LoRaWAN

19.07.2018

Nu reprezintă o taină pentru nimeni faptul că, în prezent, Internet of Things (Internetul
lucrurilor, IoT) este una dintre  cele mai promițătoare tehnologii, care evoluează rapid,
iar experții afirmă că această tehnologie are un viitor care va aduce o contribuție
semnificativă la dezvoltarea omenirii.
IoT a apărut cu scopul de a îmbunătăți nivelul de viață ale oamenilor. Internetul
lucrurilor este direct legat de viața de zi cu zi, acesta permite economisirea banilor și
să creșterea nivelul de siguranță a vieții. Scopul principal al IoT pentru consumatori
este de a crea condiții confortabile pentru persoane, și numai după aceasta să ofere
economii și să reducă costurile. Pe baza IoT lucrează aparatele de uz casnic, sistemele
de încălzire și iluminare, aparatele de aer condiționat, lacătele
ușilor, 
sistemele de supraveghere video, precum și sistemelele automate de irigare a
teritoriilor adiacente.
Datorită introducerii tehnologiei „Internetul lucrurilor”, posibilitățile de
optimizare a consumului de energie s-au extins. Toate costurile pot fi monitorizate și
optimizate. Sarcina IoT de tip industrial este de a spori productivitatea proceselor
întreprinderii prin optimizarea consumului de energie. Tehnologia IoT este utilizată în
diverse industrii. Ca parte a acestei tehnologii, activitatea mecanismelor și a
sistemelor în producție este monitorizată constant de senzori, ceea ce permite
gestionarea eficientă a proceselor și reacționarea instantanee la diferite situații.
Potrivit rapoartelor celor mai mari agenții analitice, volumul pieței globale de
IoT în 2017 s-a ridicat la aproximativ 160-180 miliarde de dolari. Experții prevăd o
creștere evetuală a pieței mondiale de pînă la 1 trilion de dolari sau mai mult până în
2020, și ulterior până la 4,3 trilioane dolari până la sfârșitul anului 2024. În același
timp, numărul de dispozitive IoT va atinge pînă la 50 miliarde unități – acestea fiind
în primul rând senzori.
Însă, doar amplasarea senzorilor pe teritoriu nu este suficientă. Valoarea în sine
o dețin datele pe care acești senzori le transmit serverului pentru procesare, analiză și
luare a deciziilor. Acest lucru necesită canale de comunicare ieftine și fiabile care să
poată colecta informații de la mii de senzori.
Timp de mulți ani, potențialul enorm al Internetului Obiectelor (IoT) a fost
constrâns de problemele tehnice, cum ar fi durata scurtă de viață a bateriilor ce
alimentau dispozitivele, distanța scurtă de comunicare și costul ridicat.
Tehnologia, numită LoRa (Long Range) este o tehnologie și o metodă de modulare cu
același nume, patentată de Semtech, care permite depășirea tuturor acestor obstacole.
Bazându-se pe noua specificație și pe noul protocol LoRaWAN (Long Range Wide-
Area networks), care utilizează o gamă de frecvențe nelicențiate, tehnologia LoRa
permite conectarea senzorilor pe distanțe mari, oferind în același timp o durată optimă
de funcționare  a bateriilor senzorilor și cerințe minime de infrastructură.
Cum funcționează toate acestea?

End-node sunt nodurile finale ale rețelei (senzori sau actuatori). Sunt capabili să
comunice cu gateway-ul pe canalul radio.
 Gate reprezintă transceivere multi-canale și multi-modem care sunt capabile să
efectueze simultan demodularea mai multor canale și chiar demodularea simultană a
mai multor semnale pe același canal. Aceste gateway-uri folosesc alte componente RF
decât cele utilizate în End-node pentru a furniza rețele de mare capacitate. Porțile
servesc ca o interfață sub forma unei punți transparente pentru transferul mesajelor
între End-node și serverul central.
Serverul rețelei LoRaWAN  decide cu privire la rata de transfer a datelor între
End-node, alocă sloturile de timp pentru transmiterea (primirea) de informații către
fiecare End-node, determină puterea emițătorului, alegerea canalului de transmisie și
durata acestuia, adică controlează complet rețeaua prin trimiterea de semnale de
control către End-node prin gateway-uri. De asemenea, primește informații de la End-
node și fie procesează el însuși, fie transmite informația prin tehnologii tradiționale
(Ethernet, WiFi, GSM) către serverul de aplicații pentru prelucrare ulterioară.
Server de aplicații procesează datele recepționate și transmite rezultatul
utilizatorului final. Dacă serverul de aplicații are o informație pentru transmitere la
End-node, atunci serverul o transmite la gateway și, aceasta la rândul său, prin canalul
radio transmite informația către punctul final al acesteia.
Prin ce este deosebită această tehnologie?
Prima deosebire – este distanța de comunicare. Chiar și în condițiile unei
dezvoltări urbane dense, raza de comunicare a tehnologiei LoRa atinge 3,5-4 km, iar
în zonele deschise, raza de comunicare ajunge pînă la 10-15 km. Datorită acestui fapt,
tehnologia LoRa oferă economii substanțiale pentru costurile de instalare și întreținere
a stațiilor de bază.
Acest rezultat se datorează faptului că serverul rețelei LoRaWAN poate gestiona
puterea semnalului nodului final și rata de transmisie în funcție de condițiile de livrare
a pachetelor garantate. Dacă condițiile semnalului sunt nefavorabile (sau End-node se
află la o distanță mare), serverul poate trimite instrucțiuni spre end-node pentru a
crește puterea transmițătorului și a reduce rata de transmisie. În schimb, în condiții
favorabile, puterea poate fi redusă, ceea ce va avea un efect benefic asupra
consumului de energie și va crește viteza de transmisie, astfel încât dispozitivul să ia
mai puțin timp pentru a face transmisia. Această abordare permite receptarea unui
semnal, nivelul căruia este cu 19,5 dB sub nivelul zgomotului sau al interferențelor, în
timp ce pentru a demodula în mod corespunzător majoritatea sistemelor, cum ar fi
WiFi, este nevoie de o putere de semnal de cel puțin 8-10 dB peste nivelul de zgomot.
Această imunitate la interferențe permite utilizarea unui sistem simplu și ieftin cu
LoRa în locuri în care există o situație spectrală gravă (ca în orice metropolă modernă)
sau în rețele de comunicații hibride. În aceste cazuri, utilizarea tehnologiei LoRa
permite extinderea acoperirii rețelei de comunicații.
Al doilea caracter distinctiv notabil al LoRa este durata de viață a bateriei
dispozitivului final, adică a senzorului. Acest lucru este realizat prin posibilitatea de a
porni modul de economisire a energiei, care funcționează astfel: dispozitivul iese din
modul ”sleep” pentru o perioadă foarte scurtă de timp, transmite datele și revine în
modul ”sleep”. Datorită acestui fapt, dispozitivul poate funcționa pe o singură baterie
până la 10 ani, ceea ce minimizează costurile de mentenanță a acestuia. Pentru a face
 acest lucru, dispozitivele terminale sunt configurate în unul din cele trei scenarii de
comunicare cu gateway-ul și, în funcție de acestea, sunt împărțite în trei clase:
 Clasa A. Acest dispozitiv se află în cea mai mare parte a timpului în modul
”sleep”. La moment acesta nu este disponibil pentru server. Dacă mesajele apar pe
server pentru un dispozitiv de clasă A, atunci acestea se acumulează în memorie. Dacă
este necesar transferul datelor către server, dispozitivul iese din modul de repaus și
transmite datele către gateway. După terminarea transferului, dispozitivul intră în
modul de primire a datelor pentru o perioadă scurtă de timp. În acest moment, serverul
poate transmite către dispozitiv, dacă este cazul, mesajele acumulate pentru acesta.
După terminarea modului de recepție a datelor, dispozitivul intră din nou în modul de
hibernare. Un astfel de scenariu este cel mai economic și astfel de dispozitive pot
funcționa pe o baterie de la 5 la 10 ani.
 Clasa B. End-node aprinde receptorul conform unui program specificat de
server. Serverul trimite mesajele către end-node în funcție de program. Inițiatorul
schimbului poate fi serverul rețelei LoRaWAN. Dispozitivele (end-node) din această
clasă sincronizează timpul intern cu timpul din rețea folosind semnalizatoare pe care
le primesc periodic de la gateway. End-node din această clasă au o întârziere de timp
relativ mică în schimbul de date și deschid o fereastră de timp de recepție mai largă,
comparativ cu clasa A. End-node din clasa B au, de asemenea, toate capacitățile
dispozitivelor end-node din clasa A.
 Clasa C. Fereastra de recepție la dispozitivele din această clasă, este deschisă
în mod constant și se închide numai pentru perioada scurtă de transfer a datelor.
Serverul poate să inițieze schimbul în orice moment și să trimită mesajele imediat ce
apar către end-node. Această clasă de dispozitive end-node primește date de la
serverul de rețea LoRaWAN cu cea mai mică latență. Dispozitivele end-node din
clasa C, au toate capacitățile dispozitivelor din clasa A și B. Aceste dispozitive, din
punct de vedere al consumului de energie, sunt cele mai „lacome” și, de regulă, sunt
prevăzute cu o sursă constantă de energie externă , dar, pe de altă parte, oferă o
posibilitate constantă de schimb de date.
End-node pot schimba date atât cu unul, cât și cu mai multe gateway-uri,
nodurile pot funcționa în două moduri: punct-la-punct atunci când schimbul are loc
între End-node și gateway (realizabil, de asemenea, și schimbul între două end-node
fără a utiliza gateway-ul sau chiar și serverul) și în modul hibrid, atunci când unul
dintre noduri este conectat, pe de o parte, prin radio la alte noduri și, pe de altă parte,
are o conexiune prin cablu la rețea prin TCP/IP și acționează ca un gateway.
A treia caracteristică a rețelei LoRaWAN este capacitatea de stocare a acesteia.
Un gateway este capabil să primească un semnal de la mii de end-node, datorită
faptului că sesiunile de comunicare sunt foarte scurte. Această posibilitate permite
implementarea rapidă și ieftină a unei rețele cu un număr minim de echipamente
implicate.
De ce nu WiFi sau LTE?
 Există mai multe motive. Imaginați-vă o casă cu 400 de apartamente, fiecare
având două contoare de apă și un contor electric. Presupunem că aceasta este o casă
modernă, iar fiecare contor transmite indicatorii prin Internet.
Volum. O clădire rezidențială de 400 de apartamente va avea 1200 de contoare-
user. Acestea vor genera un trafic minimal, dar dacă acestea, de exemplu, vor fi
conectate la o stație de bază LTE, atunci nu va mai rămîne loc liber pentru ca alți
oameni să se conecteze la această stație de bază. Și aceasta este o casă. Dar stația de
bază este, de obicei, pusă pe cartier sau chiar mai mult.
Consum. Dacă contorul pentru electricitate poate fi conectat la energie, tragerea
cablului la contorul de apă nu este prea convenabilă. Deci, modulul radio al contorului
de apă radio trebuie să funcționeze pe baterii. Dar chiar și o foarte bună baterie va fi
consumată în câteva zile de Wi-Fi și LTE. Dar noi vrem să nu schimbăm bateria cel
puțin un an.
Alte priorități. Nu avem nevoie de un canal de comunicație de 5 Mb/s pentru a
transmite o dată pe zi câte cuburi de apă au trecut prin fiecare apartament. Destul vor
fi câțiva biți. Suntem limitați de puterea transmițătorului, este necesar ca acesta să
consume la minim bateria. Deci, putem folosi regula „mai multă energie într-un bit –
probabilitate mai mare de recepție”, astfel încât canalul de comunicație la viteza
minimă și cu puterea minimă garantat va deplasa informația la distanța necesară, chiar
dacă semnalul va fi mai mic de nivelul de zgomot.
Posedă oare LoRaWAN puncte slabe?
Posedă. Dar acestea nu sunt puncte slabe în adevăratul sens al cuvântului, ci mai
mult limitări aferente specificului utilizării. Din cele expuse mai sus, cunoaștem că
LoRaWAN a fost creat pentru a obține date de la un număr mare de senzori situați
într-o zonă vastă. Anume datorită acesteia principalele avantaje ale LoRaWAN sunt:
distanța de comunicare, eficiența energetică și un număr maxim posibil de conexiuni.
Prima limitare este rata de transfer. Este de până la 50 kbps, dar de fapt este de
aproximativ 11 kbps. Din cauza ratei scăzute de transmisie, recepția este posibilă în
condiții foarte nefavorabile (distanțe lungi față de gateway, interferențe în transmisie,
etc.).
A doua limitare este mărimea mesajului. Este de 256 octeți. Acest lucru se
datorează faptului că specificul utilizării rețelei LoRaWAN permite gateway-ului să
primească date de la mii de dispozitive și acest lucru impune restricții asupra timpului
în care aparatul este în transmisie. Pur și simplu, dacă vrem să analizăm datele dintr-
un număr mare de dispozitive, fiecare dintre ele ar trebui să folosească transmisia
pentru cel mai scurt timp posibil, deoarece în timp ce dispozitivul transmite, canalul
de comunicare nu este disponibil pentru alte dispozitive. Acesta este motivul pentru
care timpul petrecut în transmisie a unui dispozitiv este limitat la 0,1%, în decurs de o
oră, adică dispozitivul poate prelua transmisia pentru mai puțin de 3,6 secunde.
Așa cum se poate observa din limitările de mai sus, efectuarea a video streaming
prin rețeaua LoRaWAN este imposibilă. Dar asta nici nu este sarcina ei.
 Dar securitatea?
Cu securitatea totul este bine. Fiecare dispozitiv – end-node când este conectat
schimbă cheile de criptare cu gateway-ul. Mai mult, cheia poate fi „flash-uită” fizic în
dispozitiv sau transmisă la nod atunci când este conectată. Mesajul este criptat de
către nod și în timpul transmiterii, chiar și atunci când este interceptat, nu poate fi
decriptat. Deasemenea, înlocuirea mesajului este imposibilă.
Concluzii
Protocolul LoRaWAN a fost creat special pentru utilizarea în rețeaua de
dispozitive IoT, iar când a fost creat, proiectanții au încercat să țină seama de toate
nuanțele acestei tehnologii, concentrându-se asupra atingerii obiectivului principal:
acoperire, calitatea de recepție, eficiență energetică, număr de dispozitive conectate
pentru care a fost necesară recurgerea la anumite limitări: dimensiunea mesajului și
rata de transmisie, care nu sunt prioritizate pentru schimbul de informații cu senzorii.
Protocolul LoRaWAN este deja utilizat pe scară largă în întreaga familie de
dispozitive IoT: de la contoarele de apă, gaz și electricitate până la sistemele de
control a iluminării și controlul accesului. Dar, în același timp, nu este singurul
protocol de schimb de date pentru dispozitivele IoT: industria este destul de tânără și
multe standarde sunt încă în curs de elaborare. Sarcinile cu care se confruntă
dispozitivele IoT sunt foarte diverse și, cel mai probabil, nu pot fi acoperite doar de un
singur protocol de comunicare. Fără îndoială, protocolul LoRaWAN își va găsi
aplicare împreună cu alte protocoale.