Sunteți pe pagina 1din 12

3.

Schema bloc

Bloc de alimentare

Bloc semnale
luminoase

Bloc stare
macaz

Post central

Bloc detectie material rulant

Bloc de alimentare (rezerva )

4.Blocul de alimentare
Functionarea in permanenta a echipamentelor este de neconceput
fara alimentarea neintrerupta cu energie electrica, energie care trebuie
asigurata in orice moment la parametrii corespunzatori.
Cea mai economica si eficienta forma de obtinere a energiei electrice
necesare o constituie racordarea echipamentelor la retelele de distributie a
energiei electrice ale sistemului energetic national. Racordarea se poate
face direct la reteaua trifazata de distributie in joasa tensiune (380/220 V,
50Hz).
Aceasta are la intrare 220V de la reteaua nationala si furnizeza in
secundar o tensiune de 5V c.a,o punte redresoare formata din diode
1N4005 care are pe fiecare alternanta o scadere de tensiune de 1,4V din
valoarea efectiva data de secundarul transformatorului care insa este
redata de condensator C astfel incat la intrarea stabilizatorului vom avea o
tensiune rezultata de 5,4V, in gol. Stabilizatorul este de tipul LM7812T care
furnnizeaza la iesirea acestuia o tensiune constanta de 12V, iar apoi un
LM7805T care furnizeaza tensiunea continua de 5V. Circuitul integrat fiind
si autoprotejat intern la supracurenti si varfuri de supratensiune de scurta
durata. Aceasta tensiune este transmisa in bloc cu ajutorul unor cabluri
coaxiale. Am folosit un dublu stabilizator deoarece in cazul in care avem
nevoie de mai multa energie putem folosi iesirea de 12V.

Acest bloc de alimentare este dublat pentru a putea evita sistarea


activitatii din cauza defectarii surselor de alimentare si/sau modulelor de
transmisie.

Blocul de alimentare al blocului de detectie este diferit de cel de mai


sus al circuitului de detectie si de semnalizare , acestea fiind alimentate de
la o faza a sistemului energetic national de 220V si dublata de o alta,
diferita de aceasta de rezerva, pentru o siguranta mai sporita.
5.Blocul de detectie al materialului rulant
Ca metoda de detectie a materialului rulant , am ales sa folosesc circuite
de cale de current continuu.
Alimentarea circuitelor de cale se poate face n curent continuu, n
curent alternativ sau n impulsuri.
Circuitul de cale poate fi ocupat sau liber, dup cum pe el se gsete
sau nu cel puin o osie a materialului rulant. Prezena osiei pe circuitul de
cale este sesizat de ctre releul seciunii izolate SI, denumit i releu de
cale.
n poziie normal, cnd seciunea izolat este liber, prin releu poate
s treac sau s nu treac curent, respectiv releul s fie acionat sau nu. n
primul caz circuitul de cale se numete normal nchis sau cu curent de
repaus, iar n al doilea caz, normal deschis sau cu curent de lucru. Cnd pe
seciunea izolat intr o osie a vagonului, releul SI se va dezexcita n
primul caz, respectiv se va aciona, n al doilea caz.
Rezistena pe care o ntmpin curentul la trecerea de la o in la alta
prin osia vagonului se numete rezisten de unt a osiei
Releul din circuitul de cale este alimentat la 12V.
Cand push-buttonul este apasat pe circuitul de cale nu este prezent nici un
tren , curentu ajunge la releu ,acesta este atras si LED-ul verde este aprins.

Cand push-buttonul este ridicat circuitul este suntat, trenul este prezent ,
releul nu este atras si LED-ul rosu este aprins .

6.Blocul semnalelor luminoase


Pentru transmiterea indicatiilor necesare personalului de
locomotive,pentru ca acesta sa poata conduce trenul in conditii depline de
siguranta,se utilizeaza semnale electrice luminoase.
Instalatia de centralizare electrodinamica este cu atat mai eficienta
cu cat numarul semnalelor luminoase,precum si modul in care sunt dispuse
in ansamblul liniilor unei statii asigura o elasticitate mai mare in exploatare
si o buna organizare a activitatii de manevra.De asemenea instalatia de
bloc de linie automat este cu atat mai eficienta cu cat semnalele luminoase
permit o viteza sporita in linie curenta in conditii de siguranta.
Indiferent de functia pe care o indeplinesc,toate semnalele
luminoase trebuie sa aiba o vizibilitate perfecta,pentru a putea fi percepute
sigur si la timp de catre mecanic.

Descrierea semnalelor electrice luminoase


Semnalele electrice luminoase folosite in instalatia de centralizare
electrodinamica si bloc de linie automat se impart din punct de vedere
constructive in:
-semnale luminoase cu catarg;
-semnale luminoase pitice;
-semnale luminoase montate pe console sau pasarele.

Schemele electrice au o protective la arderea oricarui filament .Daca


sae arde LED-ul verde , se aprinde cel galben. Daca se arde LED-ul
galben se aprinde cel rosu. Daca se arde LED-ul rosu se aprince rosu de
rezerva .

Ledurile din stanga reprezinta semnalele luminoase de pe un sector


de bloc . Ledurile din dreapta sunt cele pe care le vede dispecerul .

In aceasta schema este prezentata arderea LED-ului verde . Ca


masura de protective LED-ul galben s-a aprins in locul celui verde. Daca si
LED-ul galben se arde , o sa se aprinda LED-ul rosu.

Daca se arde LED-ul rosu o sa se aprinda LED-ul rosu de rezerva.

7.Bloc stare macaz

Macazul este alcatuit din ace, contraace, traverse special si


elemente de asamblare. Acele sunt sine mobile, ascutite rabotare la varf,
prin care se realizeaza devierea materialului rulant de pe o linie pe alta .
Ele pot fi drepte sau curbe , cu articulatii sau flexibile . Capatul arcului
dinsrep sinele de legatura se numeste calcaiul acului .

Contraacele sunt sine de tipul celor din linia curanta , cu profil normal
sau partial . rabotat pe care se lipesc acele . Aceste piese sunt rezemate
pe niste placi metalice denumite alinecatori , care asigura miscarea acelor .
Sinele de legatura sunt sine normale de tipul celor din cale curenta care
leaga macazul de inima de incrucisare . Inima de incrucisare este alcatuita

din sinele de rulare , contrasinele , aripile, varful inimii traverse special si


elemente de asamblare . Cele doua aripi impreuna cu varful inimii
alcatuiesc inima propriu-zisa a schimbatorului , denumita inima simpla .

Montajul realizat mai sus reprezinta schimbarea macazului si modul


in care aceasta este afisata dispecerului.
Circuitul este alimentat la 12V iar pe fiecare parte a macazului este
un LED care arata daca acesta este actionat sau nu .
Atunci cand macazul este actionat(ca in cazul de mai sus ), se va
aprinde LED-ul albastru , iar trenul va merge pe calea abatuta.Daca
macazul nu este actionat , trenul va circula pe linia directa si LED-ul rosu
va fi aprins.

8.Postul central

In postul central , dispecerul monitorizeaza starea circuitului de cale ,


starea macazului si starea semnalelor luminoase.Tot de aici se
supravegheaza starea trenurilor si se realizeaza supravegherea
permanenta a retelei. Dispecerului ii va fi afisat cu ajutorul ledurilor daca
apare vreo defectiune .
Informatiile sunt transmise spre panoul de afisare cu ajutorul unor
cabluri cu fir .

9.Mentenanta
Normele Europene in vigoare obliga operatorii de trafic feroviar
sai aiba ca principal scop siguranta calatorilor si a marfurilor transportate
prin sporirea gradului de securitate si control la nivelul materialului rulant si
a infrastructurii.
De aceea fiecare concept nou care se pregateste pentru a fi
introdus pe piata de consum este supus unor teste si simulari riguroase.
Desi componentele traficului feroviar prezinta un grad mare de
siguranta, pot aparea problem infunctionarea acestora, despre care e de
preferat sa se stie dinainte.In acest fel se pot tine sub observatie si se
poate interveni in timp util pentru a nu pune in pericol siguranta
transportului pe caile ferate.
Posibile exemple ale defectarii fiecarui bloc de linie in parte:
1.

Pentru a preintampina probleme ce pot aparea in alimentarea


sistemului blocul de alimentare a fost dotat cu o alimentare de rezerva
.Astfel in cazul unor pene de curent, deteriorari ale cablurilor din
alimentarea principala, furtul sau distrugerea unor componente din
alimentarea principala sistemul este alimentat prin alimentarea de rezerva
pana la remedierea situatiei fara a fi pusa in pericol circulatia pe calea
ferata.
2.
In cadrul blocului de detectie pot aparea probleme in
detectarea osiilor atunci cand unul dintre contactele asnamblului de
detectie se defecteaza sau apar erori .Acest lucru poate fi dedus de
operatorul uman atunci cand desi este stiut ca sectorul de cale este liber se
observa ca sistemul il considera ocupat.In acest caz se reseteaza sistemul
si daca nu a fost o eroare de soft se verifica senzorii.
3.
In cadrul blocului de semnalizare pot aparea probleme atunci
cand unul din becurile de galben sau verde se ard.Din acest motiv becurile
sunt de tip bifilament iar atunci cand un filament se arde se trece pe al
doilea filament.Se considera ca acest lucru se poate intampla in maxim un
interval al verificarilor periodice si poate fi detectat in timp util. Becul de

rosu si galben sunt prevazute cu un releu de siguranta care semnalizeaza


microcontrolerului cand acestea se defecteaza(ambele filamente) cel de
verde si rosu de rezerva pot fi observate de un acar in tern, sau de
mecanicul de locomotiva.
4.
O a 2 problema din cadrul acestui bloc poate aparea situatia in
care becului de rosu i se poat arde ambele filamente.In aceasta situatie
raspunsul este considerat unul fals, fapt ce pune in pericol circulatia pe
calea ferata .Ca masura de siguranta, in cadrul semaforului va fi montat un
asa numit rosu de rezerva care se va aprinde atunci cand rosu de baza
este ars sau alimentarea catre el este intrerupta. Faptul ca rosu de baza
este ars si semaforul functioneaza pe rosu de rezerva va fi si detectat de
catre microcontroler si va fi sesizat in dispecerat.
5.
O alta problema la blocul de semnalizare o reprezinta lipsa
totala a alimentarii ,acest lucru fiind aproape imposibil dar s-a luat in
considerare si o astfel de variant.In acest caz mecanicul va stationa 15
minute asteptand remedierea problemei,in caz contrar va circula cu o
viteza de 15km/h pana la urmatoarea statie.

10.Bibliografie

en.wikipedia.org/wiki/Modbus
Laborator SDTF
http://en.wikipedia.org/wiki/Axle_counter
https://ro.scribd.com/doc/199936539/Bloc-de-Linie-Automat
http://transporturiferoviare.wordpress.com/2011/01/07/blocul-delinieautomat/
https://www.scribd.com/doc/220551569/Transportul-feroviar-UtureanuSimona
https://ro.scribd.com/doc/129751645/Detectia-materialului-rulant
Cursul de Sisteme de dirijare a traficului feroviar