Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Transporturi
Departamentul Telecomenzi si Electronica in Transporturi

Sisteme de Dirijare a Traficului Feroviar


-proiect-

Profesor Indrumator : S.l. dr. ing. Gheorghiu Andrei


Student : Stan Mihai Alexandru
Grupa : 8416

Tema proiectului:

Tem proiect: S se proiecteze un sistem de efectuare a


parcursurilor pentru o cale simpl cu circulaie in ambele sensuri,
avnd instalaie BLA. Sunt obligatorii urmtoarele:
a. Comanda i controlul a cel puin 5 sectoare de bloc.
b. Posibilitatea de efectuare a parcursurilor n ambele sensuri.
c. Posibilitatea de efectuare a mai multor parcursuri n acelai sens.
d. Detecia defeciunilor n funcionarea sistemului i semnalizarea la
dispecer.
e. Evitarea rspunsurilor false i analizarea rspunsurilor eronate.
f. Se vor analiza cel puin 5 aspecte care in de fiabilitatea sistemului
realizat.
g. Soluiile alese trebuie justificate; pentru
avantaje i

fiecare se vor prezenta

dezavantaje.
Coninutul proiectului:
a. Prezentarea schemei bloc propuse cu explicarea blocurilor
componente i definirea funciilor acestora.
b. Descrierea soluiei alese pentru realizarea fizic a fiecarui bloc din cele
prezentate anterior: schema electric, calcule pentru dimensionarea
elementelor componente, prezentarea datelor de intrare i ieire
necesare, elemente de fiabilitate.
c. Proiectarea interfeelor dintre blocurile funcionale - dac este cazul.
d. Prezentarea programului software (limbaj de asamblare, C/C,
pseudocod, schema logica etc.) - dac se utilizeaza microcontroler.

e. Prezentarea schemei complete rezultate pentru realizarea temei.


f. Prezentarea elementelor i conceptelor de fiabilitate utilizate.

1. Schema bloc a sistemului :

2.

BLOCUL DE ALIMENTARE:

Blocul de alimentare este compus dintr-o surs stabilizat de 5V care are


urmatoarea schem:

Aceasta are la intrare 220V de la reeaua naional i furnizeaz n


secundar o tensiune de 10V curent alternativ, o punte redresoare de 1A
avnd n interior diode semiconductoare care au pe fiecare alternan o
scdere de tensiune de 1,4V din valoarea efectiv dat de secundarul
transformatorului. Aceast tensiune este compensat de valoarea riplului
condensatorului C1 astfel nct la intrarea stabilizatorului vom avea o
tensiune rezultat de 5V, n gol. Stabilizatorul este de tipul LM7805L care
furnizeaz tensiunea continu de 5V. Circuitele integrate sunt autoprotejate
intern la supracureni i vrfuri de supratensiune de scurt durat. Aceast
tensiune este transmis blocurilor cu microcontroler cu ajutorul unor cabluri
coaxiale. Condensatoarele C2 si C3 au rol de filtraj frecvent nalt. Acest bloc
de alimentare este dublat pentru a putea evita sistarea activitii din cauza
defectrii surselor de alimentare si/sau modulelor de transmisie. De
asemenea pentru blocurile ce nu sunt realizate cu microcontroler, vom folosi
alimentarea din dou faze diferite ale sistemului energetic naional (de la
reea).

Blocul de alimentare al blocului de semnalizare, de exemplu, este


diferit de cel de mai sus (al blocului de comanda, blocului de interfaare cu
operatorul uman sau blocul de Verificare / memorare parcurs) , acesta fiind
alimentat de la o faz a sistemului energetic naional de 220V si dublat de o
alta, diferit, pentru o siguran mai sporit.
Componenta
F1
TR1
B1
IC2
C1
C2, C3

Valoarea
1A
220V/5,4V
1A
LM7805L
2200F/25V
100nF

Tabel 1 Lista de componente ale blocului de alimentare

2.2 BLOCUL DE DETECIE:


Blocul de detecie are urmatoarea amplasare n teren:

Urmatorele abrevieri au fost folosite :


BDn Bloc de detecie numarul n
BCn Bloc de comanda numarul n
BLnX sau BLnY Semnal de bloc numarul n in direcia X sau Y.
F.O. Fibra optic

n continuare voi prezenta schema electric a unui singur bloc de


detecie :

Modul de funcionare este urmatorul :


Acest circuit de cale este unul de curent continuu, cu o schem electric
simpl i cu un mod de funcionare uor de ineles. Este alctuit din
transformatorul de curent alternativ ce are o tensiune de 220 V in primar,
alimentat de la reeaua naional i 1V i 200 mA n secundar. Acesta este
prevzut n primar cu o siguran fuzibil pentru protejarea acestuia la
supracurent. Tensiunea din secundar este redresat cu ajutorul unei punte
redresoare i trimis n cale ctre releul de curent continuu NF 1-2. Circuitul
de cale a fost prevzut cu o rezisten semireglabil de 14 ohmi pentru a
putea ajusta cantitatea de curent trimis ctre releul de cale NF 1-2.
Tensiunea trimis n cale se afl n intervalul 1-0.35V. Distana sectorului de
bloc este de 1Km. Curentul trimis ctre releul de cale va scdea, acesta fiind
situat ntre 110 - 132 mA. Releul de cale NF 1-2 are curentul de atragere de
110mA i curentul de cdere de 55 mA.
In momentul n care releul de cale se va atrage, acesta inchide un contact
ce va furniza o tensiune de 5V pe un pin al microcontrolerului blocului de
comand (de exemplu pe PA0).

2.3 BLOCUL DE COMAND:


Blocul de comand este situat lang releul de cale pentru a nu folosi
cabluri coaxiale de lungimi foarte mari, acestea avnd pierderi de tensiune in
functie de distant.
Blocul de comand este realizat cu ajutorul unui microcontroler
ATMega64, microcontroler ce se ocup de comanda i de supravegherea
integritii blocului de semnalizare, n ambele direcii. Acest tip de
microcontroller are 2KBytes de memorie EEPROM i 4Kbytes de memorie
SRAM, de asemenea acesta are i dou interfee de comunicare (SPI si
RS232) ce pot fi folosite la interconectarea mai multor astfel de blocuri ntre
ele. Informaia ntre aceste module, ct i ntre ele si modulele din staie se
realizeaz prin fibra optic de aceea circuitul a fost prevzut cu dou media
convertoare (unul pe emisie i celalalt pe recepie). De asemenea pentru o
mai bun stabilitate a acestuia i evitarea fluctuaiilor semnalului de tact,
acest bloc a fost prevzut i cu un circuit oscilant de 8Mhz. Se poate opta i
pentru folosirea oscilatorului intern al microcontrolerului, ns pentru o
siguran sporit am optat pentru folosirea acestui circuit oscilant. De

asemenea n eventualitatea unui raspuns fals al acestui bloc, acesta a fost


prevzut i cu un circuit de reset.
Amplasarea microcontrolerelor in teren este figurat mai jos :

Microcontrolerele ATMega8 amplasate n staie sunt considerate


master iar cele amplasate n teren (ATMega64) vor fi considerate slave.
Aceast notaie este pur i simplu formal din moment ce toate elementele
sunt interconectate ntre ele, iar fiecare microcontroler din teren trimite un
semnal de integritate (gata de parcurs) sau defect cu numr propriu prin
intermediul codurilor hexa (vezi tabelul codurilor hexa de mai jos).
Conectarea de mai sus este posibil cu ajutorul a dou splitere (unul pe
emisie i cellat pe recepie) 1 : 2 de fibra optic ce se afl deja la calea
ferat (vezi instalaiile de centralizare electronic Alcatel, Thales, Siemens,
etc.) (exemplu din comert : 1:2 Fiber PLC Splitterhttp://tbcsztincam.en.madein-china.com/product/fqjEmInMaNUe/China-PLC-Optical-Fiber-Splitter-1-to-2Tbc-1-2-Splitter.html). De asemenea se verific i condiia de parcurs din
cealalt staie o dat la 5ms.
Schema general a blocului de comand a elementelor din teren este
urmatoarea:

Pentru verifcarea prezenei materialului rulant, microcontrolerul


verific n mod continuu starea pinului PA0, aferent portului A, acolo unde
contactul releului de cale este legat. Dac acest pin are valoarea de 1 logic
(3,6V - 5V pe pin), acesta va considera seciunea aferent lui ca fiind
ocupat. Dac valoarea pinului va fi 0 logic (0V 1,8V pe pin) acesta va
considera sectiunea aferent lui ca fiind liber.
Informaiile schimbate ntre microcontrolere vor fi sub forma de cod
hexa. Fiecarei staii i vor corespunde un cod astfel :

Cod

Descriere

0xFnFn

Cod interogdare uC din teren,


transmis doar de uC din statie care a
comandat parcursul

0x00

Modul defect

0xn0

Sector liber

0xn1

Sector ocupat

0xAnAn

Gata parcurs, semnal rosu falsa

0x5n5n

Stop parcurs semnal altfel decat rosu


pe falsa

0xBDBD

Cod de comanda parcurs schimbat


intre microcontrolerele din statii, nu
este luat in calcul de cele din teren,
doar retransmis mai departe

0xDADA

Cod de Am inteles trimis de statia


care nu a comandat parcurs, pentru
ca cea care a comandat parcursul sa
stie ca nu se comanda parcurs si din
directia opusa

0xBEBE

Gata de parcurs ? - Cod trimis de uC


din statii uC de pe teren pentru a le
verifica starea
Tabel 2 Lista codurilor transmise de microcontroler

n- numrul fiecrui sector n parte (n cazul nostru n ar fi situat ntre 1 si 5).


Orice alt cod hexa sau implicit valoarea 0x00, ce va fi trimis de
microcontrolerele din teren, n afar de cele de mai sus,
vor semnala
microcontrolerului din staii ca unul dintre blocuri este defectat de tot (ars, furat i
nu e prezent, distrugerea unui subsistem component al unui modul, etc.) , ceea ce
va duce la imposibilitatea efecturii unui parcurs pentru ambele staii, operatorul
uman fiind nevoit s se duc in teren si s identifice modulul, tipul defectului i / sau
s inlocuiasc modulul defect pentru generarea altor parcursuri. Trenurile pot circula
n acest timp pe baza de ordin de circulaie, ceva obisnuit n Romania.
Important : Cele dou microcontrolere din statii nu lucreaza simultan, in
sensul ca daca o staie a comandat un parcurs, (a trimis codul de parcurs 0xBDBD),

microcontrolerul din statia cealalt nu are voie sa fac parcurs (aprinde led-ul rou
pentru utilizator) i nu va putea face alt parcurs pn ce sectorul de bloc imediat
(ATmega64-1 pentru statia X si ATMega64-5 pentru Y) nu va trimite codul hexa de
Gata parcurs semnal de rosu pe fals. Interogarea se va face de staia care
comand parcursul cu mesajul hexa din tabelul de mai sus.
De asemenea, microcontrolerele din teren nu vor emite simultan rspunsul
catre staia interogatoare, aceasta trimind dup interogarea 0xBEBE i codul
0xFnFn unde n va fi numarul elementului interogat. Un mic exemplu este
urmatorul : ATMega8 X comand parcursul, ATMega8 Y primeste comanda si trimite
ctre ATMega8 X codul 0xDADA. Se incepe interogarea primului microcontroler din
teren (ATMega64-1) trimiandu-se codul 0xF1F1 si se asteapt rspunsul acestuia.
In funcie de rspunsul acestuia se trece mai departe la interogarea urmtorului
element (ATMega64-2) sau se semnaleaz eroarea prin aprinderea LED-ului rosu
prin procedeul de mai sus. De asemenea se blocheaz software posibilitatea
efecturii unui alt parcurs, cel puin pan ce elementul din mijloc (in cazul nostru
ATMega64-3) nu trimite codul de sector ocupat i apoi imediat sector liber, doar in
aceast ordine.
Dac ntr-un interval de 1 secund de cand codul de interogare a fost trimis,
elementul din teren nu a rspuns deloc, sau a rspuns prin oricare alt cod care nu
este trecut in tabel, sistemul va considera c elementul interogat este defect. Avand
in vedere ca elementele din teren au un microcontroller dedicat fiecarui sector
sector de bloc, i inand cont de scenariul amintit mai sus, considerarea elementului
din teren defect, este singura stare acceptat din motive de siguran. Defectarea
unui element din teren atrage dupa sine, un rspuns al sistemului care nu poate fi
altul decat fals. Gravitatea acestui rspuns (de exemplu redus la eronat), poate fi
facut numai dac operatorul uman se deplaseaz in teren, la blocul care a
semnalat defectul, i va evalua pe propria rspundere gravitatea situaiei (de
exemplu, dac condiiile de siguran sunt totusi indeplinite, poate lua decizia de a
trimite trenul pe bloc prin ordin de circulatie), iar remedierea in cel mai scurt timp a
acestei situaii (de exemplu schimbarea blocului care a semnalat defectul) va trebui
facut de urgen.
Desemenea defectarea circuitului oscilant va duce sistemul sa treaca pe
oscilatorul intern, acest lucru fiind realizat prin introducerea unei protectii software.
Datorita faptului ca inainte de executia unui program intr-un microcontroler, prima
si prima oara, conform datasheet-ului microcontrolerului se verifica calitatea
semnalui de tact (valoarea frecventei de oscilatie), pentru a se putea face diferenta
(in interiorul microcontrolerului) dintre instructiuni si date. Defectul acestuia ar
atrage dupa sine si confuzia microcontrolerului, care in aceste conditii nu ar sti sa
interpreteze majoritatea instructiunilor. Acest lucru atrage dupa sine si un raspuns
(pentru cele din teren) diferit fata de codurile din tabelul de mai sus, prin urmare
avem un element de bloc defect, ceea ce ar genera o alerta in statii prin aprinderea
ledului de rosu conform rationamentului de mai sus (de exemplu, pentru primul

element, acesta se va aprinde si se va stinge la un interval de 1s), Daca


microcontrolerul al carui circuit oscilant s-a stricat este unul din statie, atunci
operatorul uman ar observa foarte usor acest lucru deoarece in functie de starea
anterioara a LED-urilor rosu si verde acestea ar fi in acesta situatie, ori aprinse
permanent amandoua, ori stinse permanent amandoua, ceea ce il va duce la
concluzia ca circuitul oscilant sau cel reset a fost defectat si necesita a fi
inlocuit.Trecerea pe oscilatorul intern se va face modificand bitii de fuse in
momentul rescrierii programului. Diferenta intre defectarea circuitului de reset si a
celui oscilant se poate face usor, deoarece circuitul de reset este format dintr-un
buton, un rezistor si un condensator, verificarea respectarii parametrilor optimi de
functionare al acestor piese fiind foarte usoara cu ajutorul unui multimetru.
Avand in vedere ca circuitul de reset este prevazut doar pentru resetarea
microcontrolerului, daca acesta prezinta o eroare interna, sau un prim mijloc de
recuperare, defectarea acestuia ar pune microcontrolerul intr-o stare permanenta
de reset, iar operatorul uman ar observa foarte usor acest lucru deoarece in functie
de starea anterioara a LED-urilor rosu si verde acestea ar fi in acesta situatie, ori
aprinse permanent amandoua, ori stinse permanent amandoua, ceea ce il va duce
la concluzia ca circuitul de reset a fost defectat si necesita inlocuit.
Din motive de redundant, prin dublarea perechilor de fibr optic i implicit
a numrului de media convertoare, nu este posibil in arhitectura prezentat a
sistemului de pn acum. Microcontrolerele au doar un singur modul RS232,
dublarea acestora implicit ar insemna folosirea a acelorasi pini (PD0 si PD1 -> 30 i
31 pentru ATMega8 si 2 i 3 pentru ATMega64) deoarece microcontrolerele au un
singur registru UDR pentru receptionarea/transmisia datelor, folosirea acelorai pini
pentru calea redundant ar insemna dublarea codului transmis in momentul cnd
ambele ci sunt functionale, ceea ce implicit ar duce la modificarea codurilor dintre
elemente (tabelul de mai sus), respectiv modificarea softului folosit. Modificarea
softului folosit implicit va creste i costurile proiectului, decizia executarii acestei
masuri, va trebui discutata cu clientul care va beneficia de acest sistem. O alt
solutie ar putea fi schimbarea arhitecturii sistemului, folosind unele microcontrolere
care au i modul RS232 i modul RS485 incorporate, folosind un modul (de exemplu
RS232) principal, iar pe celalalt (RS485) ca fiind redundant. Aceast msur ar
modifica atat arhitectura hardware a sistemului, cat i pe cea software.

2.4 Blocul de interfatare cu operatorul uman si


Verificare / Memorare parcursuri:

Blocul de interfaare cu operatorul uman, este format din dou LED-uri (unul
rou si altul verde) ce corespund urmatoarelor informaii : rou -> nu se poate
efectua un parcurs i verde -> se poate efectua parcurs. De asemenea operatorul
uman mai dispune i de dou butoane, BUTON1 -> Efectuare parcurs i BUTON2 ->
Anulare parcurs.
Blocul de verificare / memorare parcurs este realizat cu ajutorul unui
microcontroler ATMega8. Acesta are rolul de a verifica dac condiiile de parcurs
sunt satisfcute atat de elementele din teren cat i de a ine cont dac a fost
comandat deja un parcurs din staia vecina.
Acest bloc este i el prevzut cu media convertoare pentru comunicaia cu
celelalte module. Toat logica de setare a parcursului este in acest microcontroller,
celelalte din camp avand doar rolul de a raporta seciunile libere / blocate sau
defectele instalaiei. Tot ele aduc informaia de setare a parcursului din staia vecina
prin fibra optic. Aceast informaie este cerut la interval de 5ms de ctre ambele
blocuri de verificare parcurs (atat din statia X cat si din statia Y).

Pentru a usura circulatia in ambele sensuri, comanda de parcurs va fi


memorata si trimisa celeilalte statii pentru a nu lasa operatorul uman de acolo sa
trimita tren pe bloc. Parcursurile se pot face in mod alternativ astfel. La primirea
unui defect de la microcontrolerele din camp, becul rosu va clipi de un numar de ori
egal cu numarul sectorului defectat.

3.Schema electrica

4. Diagrama Software ATMega 64:

5. Diagrama Software ATMega 8:

6. Posibile defecte

Pentru a prentampina probleme ce pot aprea n alimentarea sistemului


blocul de alimentare a fost dotat cu o alimentare de rezerv . Astfel n cazul
unor pene de curent, deteriorri ale cablurilor din alimentarea principal,
furtul sau distrugerea unor componente din alimentarea principal sistemul
este alimentat prin alimentarea de rezerv pn la remedierea situaiei fr
a fi pus n pericol circulaia pe calea ferat. Acest lucru este valabil i pentru
blocul de semnalizare care foloseste dou faze diferite ale sistemului
energetic naional.
n cadrul blocului de detecie pot aprea probleme n detectarea osiilor
atunci cand unul dintre senzori se defecteaz de a lungul timpului sau la
umezeal exagerat .Acest lucru poate fi verificat de ctre persoanele
insrcinate cu mentenana periodic. In acest caz se reseteaz sistemul si
dac nu a fost o eroare de soft se verific senzorii. De asemenea periodic se
pot si verifica parametrii electrici sau mecanici ai releelor componente.
n cadrul blocului de decizie comunicaia cu modulele de detecie
se face prin fibra optic pentru a elimina numrul de cabluri necesare i a
descuraja furturile. Tot in cadrul acestui bloc dac unul dintre
microcontrolerele care poate fi considerat slave se defecteaz controlerul
considerat master va semnaliza acest lucru ctre dispecerat datorit lipsei
rspunsului de la transmisie. Comunicaia RS232 ntre module sau ntre
module i staie prin radio ns sigurana nu este la fel de sporit.
Metoda monitorizrii curentului ce se scurge prin filamentul focurilor de
la semnal este cea mai eficient i este folosit de CFR la instalaiile de
centralizare electronice.

7. Bibliografie :
1. Suportul de laborator SDTF
2. MaterialelE din cadrul proiectului de SDTF
3. http://transporturiferoviare.wordpress.com/2011/01/07/blocul-delinie-automat/
4. http://sensorline.de/home/pages/application-areas/roadtraffic/applications/axle-detection-and-counting.php?lang=EN
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Trac_circuits