Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Facultatea Transporturi
Catedra Telecomenzi i Electronic in Transporturi

PROIECT C.I.A
APLICATII ALE CIRCUITULUI
INTEGRAT LM 339

Student:Andreiu Catalin

Indrumator:Valentin Stan
-2012-

CUPRINS:
1. Descrierea temei
2. Schema bloc
Descrierea blocurilor
3. Schema electronica
Descrierea componentelor
4. Diagrama de defectare
5. Lista de componente si calcul economic
6. Cablaj
7. Bibliografie

1.TEMA PROIECTULUI:
Folosind un circuit integrat LM 339,sa se proiecteze un circuit care
sa raspunda la variatia temperaturii abiente prin aprinderea unui
bec.Pentru sesizarea variatiei temperaturii se recomanda folosirea unui
termistor iar pentru conectarea becului la alimentare un releu.

2.SCHEMA BLOC

TERMISTOR
UL

ALIMENTARE
A BLOCURI

ALIMENTAR
E RETEA

SISTEM DE
COMPARARE

SISTEM DE
CUMUTARE

SURSA DE
REFERINTA

Descrierea schemei bloc

Cum se poate observa pe figura pentru aceasta aplicatie avem

nevoie de un circuit de alimentare care sa sustina blocurile functionale ale
schemei.Acest circuit se poate realize cu usurinta,ieftin si rapid folosind un
transformator de retea monofazat care sa reduca tensiunea de alimentare
de la 220V c.a in jurului lui 15V c.a.,o punte redresoare si un filtru cu
condensator care sa netezeasca pulsatiile de dupa redresare.Pentru a
obtine o mai mare stabilitate si acuratete a tensiunii de alimentare se poate
folosi un stablilizator integrat de tensiune pozitiva de tipul LM 7814 care
garanteaza la iesirea sa o tensiune continua stabile in timp.
Blocul responsabil cu preluarea si traducerea informatiei din exterior
din temperature in marime electrica este constituit de un simplu
termistor.Termistorul isi va varia rezistenta in functie de variatia
temperaturii,daca este unul cu coefficient negative de variatie rezistenta sa
va scadea iar daca este cu coefficient pozitiv aceasta va creste.
Curentul ce se stabiliste prin termistor generat de tensiunea de
alimentare,va suferi in mod clar o variatie.Aceasta variatie va fi sesizata de
unul din cele patru ccomparatoare din LM339 prin raportarea ei la un prag
de referinta furnizat de sursa de referinta.
Aceasta sursa nu este nimic mai mult decat o diode Zener cu o
valoare convenabila alimentata printr-un rezistor de ballast de pe
alimentarea generala.
Asa numitul system de comparare alcatuit din LM339 da comanda
ce actioneaza blocul de comutare.BLocul de comutare este realizat dintr-un
releu care in urma comenzii primate se atrage si leaga becul la tensiunea
retelei permitandui aprinderea.
Pornind de la acest sablon se pot realize mai multe variatii alea
acestei aplicatii,Astfel termistorul poate fi inlocuit cu o fotodioda sau
fototranzistor facand ca mongajul sa devina dependent de un fux luminous
sau lumina ambianta sau poate fi inlocuit de o marca tensiometrica
,montajul devenind dependent de exercitarea unei presiuni sau tensiuni
mecanice,
Releul cumutator poate fi unul cu o singura ramura de contacte (sau
chiar cu doua dar folosita una singura) care sa aprinda un bec sau unul cu
doara ramuri care sa comute intre doua becuri colorate de exemplu.In loc

de bec desigur se poate folosi aproape orice tip de

dispozitiv:ventilator,electro-valva,poma de aer,de apa,etc.

3.SCHEMA ELECTRICA

Schema electrica s-a construit in jurul unei aplicatii tipice a circuitului

integrat LM 339 asanumitul comparator neinversor cu histerezis.

formeaza un ansamblu (o punte) care asigura atacul comparatorului cu

variatia semnalului tradus din termic in electric.Ca termistor s-a ales
TG021-200 Ohm cu coefficient de variatie negative deoarece rezistenta
electrica e comparabila cu

Ansamblul diode Zener Dz si

asigura pe pinul 4 tensiunea de

referinta necesara comparatorului.Condensatorul ceramic

termistorul

montat pe

are rolul de a proteja circuitul de eventuale variatii nedorite

ale termistorului iar

(-) in comparator.

are rolul de a decuple fata de masa pinul 4 de intrare

Comparator neinversor cu histerezis

Potentiometrul sau rezistorul semireglabil
posibila ajustarea sensibilitatii termistorului

are rolul de a face

pentru a declansa

mecanismul ia o anumita temperatura.Potentiometrul sau rezistorul

semireglabil

din bucla de reactive a comparatorului are rolul d ajusta

tipul de raspuns al acestuia.

Rezistoarele

au rolul in polarizarea tranzistorului T si

alimentarea releului.
In momentul in care se modifica starea logica a bitului de
comanda,curentul debitat este insa destul de mic si deci insufficient pentru
controlul releului fiind necesara o amplificare a acestui curent.
Tranzistorul T are asadar jonciunea baza-emitor polarizata dar este
necesara si polarizarea jonctiunii baza-colector pentru a capta golurile
electronice produse la polul pozitic al sursei releului si a realize astfel
amplificarea necesara.
Acest rol revine diodei D.Rolul sau este de a asigura deci un
potential jnegativ p colectorul lui T,dar si de a dirija curentului de collector
catre releu,rezistenta opusa de ea pe traseul (in sensul de neconductie)
fiind mult mai mare decat cea a releului.Acest current de dupa amplificare
ar trebui sa ajunga la o valoare suficienta pentru deschideerea releului.

CIRCUITUL INTEGRAT LM339

Circuitul integrat LM 339 contine patru comparatoare independente si

un etaj comun de alimentare.Iesirea este clasa A transistor cu collector in
gol.Timpul de raspuns la semnal mare, de 0,3 us satisface cerintele de
compatibilitate cu circuitele TTL pentru aplicatii industrial.
Caracteristici notabile:
Tensiuni de alimentare: sursa simpla 2 V 36 V
Sursa dubla

1V

18 V

Curent de alimentare: 0,8 mA independent de U alim

Tensiunea de saturatie: 250 mv la 4 mA
Iesirea compatibila cu TTL,DTL,MOS si CMOS
Tensiunea de offset si curentii de intrare redusi

Schema electrica interna a LM 339

Configuratia terminalelor:

TERMISTORUL

Pentru a putea culege o informative legata de temperature mediului

ambient este necesara folosirea unui termistor pe post de
senzor.Denumirea de termistor este o combinare a cuvintelor englezesti
thermally sensitive resistor (rezistenta sensibila termic).Aceasta denumire
descrie cu exactitate functia de baza a dispozitivului si anume aceea de-a
avea o schimbare de rezistenta electrica predictibila in functie de orice
schimbare a temperaturii sale absolute.Termistorul NTC (Negative
Temperature Coefficient) este un dispozitiv semiconductor cu doua
terminale relative simplu,realizat din amestecuri sintetizate din oxizi ai
metalelor de tranzitie ca manganul ,cobaltul,nichelul,fierul,cuprul.Spre
deosebire de metale la care rezistenta electrica creste cu temperature,la
termistor rezisntenta scade cu cresterea temperaturii lor:

R(T)=A

unde:

A = constant ace depinde de geometria dispozitivului;

T= temperature in grade Kelvin;
R=rezistenta la temperature T;
B= constanta ce depinde de materialul semiconductor
masurata in K, B= E cu

E banda interzisa a

semiconductorului si se determina din valorile rezistentei la

doua temperature:

B=[

/(

- )] ln(

Reprezentarea grafica a legii de variatie R=f(T)

Rezistenta R a unui termistor la o temperature absoluta oarecare T,
este data in functie de rezistenta

la o temperature absoluta initiala

relatia:

Ln(R/

)=Bx(1/T-1/ )

Reprezentarea grafica a legii de variatie R=f(T)

de

Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor

sunt:
Rezistenta electrica nominal la 25 ;
Reportul rezistentelor pentru doua temperature date (25

si 85

Coeficientul de temperature al rezistentei ( =(1/R)x dR/dT=-B/

exprimat in % /

Puterea disipata maxima;

Factorul (coeficientul) de disipare;
Constanta de timp termica;
Domeniul de temperature

si

Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificata in functie de

tipul incalzirii:
Externa cauzata de temperatura ambianta
Interna ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentuluui prin
dispozitiv (auto-inclazire)
Combinata (externa+interna)
Daca un termistor este parcurs de un current electric temperatura sa
creste pana cand caldura degajata prin efectul Joule este echilibrata de
schimbul termic cu mediul ambian.
Autoincalzirea este determinate de forma sa geometrica, de
montara aleasa de dimensiunea si materialul terminalelor si de oricare alt
factor ce poate contribui la disiparea caldurii.Daca P=R =
puterea ce trebuie disipata si

este cresterea temperaturii

termistorului, coeficientul de disipatie termica C este:

C=P/

/R este

[W/ ,util mW/ ]

si masoara puterea electrica necesara pentru mentinerea termistorului cu 1

deasupra temperaturii ambiante.Tensiunea pe termistor,in modul
autoincalzit,are un maxim:

Corespunzator temperaturii

=(

U(V)
U

I(mA)

Curba curent-tensiune pentru termistor.

Constanta de timp termica reprezinta timpul necesar termistorului
sa reduca cu 63.2% diferenta initiala de temperature dintre termistor si
mediul inconjurator.Ea se calculeaza dupa relatia:
=H/C
Unde:

 H=capacitatea termica a termistorului (J/ );

C=coeficientul de disipare (W/ )
Masurarea lui se face punand termistorul intr-un mediu cu
temperature cunoscuta

,fara curenti de aer,aplicandu-I putere electrica

pentru cresterea temperaturii lui la o valoare data

intrerupand

alimentarea electrica si masurand timpul necesar termistorului sa ajunga la

temperatura

+63.2%(

).

Metoda autoincalzirii defineste timpul necesar termistorului sa revina

la temperatura mediului si da o informative importanta legata de
capacittatea senzorului de a-si modifica rezistenta electrica sub influenta
unei schimbari bruste (treapta) de temperature.In aplicatiile cu termistori
autoincalziti este mai importanta capacitatea termica H a acestuia decat
constanta de timp.

RELEUL
Din punct de vedere constructive releul este compus dintr-un numar
n de contacte care sunt inchise sau deschise cu ajutorul unor armature ce
sunt astrase sau response de n bobine strabature de curentul de comanda.
Asadar este un dispozitiv electromagnetic capabil sa comute sau sa
intrerupa un circuit in urma unei comenzi externe sub forma unui impuls d
tensiune.La un releu obisnuit,de uz general,starea circuitului se mentine
atata timp cat este prezneta comanda.Exista insa si varietati de relee,mai
complexe,care raman anclansate pana la aparitia unei comenzi,fie electrica
fie mecanica.

Schema principiala a unui releu simplu:1 n pini alimentare 1 n

pini semnal

Schema principiala a unui releu simplu:1 n pini alimentare 1 n

pini semnal

4.DIAGRAMA DE DEFECTARE

Diagrama analizeaza functionarea circuitului si prezinta etapele verificarii

functionarii acestuia.
Verific LED
LED APRINS?

Se verifica

Circuit

LED
aprins?

LED-ul

functional

Exista U pe
LED?
Se verifica T1

Schimb
LED.

T1

T1
functional?

Schimb T1

Verific LM 339
Schimb

T1

LM 339

LM 339
Schimb
P1,P2

Verific
P1,P2

Verific RELEUL
Schimb RELEUL

P1

Verific REZISTENTELE
Schimb REZISTENTA

Verific condensatoare si
schimb condensatoare
daca nu functioneaza!

5.LISTA COMPONENTE SI CALCUL ECONOMIC

Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Indicativul
componentei
R1
R2
R3
R4
R5
R6
P1

8.

P2

9.

Rth

10.
11.
12.
13.
14.

C1
C2
D
Dz
Releu

15.
16.
17.

LED
T
C.I.
TOTAL

Detalii

Valoare
220
3 K
4.7K
3 K
330 K
100 K
1 K

Nr.
bucati
1
1
1
1
1
1
1

Pret
RON
0.56
0.40
0.40
0.40
0.65
0.65
0.80

Rezistor
Rezistor
Rezistor
Rezistor
Rezistor
Rezistor
Rezistor
semireglabil
Rezistor
semireglabil
Termistor

1 MOhm

0.80

1.15

1
1
1
1
1

1
1
0.90
0.80
1.17

1
1
1

0.50
0.80
0.35

TG021200

Condensator
100nF
Condensator
100nF
Dioda
BA159
Dioda Zener
7V5
Releu
Alim
15V/250V
Led
60W/220V
Tranzistor
BC107
Circuit
LM 339
integrat
12.33

6.Cablaj

Cablaj cu plan de implantare

Realizarea cablajului

Procesul tehnologic de realizare a cablajului imprimat,influentat de

conditiile de unicat si de laborat,parcurge urmatoarele etape:
Alegerea tipului de cablaj brut potrivit (functie de grosime,de numarul
de straturi de curpru etc.);
Debitarea cablajului la dimensiunea necesara realizarii circuitului;
Determinarea pozitiei tuturor perforatiilor,indifferent de scopul
acestora (gauri pentru terminale,de trecere,de prindere a diverselor
repere) ce trebuiesc sa apara pe cablaj;
Gaurirea placii de cablaj pe baza punctelor rezultate anterior;
Slefuirea si decaparea placii;
Realizarea contururilor din jurul gaurilor cu cerneala serigrafica,adusa
in prealabil la un grad de vascozitate care sa permita folosirea sa intrun compass cu capat trasor;
Realizarea traseelor pe baza schiteti de baza,prin unirea pastilelor
realizate anterior cu cerneala folosind un trasor de linie;
Uscarea stratului de cerneala aplicat;
Cordarea placii de cablaj cu clorura ferica.
Curatarea placii iesite de la corodat cu apa din abundenta iar apoi
inlaturarea cu dizolvant a cerneleil.

 Aplicarea unui strat de pasta decapanta peste traseele obtinute

anterior;
Aplicarea unui strat de costiro peste traseele de cablaj;
Inlaturarea surplusului de pasta decapanta;
Implantarea si lipirea pieselor.

7.BIBLIOGRAFIE
Carti:
1. Agenda radioelectronistului,N.Dragulanescu-Editura Tehnica
1989
2. Circuite integrate analogice,R.Rapeanu,O.Chirica erc.Editura tehnica 1983
3. Circuite integrate liniare,M.Bodea,A.Vatasescu etc.-Editura
Tehnica 1985
4. Circuite integrate liniare,amplificari operationali,Ioan
Dragu,Ion Mihail Iosiv-Editura Militara 1981
Adrese de Internet:

www.nat.com
www.motorola.com
www.semiconductors.philips.com
www.national.com
www.st.com