UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA: TRANSPORTURI
CATEDRA: TELECOMENZI I ELECTRONIC N TRANSPORTURI

PROIECT CIA

DETECTOR DE LUMINA
LM324

ndrumtor:

Student:

S.I.drd.ing.Stan Valentin

Rosu George-Gabriel
Grupa 8314

Cuprins
1. Tema proiectului
2. Schema bloc
3. Memoriu tehnic
4. Schema electric
5. Schema de cablaj
6. Diagrama de defectare
7. Bibliografie

1.TEMA PROIECTULUI

Voi folosi lm324 in regim de comparator , detectia luminii se face prin

intermediul unei fotorezistente. La iesire avem patru leduri care se aprind in functie
de intensitatea luminii . Pragurile de lumina sunt urmatoarele: dimineata, dupamiaza,
seara, noaptea. Ledurile se vor aprinde in felul urmator: primul prag se aprinde
primul led, daca e al doilea prag se aprind primele doua etc si mai avem la iesire un
bec precedat de o rezistenta variabila ca variator care in functie de luminozitate
regleaza intensitatea luminii becului.

2.SCHEMA BLOC

ALIMENTARE

BLOC
DETECTOR DE
LUMINA

INDICATOR DE
INTENSITATEA
LUMINII

BEC

3.MEMORIU TEHNIC

ALIMENTAREA

Alimentarea se face prin intermediul unei surse de 12v stabilizate.Aceasta va da o

tensiune care va trece prin fotorezistenta si in functie luminozitate tensiunea o sa fie
mai mare sau mai mica.

Bloc Detector De Lumina

LM324
Acest bloc este de fapt integratul lm324.Dupa cum se vede si in schema alaturata
integratul are in componenta
4 amplificatoare operational, acest integrat este de putere
joasa.In schema vom folosi toate cele 4 amplificatoare pe
post de comaparatoare, iar iesirile amplificatoarelor se vor
conecta la patru leduri.

Prametri Lm324:
Parameter

Symbol

LM324

Unit

Power Supply Voltage

Vcc

16 or 32

Differential Input Voltage

VI(DIFF)
Vi
PD

32
-0.3 to 26

V
V

14-DIP

1310

14-SOP

640

mW

Input Voltage
Power Dissipation,TA=25C

Operating Temperature

TOPR

0- +70

TSTG

-65 - +150

Range
Storage Temperature
Range

Scurt istoric
Cu mult nainte de apariia tehnologiei digitale, calculatoarele erau construite
electronic

pentru

efectuarea

calculelor, folosind

cureni

tensiuni

pentru

reprezentarea cantitilor numerice. Acest lucru a fost folositor n special pentru

simularea proceselor fizice. O tensiune variabil, de exemplu, ar putea reprezenta
viteza, sau fora, ntr-un sistem fizic. Prin utilizarea divizorilor de tensiune rezistivi i a
amplificatoarelor de tensiune, operaiile matematice de nmulire i mprire putea s
fie foarte uor efectuate pe aceste semnale.
Proprietile reactive ale condensatoarelor i bobinelor au fost utilizate pentru
simularea variabilelor folosite n funcii ce necesitau utilizarea analizei matematice.
Curentul printr-un condensator depinde de rata de variaie a tensiunii, variaie
desemnat prin intermediul unei derivate. Prin urmare, dac tensiunea la bornele

unui condensator ar reprezenta viteza de deplasare a unui obiect, curentul prin

acesta ar reprezenta fora necesar pentru accelerarea sau decelerarea acelui
obiect, capacitatea condensatorului reprezentnd n acest caz masa obiectului
respectiv.

unde,
iC = curentul instantaneu prin condensator
C = capacitatea condensatorului(F)
dv / dt = variaia curentului cu timpul

unde,
F = fora aplicat obiectului
m = masa obiectului
dv / dt = variaia vitezei cu timpul (acceleraia)
Aceast operaie electronic poart numele de derivare, i este o funcie natural a
curentului prin condensator n relaie cu tensiunea aplicat la bornele sale. Observai
c acest circuit nu are nevoie de nicio programare pentru efectuarea acestei funcii
matematice relativ avansate, lucru care nu se ntmpl n cazul unui calculator
digital.
Circuitele electronice sunt ieftine i foarte uor de construit n comparaie cu
sistemele fizice complexe, iar asemenea simulri electronice au fost folosite pe
band larg pentru cercetarea i dezvoltarea sistemelor mecanice. Pentru simulri
realistice totui, au fost necesare circuite amplificatoare de precizie nalt i uor de
configurat pentru aceste prime calculatoare.
Pe parcursul dezvoltrii calculatoarelor, s-a ajuns la concluzia c amplificatoarele
difereniale cu amplificri n tensiune foarte mari, erau candidaii perfeci pentru

aceste necesiti. Folosind componente simple, conectate la intrarea i la ieirea

amplificatorului diferenial, s-a putut obine practic orice factor de amplificare era
necesar i se putea calcula orice funcie matematic, fr modificarea sau ajustarea
circuitului intern al amplificatorului nsi. Aceste amplificatoare difereniale cu
amplificri foarte mari, au ajuns s fie cunoscute sub numele de amplificatoare
operaionale, pe scurt AO, datorit folosirii lor n cadrul operaiilor matematice
efectuate de calculatoarele analogice.

Avantajele utilizrii amplificatoarelor operaionale

Amplificatoarele operaionale moderne, precum modelul popular 741, sunt circuite
integrate de o nalt performan i ieftine pe de alt parte. Impedanele lor de intrare
sunt foarte mari, curenii pe la bornele acestora se situeaz n jurul valorii de 0,5 mA
pentru modelul 741, i mult mai puin pentru AO cu tranzistori cu efect de cmp la
intrare. Impedana de ieire este de obicei foarte mic, aproximativ 75 pentru
modelul 741, multe modele avnd protecie integrat la scurt-circuit, ceea ce
nseamn c ieirile acestora pot fi scurt-circuitate fr ca acest lucru s afecteze
circuitul intern al amplificatorului. Cu un cuplaj direct ntre etajele interne cu
tranzistori ale AO, acestea pot amplifica semnale de c.c., precum i de c.a. Costurile
de timp i de bani pentru proiectarea unui circuitu amplificator utiliznd componente
discrete se ridic mult peste costului unui amplificator operaional. Din aceste motive,
AO au scos aproape complet din uz amplificatoarele de semnal folosind tranzistori
discrei.

Structura unui circuit integrat

n diagrama alturat sunt prezentate conexiunile pinilor pentru un singur AO (la fel i
pentru modelul 741) dintr-un circuit integrat DIP (Dual Inline Package) cu 8 pini.

Unele circuite integrate conin dou AO ntrun

singur

pachet,

incluznd

modelele

populare TL082 i 1458. Aceste uniti

duale sunt mpachetate tot ntr-un integrat
DIP cu 8 pini.

Factorul de amplificare
AO practice au un factor de amplificare n tensiune n jurul a 200.000 sau chiar mai
mult, ceea ce nseamn c sunt inutile ca i amplificatoare difereniale n sine. Pentru
un AO cu o amplificare n tensiune, AV = 200.000, i o tensiune maxim de ieire
ntre +15V i -15V, o diferen de tensiune de doar 75 V ntre cele dou intrri este
suficient pentru intrarea amplificatorului n saturaie sau blocare!
nainte de a examina utilizarea componentelor externe pentru reducerea amplificrii
la un nivel rezonabil, putem investiga mai nti aplicaiile AO pur.

Comparatorul

Una dintre aceste aplicaii o reprezint comparatorul. Practic, putem spune c ieirea
unui AO va fi saturat pozitiv dac intrarea pozitiv (+) este mai pozitiv dect cea
negativ (-), i saturat negativ dac intrarea (+) este mai puin pozitiv dect intrarea
(-). Cu alte cuvinte, amplificarea foarte mare n tensiune a unui AO, nseamn c
acesta poate fi folosit pentru a compara dou tensiuni (una reprezentnd o mrime
de stare i alta un punct de referina), i folosirea semnalului de la ieire pentru
semnalizarea cazului n care exist o diferen ntre cele dou semnale de intrare.
Comparatorul cu AO de mai sus, compar tensiunea de la intrare cu o tensiune de
referin stabilit printr-un poteniometru (R 1). Dac Vintrare scade sub tensiunea
stabilit de R1, ieirea AO se va satura la +V, iar LED-ul se va aprinde. Invers, dac
Vintrare se afl sub valoarea tensiunii de referin, LED-ul va fi polarizat invers, cu -V, i
nu se va aprinde. Dac Vintrare este un semnal de tensiune produs de un instrument
de msur, acest circuit comparator ar putea funciona precum o alarm de nivel,
nivel stabilit de R1. n loc de LED, am putea conecta un releu, un tranzistor sau orice
alt dispozitiv capabil s pun n funciune un mecanism de aciune n cazul unei
alarme.

Convertor de semnal dreptunghiular

O alt aplicaia a circuitului comparator este un convertor de semnal dreptunghiular.

Presupunnd c tensiunea de intrare aplicat la terminalul inversor (-) al AO ar fi o
und sinusoidal de c.a. n loc de c.c., tensiunea de ieire ar oscila ntre saturaie
pozitiv i saturaie negativ de cte ori tensiune de intrare va fi egal cu tensiunea
de referin produs de poteniometru. Rezultatul va fi un semnal dreptunghiular.

Ajustarea poteniometrului

Ajustarea poteniometrului modific tensiunea de referin aplicat la intrarea neinversoare (+), iar acest lucru modific punctele de intersecie ale undei sinusoidale;
rezultatul este o form de und dreptunghiular cu un factor de umplere diferit.
Semnalul de c.a. de la intrare nu trebuie s fie neaprat un semnal sinusoidal pentru
ca acest circuit s-i ndeplineasc funcia. Semnalul de intrare ar putea la fel de
bine s fie triunghiular, dinte de fierstru, sau orice alt semnal periodic cu semialternane pozitive i negative. Acest circuit comparator este foarte folositor pentru
formarea undelor dreptunghiulare cu factori de umplere diferii. Aceast tehnic mai
este denumit i modularea n durat a pulsurilor sau PWM, adic variaia, sau
modularea unei forme de und n funcie de un semnal de control, n acest caz,
semnalul produs de poteniometru.

Bargraph-ul

Bargraph-ul este o alt aplicaie unde se poate folosi un comparator. Dac am

conecta mai multe AO pe post de comparatoare, fiecare avnd propria sa tensiune
de referin conectat la intrarea ne-inversoare (+), dar fiecare primind acelai
semnal de tensiune la intrarea inversoare (-), putem construi un bargraph de tipul
celor vzute la egalizatoarele grafice sau n sistemele stereo. Pe msur ce
semnalul de tensiune (reprezentnd puterea semnalului radio sau nivelul sunetului
audio) crete, comparatoarele vor porni unul dup altul i vor pune n funciune
LED-ul lor respectiv. Cu fiecare comparator pornind la un nivel diferit al sunetului
audio, numrul LED-urilor aprinse va indica puterea semnalului de intrare.
n circuitul prezentat, LED1 va fi primul care se va aprinde pe msur ce tensiunea de
intrare va crete ntr-o direcie pozitiv. Pe msur ce tensiunea va continua s
creasc, i celelalte LED-uri vor ncepe s porneasc, unul dup altul, pn cnd
toate vor fi aprinse.

INDICATOR DE INTENSITATEA LUMINII

Indicatorul de intensitatea luminii este compus dintr-o serie de leduri fiecare
pozitionat la iesirile lm324.

LED

Un LED (din englez: light-emitting

diode, nsemnnd diod emitoare de
lumin) este o diod semiconductoare
ce emite lumin la polarizarea direct a
jonciunii p-n. Efectul este o form de
electroluminescen.
Un LED este o surs de lumin mic, de
cele mai multe ori nsoit de un circuit electric ce permite modularea formei radiaiei
luminoase. De cele mai multe ori acestea sunt utilizate ca indicatori n cadrul
dispozitivelor electronice, dar din ce n ce mai mult au nceput s fie utilizate n
aplicaii de putere ca surse de iluminare. Culoarea luminii emise depinde de
compoziia i de starea materialului semiconductor folosit, i poate fi n spectrul
infrarou, vizibil sau ultraviolet. Pe lng iluminare, LED-urile sunt folosite din ce n
ce mai des ntr-o serie mare de dispozitive electronice.
Cel

mai

puternic

LED

comercializat

aparine

firmei

sud-coreene

Seoul

Semiconductor. Un singur LED din seria Z-Power P7 atinge performana de 900

Lumen la 10 Watt, deci o eficiena de 90 lm/W echivalnd cu un bec obinuit de
100W.
La 28 mai 2008, firma Nexxus Lighting a prezentat cel mai eficient LED disponibil pe
pia, cu o putere de 95 Lumen/Watt. Luminozitatea lampei Array LED PAR30 este

comparabil cu cea a unui bec obinuit/standard de 75 Watt atingnd 740 Lumen la

un consum de numai 7,7 Watt, fiind in acelai timp i variabil.
Electroluminescena a fost descoperit in anul 1907 de ctre H. J. Round, folosind un
cristal de carbur de siliciu si un detector primitiv dintr-un metal semiconductor. Rusul
Oleg Vladimirovich Losev a fost primul care a creat primul LED prin anii 1920.
Cercetarea sa a fcut nconjurul lumii, ins nu s-a gasit nici o ntrebuinare a acesteia
timp de cteva decenii. n anul 1961, Bob Biar i Gary Pittman, au descoperit c
aplicnd current unui aliaj din galiu si arsen, acesta emite o radiaie infraroie. Primul
spectru visibil (rou) a fost realizat n anul 1962 de ctre Nick Holonyak, cnd lucra la
General Electric Company . Un fost student al acestuia, M. George Craford, a
inventat primul LED de culoare galben i a mbuntit factorul de iluminare al Ledurilor rou si rou -portocaliu de circa zece ori n anul 1972. Pn n 1968 LED-urile
visibile i cele infraroii costau foarte mult, aproape 200 de dolari i nu puteau fi
folosite doar la aplicaii minore. Prima corporaie care a trecut la fabricarea LED-urilor
pe

scar

larg

fost

Monsato

Corporation, realiznd n 1968 LED-uri

pentru indicare. Acestea au fost preluat
de ctre compania Hewlett Packard i
integrate

in

alfanumerice.

primele
Primele

calculatoare
LED-uri

comercializate pe scar larg au fost

folosite pentru inlocuirea indicatoarelor
incandescente, nti la echipamentele
scumpe ca cele de laborator si de teste,
apoi, mai trziu, la televizoare, radiouri,
telefoane, calculatoare, chiar i ceasuri.
Aceste LED-uri roii nu puteau fi
folosite dect pentru indicare deoarece emisia de lumin nu era suficient pentru
iluminarea unei suprafee. n decursul anilor s-au descoperit i alte culori ale LEDurilor, cu capaciti mai mari de iluminare. Primul LED cu capacitate mare de
iluminare a fost realizat de cercettorul Shuji Nakamura n anul 1993 dintr-un aliaj de
InGaN. Acesta a fost premiat n anul 2006 cu Milennium Technology Prize pentru
invenia sa.

BEC

Becul este alimentat cu, curent in functie de timpul zilei, adica in functie de ce ne da
la iesire lm324.

Becul cu filament incadescent a fost teoretizat inca de la inceputul secolului XIX, dar
abia in 1879 Thomas Edison a reusit sa il si puna in practica. Initial, globul de sticla
era vidat, dar ulterior s-a descoperit ca umplerea sa cu un gaz inert ii sporeste mult
performantele si viata becului. Asa ca s-a trecut pe rand la argon sau argon si
nitrogen.
E drept insa ca si in prezent se mai folosesc becuri incadescente vidate, deoarece
cele umplute cu gaz degaja mai multa caldura si nu pot fi utilizate peste tot. In plus,
gazele inerte sunt scumpe si utlizarea lor pentru becurile de larg consum nu este
viabila dpdv finaciar.

Becurile incadescente sunt sursele de lumina ale umanitatii inca de la inceputurile

folosirii becurilor. Principiul lor de functionare este unul simplu: produc lumina prin
incalzirea pana la incandescenta a unui filament metalic. Acesta este un simplu
transistor prin care trece curent electric si il face sa straluceasca datorita temperaturii
foarte mari la care ajunge.
In prezent, becurile incandesente folosesc un filament din tungsten, capabil sa
ajunga la temperaturi de 2000 de grade Celsius. Filamentul este inchis in interiorul
unui glob de sticla vidat sau umplut cu o serie de gaze. Un element este interzis insa:
oxigenul, deoarece in contact cu el, tungstenul s-ar face scrum intr-o clipa.

Becul electric este o lamp electric cu incandescen care produce lumin prin
trecerea curentului electric printr-un filament. Este alctuit dintr-un soclu i un balon
de sticl vidat sau umplut cu un gaz inert, n interiorul cruia se afl filamentul.

1.
1.Balon de sticl
2.Gaz inert la joas presiune (sau vid)
3.Filament de tungsten
4.Fir de contact
5.Fir de contact
6.Suport de srm
7.Montur de sticl
8.Contactul lateral
9.Soclul filetat
10.Izolaie
11.Contactul central

SCHEMA ELECTRICA

R5
V2
12 V

120
50%
Key=A

U5A

3
1

X2
R1
1k

2
11

PHOTODIODE

LM324AD

V3
R6
250
50%
Key=A

R7
500
50%
Key=A

U5B

5
7

X3
1k

6
11

LM324AD

U5C

10
8

11

PHOTODIODE

X4
R3
1k

12 V

R2

Q1
2N6027

PHOTODIODE

LM324AD

PHOTOREZISTENTA
1k
50%
Key=A

X1

R8
1k
50%
Key=A

U5D

12
14

X5
R4
1k

13
11

PHOTODIODE

LM324AD

V1
12 V

SCHEMA DE CABLAJ

12V_10W

DIAGRAMA DE DEFECTARE

1.ROLUL FIECAREI COMPONENTE

FOTOREZISTENTA- face parte din blocul detector , datorita tensiunilor diferite care
le da in functie de luminozitate putem determina cu ajutorul lm324 treapta luminozitii.
SURSELE DE 12 V-sun folosite pentru alimentarea componentelor.

REZISTENTELE VARIABIL DE LA INTRAREA LM324-deservesc la stabilirea

pragurilor
LM324- apartinand tot blocului detector acesta compara prin intermediul rezistentelor
de la intrarea sa diferitele tensiuni si in functie de aceasta aprinde ledurile
corespnzatoare.
LEDURILE-folosite ca indicator al timpului zilei(dimineata,pranz, seara, noapte).
REZISTENTELE 1K DE LA IESIREA LM324- limitataore de curent

TRIAC- in functie de curentul dat pe poarta limiteaza sau da drumul curentlui prin
bec.
BEC 12V- ilumineaza in functie triac.
2.DEPANARE
In cazul in care apratul nu functioneaza se verifica:
-Alimentarea sa fie corespunzatoare schemei(12v). Daca nu debiteaza valoarea
corespunzatoare se regleaza sursa sau se inlocuieste.
- tensiunea pe fotorezistenta limitand treptat lumina. Se inlocuieste in cazul in care
este defecta.
-tensiunea pe rezistentele variabil de la intrarea lm324. Se inlocuiesc in cazul in care
sunt defecte.
-lm324 sa functioneze in parametrii normali. Se inlocuieste in cazul in care este
defect.
-tensiunea pe rezistentele de la iesirile lm324. Se inlocuiesc in cazul in care sunt
defecte.
-triacul daca functineaza in parametrii normali. Se inlocuieste in cazul in care este
defect.
-becul daca functioneaza. Se inlocuieste in cazul in care este defect.

BIBLIOGRAFIE

-www.google.ro(pentru imagini )
-www.wikipedia.com
- www.datasheetcatalog.com/datasheets_pdf/L/M/3/2/LM324.shtml