UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA: TRANSPORTURI
CATEDRA: TELECOMENZI I ELECTRONIC N TRANSPORTURI

PROIECT CIA

DETECTOR DE LUMINA
LM324

ndrumtor:

Student:

S.I.Dr.Ing.Stan Valentin

Baciu Adrian Florin

Grupa 8313

Cuprins
1. Tema proiectului
2. Schema bloc
3. Memoriu tehnic
4. Schema electric
5. Schema de cablaj
8. Diagrama de defectare
9. Bibliografie

1.TEMA PROIECTULUI

Voi folosi lm324 in regim de comparator , detectia luminii se face prin

intermediul unei fotorezistente. La iesire avem patru leduri care se aprind in functie
de intensitatea luminii . Pragurile de lumina sunt urmatoarele: dimineata, dupamiaza,
seara, noaptea. Ledurile se vor aprinde in felul urmator: primul prag se aprinde
primul led, daca e al doilea prag se aprind primele doua etc si mai avem la iesire un
bec precedat de o rezistenta variabila ca variator care in functie de luminozitate
regleaza intensitatea luminii becului.

2.SCHEMA BLOC

ALIMENTARE

BLOC
DETECTOR DE
LUMINA

INDICATOR DE
INTENSITATEA
LUMINII

BEC

3.MEMORIU TEHNIC

ALIMENTAREA

Alimentarea se face prin intermediul unei surse de 12v stabilizate.Aceasta va

da o tensiune care va trece prin fotorezistenta si in functie luminozitate tensiunea o
sa fie mai mare sau mai mica.

Bloc Detector De Lumina

LM324
Acest bloc este de fapt integratul lm324.Dupa cum se vede si in schema
alaturata integratul are in componenta 4 amplificatoare
operational, acest integrat este de putere joasa.In schema
vom folosi toate cele 4 amplificatoare pe post de
comaparatoare, iar iesirile amplificatoarelor se vor conecta la
patru leduri.

Prametri Lm324:

Parameter

Symbol

LM324

Unit

Power Supply Voltage

Vcc

16 or 32

Differential Input Voltage

VI(DIFF)
Vi
PD

32
-0.3 to 26

V
V

14-DIP

1310

14-SOP

640

mW

Input Voltage
Power Dissipation,TA=25C

Operating Temperature

TOPR

0- +70

TSTG

-65 - +150

Range
Storage Temperature
Range

Scurt istoric
Cu mult nainte de apariia tehnologiei digitale, calculatoarele erau construite
electronic

pentru

efectuarea

calculelor, folosind

cureni

tensiuni

pentru

reprezentarea cantitilor numerice. Acest lucru a fost folositor n special pentru

simularea proceselor fizice. O tensiune variabil, de exemplu, ar putea reprezenta
viteza, sau fora, ntr-un sistem fizic. Prin utilizarea divizorilor de tensiune rezistivi i a
amplificatoarelor de tensiune, operaiile matematice de nmulire i mprire putea s
fie foarte uor efectuate pe aceste semnale.
Proprietile reactive ale condensatoarelor i bobinelor au fost utilizate pentru
simularea variabilelor folosite n funcii ce necesitau utilizarea analizei matematice.
Curentul printr-un condensator depinde de rata de variaie a tensiunii, variaie
desemnat prin intermediul unei derivate. Prin urmare, dac tensiunea la bornele
unui condensator ar reprezenta viteza de deplasare a unui obiect, curentul prin
acesta ar reprezenta fora necesar pentru accelerarea sau decelerarea acelui
obiect, capacitatea condensatorului reprezentnd n acest caz masa obiectului
respectiv.

unde,
iC = curentul instantaneu prin condensator
C = capacitatea condensatorului(F)
dv / dt = variaia curentului cu timpul

unde,
F = fora aplicat obiectului
m = masa obiectului
dv / dt = variaia vitezei cu timpul (acceleraia)
Aceast operaie electronic poart numele de derivare, i este o funcie
natural a curentului prin condensator n relaie cu tensiunea aplicat la bornele sale.
Observai c acest circuit nu are nevoie de nicio programare pentru efectuarea
acestei funcii matematice relativ avansate, lucru care nu se ntmpl n cazul unui
calculator digital.
Circuitele electronice sunt ieftine i foarte uor de construit n comparaie cu
sistemele fizice complexe, iar asemenea simulri electronice au fost folosite pe
band larg pentru cercetarea i dezvoltarea sistemelor mecanice. Pentru simulri
realistice totui, au fost necesare circuite amplificatoare de precizie nalt i uor de
configurat pentru aceste prime calculatoare.
Pe parcursul dezvoltrii calculatoarelor, s-a ajuns la concluzia c amplificatoarele
difereniale cu amplificri n tensiune foarte mari, erau candidaii perfeci pentru
aceste necesiti. Folosind componente simple, conectate la intrarea i la ieirea
amplificatorului diferenial, s-a putut obine practic orice factor de amplificare era
necesar i se putea calcula orice funcie matematic, fr modificarea sau ajustarea
circuitului intern al amplificatorului nsi. Aceste amplificatoare difereniale cu
amplificri foarte mari, au ajuns s fie cunoscute sub numele de amplificatoare

operaionale, pe scurt AO, datorit folosirii lor n cadrul operaiilor matematice

efectuate de calculatoarele analogice.

Avantajele utilizrii amplificatoarelor operaionale

Amplificatoarele operaionale moderne, precum modelul popular 741, sunt
circuite integrate de o nalt performan i ieftine pe de alt parte. Impedanele lor
de intrare sunt foarte mari, curenii pe la bornele acestora se situeaz n jurul valorii
de 0,5 mA pentru modelul 741, i mult mai puin pentru AO cu tranzistori cu efect de
cmp la intrare. Impedana de ieire este de obicei foarte mic, aproximativ 75
pentru modelul 741, multe modele avnd protecie integrat la scurt-circuit, ceea ce
nseamn c ieirile acestora pot fi scurt-circuitate fr ca acest lucru s afecteze
circuitul intern al amplificatorului. Cu un cuplaj direct ntre etajele interne cu
tranzistori ale AO, acestea pot amplifica semnale de c.c., precum i de c.a. Costurile
de timp i de bani pentru proiectarea unui circuitu amplificator utiliznd componente
discrete se ridic mult peste costului unui amplificator operaional. Din aceste motive,
AO au scos aproape complet din uz amplificatoarele de semnal folosind tranzistori
discrei.

Structura unui circuit integrat

n diagrama alturat sunt prezentate conexiunile pinilor pentru un singur AO (la fel i
pentru modelul 741) dintr-un circuit integrat DIP (Dual Inline Package) cu 8 pini.

Unele circuite integrate conin dou AO ntrun

singur

pachet,

incluznd

modelele

populare TL082 i 1458. Aceste uniti

duale sunt mpachetate tot ntr-un integrat
DIP cu 8 pini.

Factorul de amplificare
AO practice au un factor de amplificare n tensiune n jurul a 200.000 sau
chiar mai mult, ceea ce nseamn c sunt inutile ca i amplificatoare difereniale n
sine. Pentru un AO cu o amplificare n tensiune, AV = 200.000, i o tensiune maxim
de ieire ntre +15V i -15V, o diferen de tensiune de doar 75 V ntre cele dou
intrri este suficient pentru intrarea amplificatorului n saturaie sau blocare!
nainte de a examina utilizarea componentelor externe pentru reducerea amplificrii
la un nivel rezonabil, putem investiga mai nti aplicaiile AO pur.

Comparatorul

Una dintre aceste aplicaii o reprezint comparatorul. Practic, putem spune c

ieirea unui AO va fi saturat pozitiv dac intrarea pozitiv (+) este mai pozitiv dect
cea negativ (-), i saturat negativ dac intrarea (+) este mai puin pozitiv dect
intrarea (-). Cu alte cuvinte, amplificarea foarte mare n tensiune a unui AO,
nseamn c acesta poate fi folosit pentru a compara dou tensiuni (una
reprezentnd o mrime de stare i alta un punct de referina), i folosirea semnalului
de la ieire pentru semnalizarea cazului n care exist o diferen ntre cele dou
semnale de intrare.
Comparatorul cu AO de mai sus, compar tensiunea de la intrare cu o
tensiune de referin stabilit printr-un poteniometru (R 1). Dac Vintrare scade sub
tensiunea stabilit de R1, ieirea AO se va satura la +V, iar LED-ul se va aprinde.
Invers, dac Vintrare se afl sub valoarea tensiunii de referin, LED-ul va fi polarizat

invers, cu -V, i nu se va aprinde. Dac Vintrare este un semnal de tensiune produs de

un instrument de msur, acest circuit comparator ar putea funciona precum o
alarm de nivel, nivel stabilit de R 1. n loc de LED, am putea conecta un releu, un
tranzistor sau orice alt dispozitiv capabil s pun n funciune un mecanism de
aciune n cazul unei alarme.

Convertor de semnal dreptunghiular

O alt aplicaia a circuitului comparator este un convertor de semnal dreptunghiular.

Presupunnd c tensiunea de intrare aplicat la terminalul inversor (-) al AO ar fi o
und sinusoidal de c.a. n loc de c.c., tensiunea de ieire ar oscila ntre saturaie
pozitiv i saturaie negativ de cte ori tensiune de intrare va fi egal cu tensiunea
de referin produs de poteniometru. Rezultatul va fi un semnal dreptunghiular.

Ajustarea poteniometrului

Ajustarea poteniometrului modific tensiunea de referin aplicat la intrarea neinversoare (+), iar acest lucru modific punctele de intersecie ale undei sinusoidale;
rezultatul este o form de und dreptunghiular cu un factor de umplere diferit.
Semnalul de c.a. de la intrare nu trebuie s fie neaprat un semnal sinusoidal pentru
ca acest circuit s-i ndeplineasc funcia. Semnalul de intrare ar putea la fel de
bine s fie triunghiular, dinte de fierstru, sau orice alt semnal periodic cu semialternane pozitive i negative. Acest circuit comparator este foarte folositor pentru
formarea undelor dreptunghiulare cu factori de umplere diferii. Aceast tehnic mai
este denumit i modularea n durat a pulsurilor sau PWM, adic variaia, sau
modularea unei forme de und n funcie de un semnal de control, n acest caz,
semnalul produs de poteniometru.

Bargraph-ul

Bargraph-ul este o alt aplicaie unde se poate folosi un comparator. Dac am

conecta mai multe AO pe post de comparatoare, fiecare avnd propria sa tensiune
de referin conectat la intrarea ne-inversoare (+), dar fiecare primind acelai
semnal de tensiune la intrarea inversoare (-), putem construi un bargraph de tipul
celor vzute la egalizatoarele grafice sau n sistemele stereo. Pe msur ce
semnalul de tensiune (reprezentnd puterea semnalului radio sau nivelul sunetului
audio) crete, comparatoarele vor porni unul dup altul i vor pune n funciune
LED-ul lor respectiv. Cu fiecare comparator pornind la un nivel diferit al sunetului
audio, numrul LED-urilor aprinse va indica puterea semnalului de intrare.

n circuitul prezentat, LED1 va fi primul care se va aprinde pe msur ce

tensiunea de intrare va crete ntr-o direcie pozitiv. Pe msur ce tensiunea va
continua s creasc, i celelalte LED-uri vor ncepe s porneasc, unul dup altul,
pn cnd toate vor fi aprinse.

INDICATOR DE INTENSITATEA LUMINII

Indicatorul de intensitatea luminii este compus dintr-o serie de leduri fiecare
pozitionat la iesirile lm324.

LED

Un LED (din englez: light-emitting

diode, nsemnnd diod emitoare de
lumin) este o diod semiconductoare
ce emite lumin la polarizarea direct a
jonciunii p-n. Efectul este o form de
electroluminescen.
Un LED este o surs de lumin mic, de
cele mai multe ori nsoit de un circuit electric ce permite modularea formei radiaiei
luminoase. De cele mai multe ori acestea sunt utilizate ca indicatori n cadrul
dispozitivelor electronice, dar din ce n ce mai mult au nceput s fie utilizate n
aplicaii de putere ca surse de iluminare. Culoarea luminii emise depinde de
compoziia i de starea materialului semiconductor folosit, i poate fi n spectrul
infrarou, vizibil sau ultraviolet. Pe lng iluminare, LED-urile sunt folosite din ce n
ce mai des ntr-o serie mare de dispozitive electronice.
Cel mai puternic LED comercializat aparine firmei sud-coreene Seoul
Semiconductor. Un singur LED din seria Z-Power P7 atinge performana de 900

Lumen la 10 Watt, deci o eficiena de 90 lm/W echivalnd cu un bec obinuit de

100W.
La 28 mai 2008, firma Nexxus Lighting a prezentat cel mai eficient LED
disponibil pe pia, cu o putere de 95 Lumen/Watt. Luminozitatea lampei Array LED
PAR30 este comparabil cu cea a unui bec obinuit/standard de 75 Watt atingnd
740 Lumen la un consum de numai 7,7 Watt, fiind in acelai timp i variabil.

Electroluminescena a fost descoperit in anul 1907 de ctre H. J. Round,

folosind un cristal de carbur de siliciu si un detector primitiv dintr-un metal
semiconductor. Rusul Oleg Vladimirovich Losev a fost primul care a creat primul LED
prin anii 1920. Cercetarea sa a fcut nconjurul lumii, ins nu s-a gasit nici o
ntrebuinare a acesteia timp de cteva decenii. n anul 1961, Bob Biar i Gary
Pittman, au descoperit c aplicnd current unui aliaj din galiu si arsen, acesta emite o
radiaie infraroie. Primul spectru visibil (rou) a fost realizat n anul 1962 de ctre
Nick Holonyak, cnd lucra la General Electric Company . Un fost student al acestuia,
M. George Craford, a inventat primul LED de culoare galben i a mbuntit
factorul de iluminare al Led-urilor rou si rou -portocaliu de circa zece ori n anul
1972. Pn n 1968 LED-urile visibile i cele infraroii costau foarte mult, aproape
200 de dolari i nu puteau fi folosite doar la aplicaii minore. Prima corporaie care a
trecut la fabricarea LED-urilor pe scar
larg

realiznd

fost
n

Monsato
1968

Corporation,

LED-uri

pentru

indicare. Acestea au fost preluat de

ctre compania Hewlett Packard i
integrate

in

alfanumerice.

primele
Primele

calculatoare
LED-uri

comercializate pe scar larg au fost

folosite pentru inlocuirea indicatoarelor
incandescente, nti la echipamentele
scumpe ca cele de laborator si de teste,
apoi, mai trziu, la televizoare, radiouri,
telefoane, calculatoare, chiar i ceasuri.
Aceste LED-uri roii nu puteau fi folosite dect pentru indicare deoarece emisia de
lumin nu era suficient pentru iluminarea unei suprafee. n decursul anilor s-au
descoperit i alte culori ale LED-urilor, cu capaciti mai mari de iluminare. Primul
LED cu capacitate mare de iluminare a fost realizat de cercettorul Shuji Nakamura
n anul 1993 dintr-un aliaj de InGaN. Acesta a fost premiat n anul 2006 cu Milennium
Technology Prize pentru invenia sa.

BEC

Becul este alimentat cu, curent in functie de timpul zilei, adica in functie de ce
ne da la iesire lm324.

Becul cu filament incadescent a fost teoretizat inca de la inceputul secolului

XIX, dar abia in 1879 Thomas Edison a reusit sa il si puna in practica. Initial, globul
de sticla era vidat, dar ulterior s-a descoperit ca umplerea sa cu un gaz inert ii
sporeste mult performantele si viata becului. Asa ca s-a trecut pe rand la argon sau
argon si nitrogen.
E drept insa ca si in prezent se mai folosesc becuri incadescente vidate,
deoarece cele umplute cu gaz degaja mai multa caldura si nu pot fi utilizate peste tot.
In plus, gazele inerte sunt scumpe si utlizarea lor pentru becurile de larg consum nu
este viabila dpdv finaciar.

Becurile incadescente sunt sursele de lumina ale umanitatii inca de la

inceputurile folosirii becurilor. Principiul lor de functionare este unul simplu: produc
lumina prin incalzirea pana la incandescenta a unui filament metalic. Acesta este un
simplu transistor prin care trece curent electric si il face sa straluceasca datorita
temperaturii foarte mari la care ajunge.
In prezent, becurile incandesente folosesc un filament din tungsten, capabil sa
ajunga la temperaturi de 2000 de grade Celsius. Filamentul este inchis in interiorul
unui glob de sticla vidat sau umplut cu o serie de gaze. Un element este interzis insa:
oxigenul, deoarece in contact cu el, tungstenul s-ar face scrum intr-o clipa.
Becul electric este o lamp electric cu incandescen care produce lumin
prin trecerea curentului electric printr-un filament. Este alctuit dintr-un soclu i un
balon de sticl vidat sau umplut cu un gaz inert, n interiorul cruia se afl filamentul.

1.
1.Balon de sticl
2.Gaz inert la joas presiune (sau vid)
3.Filament de tungsten
4.Fir de contact
5.Fir de contact
6.Suport de srm
7.Montur de sticl
8.Contactul lateral
9.Soclul filetat
10.Izolaie
11.Contactul central

4.SCHEMA ELECTRICA

V2
12V

X5
POTENTIOMETER

U1A
1

13

X10
4

1k
11

R1

LED

LM324AD

V3

19
U2A
1

X6
POTENTIOMETER

14

12V

X1
6

1k
11

R2

LED

Q1
2N6027

LM324AD

20
3

U3A
1

X7
POTENTIOMETER

15

1k
11

R3

X2
11
LED

18
X4

LM324AD

12

12V_10W
U4A
1

X8
POTENTIOMETER

16

10

1k
11

R4

X3
9
LED

LM324AD

X9
PHOTODIODE
17
V1
12V
0

6.SCHEMA DE CABLAJ

Lista Componente

Potentiometre 4X10k - 4Ron

LM324 X4 20Ron
Fotorezistenta X1 -3.5Ron
Rezistente 4X1k 1Ron
Leduri X4 1.5Ron
Tranzistor unijonctiune X1 - 1Ron
Bec 12V X1 4Ron

8.DIAGRAMA DE DEFECTARE

1.ROLUL FIECAREI COMPONENTE

FOTOREZISTENTA- face parte din blocul detector , datorita tensiunilor diferite care
le da in functie de luminozitate putem determina cu ajutorul lm324 treapta luminozitii.
SURSELE DE 12 V-sun folosite pentru alimentarea componentelor.

REZISTENTELE VARIABIL DE LA INTRAREA LM324-deservesc la stabilirea

pragurilor
LM324- apartinand tot blocului detector acesta compara prin intermediul rezistentelor
de la intrarea sa diferitele tensiuni si in functie de aceasta aprinde ledurile
corespnzatoare.
LEDURILE-folosite ca indicator al timpului zilei(dimineata,pranz, seara, noapte).
REZISTENTELE 1K DE LA IESIREA LM324- limitataore de curent

TRIAC- in functie de curentul dat pe poarta limiteaza sau da drumul curentlui prin
bec.
BEC 12V- ilumineaza in functie triac.
2.DEPANARE
In cazul in care apratul nu functioneaza se verifica:
-Alimentarea sa fie corespunzatoare schemei(12v). Daca nu debiteaza valoarea
corespunzatoare se regleaza sursa sau se inlocuieste.
- tensiunea pe fotorezistenta limitand treptat lumina. Se inlocuieste in cazul in care
este defecta.
-tensiunea pe rezistentele variabil de la intrarea lm324. Se inlocuiesc in cazul in care
sunt defecte.
-lm324 sa functioneze in parametrii normali. Se inlocuieste in cazul in care este
defect.
-tensiunea pe rezistentele de la iesirile lm324. Se inlocuiesc in cazul in care sunt
defecte.
-triacul daca functineaza in parametrii normali. Se inlocuieste in cazul in care este
defect.
-becul daca functioneaza. Se inlocuieste in cazul in care este defect.

9.BIBLIOGRAFIE

-www.google.ro(pentru imagini )
-www.wikipedia.com
- www.datasheetcatalog.com/datasheets_pdf/L/M/3/2/LM324.shtml