UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA TRANSPORTURIf
Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

PROIECT MET/AD
Proiectare unui instrument numeric de măsură

Coordonator științific Absolvent

SL.Ing.Dr. Nemtoi Lacramioara Coman Ioana-Mălina

București
Anul 2021
Cuprins
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE...........................................................................................1
1.1 IMPORTANȚA FREGVENTMETRELOR ELECTRONICE.....................................................1

1.2 AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE DISPOZITIVELOR.....................................................2

1.3 GENERALITATI.............................................................................................................4

CAPITOLUL 2. TEMA PROIECT..........................................................................................3

2.1 TEMA...........................................................................................................................3

CAPITOLUL 3. SCHEMA BLOC A FRECVMETRU ELECTRIC....................................4

CAPITOLUL 4. MEMORIU TEHNIC....................................................................................5

CAPITOLUL 5. BREVIAR DE CALCUL............................................................................26

CAPITOLUL 6. TABELUL 1. CALCUL ECONOMIC......................................................30

CAPITOLUL 7. SCHEMA ELECTRICA.............................................................................31

CAPITOLUL 8. REALIZAREA CABLAJULUI..................................................................32

CAPITOLUL 9. CONCLUZII................................................................................................34
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................35
Capitolul 1. Introducere

1.1 Importanța fregventmetrelor electronice.

Caracteristicile aparatelor de măsură numerice
Aparatele digitale (numerice) se caracterizează prin faptul că
mărimea de măsurat este transformată în semnale digitale care sunt
preluate cu circuite specifice, iar rezultatul măsurarii este afișat numeric
si nu poate lua orice valoare deoarece indicația variază în trepte, deci
măsurarea este discretă(discontinuă).
Cea mai importantă trăsătură a aparatelor de măsurare numerice
constă în faptul că acestea sunt aparate electronice moderne, care
furnizează rezultatul măsurării sub formă numerică. Aceste aparate s-au
dezvoltat rapid în ultimele decenii,datorită progreselor microelectronicii
și în general prezintă performanțe superioare aparatelor de tip analogic cu
aceleași funcții la un preț de cost comparabil.
Caracteristicile aparatelor de măsură numerice se referă la
comportarea aparatelor de măsurat în raport cu obiectul supus măsurării,
cu mediul ambiant și cu operatorul uman. Cele mai importante sunt:
Intervalul de măsurare (domeniul de măsurare) care se exprimă
prin limitele, minima si maxima, ale valorilor ce pot fi masurate cu un
aparat dat. Domeniul de masurare se imparte in mai multe subdomenii,
numite game (scari) de masurare
Rezoluția reprezintă cea mai mica variatie a rezultatului masurarii
care poate fi observata de operator pe dispozitivul de afisare de la iesirea
aparatului de masurat si se exprima ca diferenta dintre doua numere
consecutive ce pot fi percepute la afisaj.
Sensibilitatea (S) este raportul dintre variatia Y a marimii de
iesire si variatia corespunzatoare X a marimii de intrare.
Sensibilitatea relativa (Sr) se defineste numai pentru aparatele cu
marimi de iesire electrica sau la convertoarele (traductoarele) utilizate la
masurari:
Constanta aparatului (K) se defineste numai pentru aparatele de
masurat la
care sensibilitatea nu depinde de marimea de intrare X
Prag de sensibilitate (S) prin care se intelege cea mai mica
variatie a masurandului ce poate fi pusa in evidenta cu ajutorul aparatului
de masurat, in conditii reale de functionare a lui. Acest parametru
determina: precizia maxima pe care o poate avea un aparat de masurat si
valoarea minima masurabila a masurandului. El depinde, in principal, de:

1
 rezolutia aparatului de masurat, de perturbatiile (proprii si exterioare
aparatului) si de sensibilitatea indicatorului de nul (la aparatele care
folosesc la masurare metodele de zero);
Precizia instrumentala este calitatea aparatului de a da rezultate
cat mai apropiate de valoarea adevarata a masurandului si ea se exprima
printr-un numar numit clasa de precizie a aparatului (sau, pe scurt, clasa
aparatului) care se determina in functie de eroare maxim tolerata.
Supraîncărcabilitatea reprezinta capacitatea aparatului de a
suporta o valoare de intrare mai mare decat valoarea maxima de regim
permanent, pe o anumita durata (“scurta” sau “lunga” ce se precizeaza),
fara ca parametrii de functionare ai instrumentului sa se modifice;
Fiabilitatea metrologica este data de catre durata de timp (pe
termen lung) in care aparatul functioneaza stabil (adica incadrat in
limitele parametrilor de performanta, in special clasa de precizie).
Astazi, orice mărime electrica sau neelectrica poate fi măsurata
folosind aparate de masură. În funcție de tehnologia utilizată, acestea pot
fi analogice sau digitale.
Aparatele de masură digitale, cunoscute și sub numele de aparate “numerice”, se
caracterizează prin faptul că marimea de măsurat este transformată în semnale digitale, care
sunt preluate de circuite specifice, iar rezultatul este afișat sub forma numerică.
Comparativ cu aparatele de măsură analogice, cele digitale au prețuri mai mari,
întrucat folosesc o tehnologie mai noua si mai performantă, dar au și un grad de complexitate
mai ridicat.
Semnalele analogice pot fi măsurate direct cu aparate relativ simple, însă sunt
sensibile la imperfecţiunile căilor de transmisie şi de prelucrare(pierd din precizie după
fiecare operaţie deoarece informaţia este grefată pe amplitudine).
Semnalele numerice sunt sub formă de impulsuri şi au informaţia
grefată pe durată şi pe poziţia impulsurilor în timp(SN oferă o mai mare
flexibilitate în utilizare(operaţiile de calcul, numărarea, multiplexarea,
transmisia se fac mult mai comod decât în analogic, iar în cursul acestor
prelucrări precizia mărimii primare se conservă)).
CN(circuitele numerice) lucrează pe principiul totul sau nimic(structuri foarte simple în
circuitele de bază). Cu CN de bază (porţi, codificatoare/decodificatoare, multiplexoare,
bistabile, numărătoare, registre, operatori logico-aritmetici, automate programabile, circuite
de conversie a datelor) se pot construi o mare varietate de AM.
CN permit implementarea de funcţii din ce în ce mai complexe pe acelaşi cip(micşorarea
gabaritului AM şi reducerea preţului de cost. Viteza de lucru a unui procesor modern este de
aproximativ 1000MHz(frecvenţă de ceas).
2
 1.2 Avantajele si dezavantajele dispozitivelor
Astazi, orice mărime electrica sau neelectrica poate fi măsurata
folosind aparate de masură. În funcție de tehnologia utilizată, acestea pot
fi analogice sau digitale.
Aparatele de masură digitale, cunoscute și sub numele de aparate “numerice”, se
caracterizează prin faptul că marimea de măsurat este transformată în semnale digitale, care
sunt preluate de circuite specifice, iar rezultatul este afișat sub forma numerică.
Comparativ cu aparatele de măsură analogice, cele digitale au prețuri mai mari,
întrucat folosesc o tehnologie mai noua si mai performantă, dar au și un grad de complexitate
mai ridicat.
Semnalele analogice pot fi măsurate direct cu aparate relativ simple, însă sunt
sensibile la imperfecţiunile căilor de transmisie şi de prelucrare(pierd din precizie după
fiecare operaţie deoarece informaţia este grefată pe amplitudine).
Semnalele numerice sunt sub formă de impulsuri şi au informaţia
grefată pe durată şi pe poziţia impulsurilor în timp(SN oferă o mai mare
flexibilitate în utilizare(operaţiile de calcul, numărarea, multiplexarea,
transmisia se fac mult mai comod decât în analogic, iar în cursul acestor
prelucrări precizia mărimii primare se conservă)).
Aceste aparate lucrează pe principiul totul sau nimic(structuri foarte simple în
circuitele de bază). Cu CN de bază (porţi, codificatoare/decodificatoare, multiplexoare,
bistabile, numărătoare, registre, operatori logico-aritmetici, automate programabile, circuite
de conversie a datelor) se pot construi o mare varietate de AM. Permit implementarea de
funcţii din ce în ce mai complexe pe acelaşi cip(micşorarea gabaritului AM şi reducerea
preţului de cost. Viteza de lucru a unui procesor modern este de aproximativ
1000MHz(frecvenţă de ceas).
Deoarece aceste aparate sunt diferite, ambele au avantajele si dezavantajele proprii.
Spre deosebire de aparatele de măsură analogice, la care mărimea perceptibilă de la ieșire
(indicația) variază continuu în funcție de mărimea măsurată, măsurarea este continuă iar
rezultatul măsurării poate lua orice valoare în domeniul ales.
Avantaje:
 elimină erorile de citire (erori de scară, erori subiective, erori de calibrare, erori de
paralaxa);
 precizia de măsurare foarte mare (10-5…10-6), dependent de numărul cifrelor afișate
(cu cât afișează mai multe cifre, cu atât precizia este mai mare);
3
  sensibilitatea foarte bună;
 evaluare rapidă a valorii mărimii măsurate;
 -comoditate în efectuarea măsurărilor;
 viteză mare de măsurare (sute de măsurari pe secundă);
 comutare automată pe domeniul de măsurare;
 posibilitatea înregistrării rapide și precise a rezultatelor;
 posibilitatea automatizării procesului de măsurare;
 posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanță,fără erori suplimentare;
 posibilitatea interconectării cu calculatoare sau alte dispositive automate.

Dezavantaje:
 complexitate mare.
 nu permit sesizarea rapidă a tendinţei de evoluţie a mărimii de măsurat(x) şi nici
realizarea de scări neliniare

1.3 Generalitati
Un instrument de măsură este un sistem de corpuri, cel puțin în
parte solide, cu mobilitate mutuală, folosit la măsurarea sau controlul
mărimilor de stare fizico-chimică sau a mărimilor de stare globale ale
unui sistem fizic, deduse din cele de stare, sau corpuri fără mobilitate
mutuală, dar gradate, care servesc pentru măsurători geometrice.
Cu toată diversitatea aparatelor de măsură numerice clasice
existente în prezent, acestea pot fi împărțite în două categorii: aparate de
tip cronometru (frecvențmetre,turometre,periodmetre etc.) și aparate de
tip voltmetru (voltmetre,multimetre numerice).
Clasificarea instrumentelor de măsurat electrice se face după următoarele criterii:
- după natura mărimii măsurate;
- după natura curentului;
- după gradul de precizie;
- după principiul de funcționare, în funcție de sistemul utilizat etc.

După natura mărimii măsurate: -Varmetre,etc.

-Ampermetre;
-Voltmetre;
-Wattmetre; După natura curentului:
-Ohmmetre; -instrumente de curent continuu, care pot fi folosite
4
 curent continuu; -instrumente de curent continuu și alternativ, care po
-instrumete de curent alternativ, care pot fi folosite circuitele
numai în curent
de curent continuu și în cele de curent alte
alternativ;
După gradul de precizie, instrumentele pot avea următoarele clase de
precizie: 0,001; 0,002; 0,005; 0,01; 0,2; 0,5; 1; 1,5; 2,5.
Prin clasa de precizie se înțelege eroarea relativă admisibilă
tolerată(considerată pozitivă sau negativă) exprimată în procente, din
valoarea maximă a mărimii măsurată de aparat.

După principiul de funcționare:

-aparate cu magnet permanent și bobină mobilă(magneto-electrice) ;
-aparate electromagnetice(cu fier mobil);
-aparate electrodinamice;
-aparate de inducție;
-aparate termice;
-aparate electrostatice;
-aparate cu termocuplu;
-aparate cu tuburi electronice, etc.

5
Capitolul 2. Tema proiect
2.1 Tema

Frecvențmetru electric care să măsoare până la 20 MHz, cu precizie de +-10 Hz.

6
Capitolul 3. Schema bloc a Frecvmetru Electric

Figură 1-Schema bloc a Frecvențmetrului Electric

7
Capitolul 4. Memoriu tehnic

Schema bloc a unui frecvențmetru numeric este prezentată în figura 1.;aceasta conține
următoarele module:
 blocul de alimentare;
 un circuit de intrare(uzual, un formator de impulsuri cu trigger Schmitt) ;
 un circuit poartă(de regulă o poartă ȘI) ;
 un bloc de numărare zecimală și afișare;
 o bază de timp împreună cu circuitele de control asociate;
 un oscilator cu cuarț;
 un divizor de frecvență

8
 Blocul de alimenatre sau sursa de alimentare

Sursa de alimentare este o componentă electronică care alimentează aparatele

electronice.Pentru alimentarea aparaturi electronice sunt necesare surse de energie de
curentcontinuu.
Aceste surse pot fi surse chimice (baterii galvanice, acumulatoare) sau redresoare.Prin
redresor se întelege un circuit electronic capabil sa transforme energiaelectrica de curent
alternativ în energie electrica de curent continuu.
Alimentarea fregvențmetrului se face de obicei de la o baterie sau de la reteaua de
energie electrica .
Circuit de intrare

Se bazează, de regulă pe un trigger Schmitt(TS), care are rolul de a aduce semnalul

analogic U(fx) într-o formă compatibilă cu circuitele folosite în partea numerică a
echipamentului (uzual TTL/CMOS). Formatorul TS este precedat de o serie de circuite de
condiționare fară calitați metrologice: atenuator/amplificator(ce are rolul numai de a aduce
semnalul la nivelul cerut de TS), limitator de tensiune(cu rolul de circuit de protecție), adaptor
de impedanțe și circuit de modificare a nivelului (pentru găsirea intervalului optim de
declanșare); din motive de claritate aceste circuite au fost omise din schemă.
Semnalul format este aplicat porții principale P, care pe a doua intrare (Validare)
primește un impuls de durată precisă controlată (Tm), definind astfel intervalul de masură; cât
timp nivelul de pe intrarea Validare este sus , impulsurile provenite din U(f) trec prin poartă
către blocul de numarare și afisare. De regulă , poarta prevazută cu Trigger Schmitt pe
intrarea Validare, rolul triggerului fiind de a imbunătății frontul de comandă al impulsului Tm
în scopul micșorării erorilor de basculare.

9
 Triggere Schmitt (formatoare de impulsuri)
Folosite pentru adaptarea nivelelor logice şi formarea unor impulsuri cu fronturi
abrupte
Folosire: dacă la intrarea unor porţi se aplică semnale cu o variaţie lentă şi însoţite de semnale
perturbatoare (false): la conectarea într-un sistem numeric a părţilor electromecanice (relee)
cu cele logice, realizate cu porţi TTL sau CMOS (vezi distorsiunea prezentata in exemplul din
dreapta)
Schema fundamentala a unui Trigger Schmitt consista dintr-un comparator cu o bucla
de reactie pozitiva, formata din doua rezistente

Figură 2

Figură 3

În locul comparatorului pot fi alte elemente active

Caracteristica de transfer: prezintă două stări, fiind o caracteristică de histerezis
Două consecinţe pozitive:
- tranziţiile între cele două stări sunt rapide, chiar dacă semnalul de la intrare variază lent

10
- atât timp cât amplitudinea semnalului de zgomot ce afectează intrarea este mai mică decât
histerezisul, va exista doar o tranziţie pentru frontul crescător al intrării şi doar o tranziţie
pentru frontul căzător al semnalului de la intrare

Figură 4

Triggere Schmitt realizate cu porţi TTL

Figură 5-Trigger Schmitt realizat cu poarta ŞI

Figură 6-Trigger Schmitt realizat cu porţi ŞI-NU

Schema de trigger Schmitt cu inversoare CMOS

Triggerul Schmitt realizat cu inversoare CMOS este una din cele mai simple soluţii
realizabile cu porţi logice. Schema de principiu a unui astfel de trigger Schmitt este
ilustrată în fig. 6, unde R1 şi R2 formează reţeaua de reacţie pozitivă, existentă şi la
triggerele prezentate anterior. În absenţa tensiunii de intrare (Ui), ieşirea inversorului I1 se
află în 1 logic, şi ca urmare, ieşirea lui I2 (deci şi a triggerului) se află în 0 logic(Uo=0v).
După aplicarea lui (Ui) tensiunea de intrare a inversorului I1(Ui’) evoluează după ecuaţia:

Ui’=Ui-(Ui-UoL)*K; K=R1/(R1+R2)

11
care arată că la creşterea lui Ui creşte şi Ui’; la atingerea pragului de basculare(Ud) a
inversorului I1, ieşirea triggerului urcă în 1 logic(Uo=UoH). Valoarea tensiunii Ui la care
are loc bascularea circuitului, constituie pragul superior, calculabil cu relaţia:

Up1=UDD/2*(1-K)

Unde s-a ţinut cont că UoL=0V, Ud=UDD/2. Orice evoluţie a intrării Ui, care face ca
Ui’ să se menţină deasupra tensiunii Ud, determină ieşirea să rămână tot în 1
logic(Uo=UoH=UDD), timp în care Ui’ satisface relaţia:

Ui’=Ui-(Ui-UoH)*K

În momentul în care tensiunea Ui’ redevine egală cu Ud, triggerul basculează din nou,
revenind în starea iniţială(Uo=0V). Valoarea lui Ui la care se produce această rebasculare
constituie pragul inferior, ce se calculează cu relaţia:

Up2=UDD*(1-2*K)/2*(1-K)

ţinând cont că:

UoH=UDD şi Ud=UDD/2

În sfârşit, din scăderea celor două praguri, rezultă tensiunea de histerezis:

Uh=K*UDD/(1-K)

Figură 7-Trigger Schmitt cu inversoare CMOS

Figură 8-Simboluri pentru triggerul Schmitt

12
Blocul de numarăre și afișare
Blocul de numărare și afișare al frecvențmetrului conține patru componente principale:
numărătorul decadic(N) propriu-zis, un registru de memorare a rezultatului
numărării(M),decodorul(D) și afișajul numeric(AN). Registrul plasat între numarător și
decodor are rolul de a stabiliza indicația aparatului pentru a putea fi citită de către opearator.
Pe durata măsurării (Tm), prescrisă de către baza de timp legătura cu blocul de afișare este
întreruptă, în registrul M păstrându-se valoarea măsurată anterior. Astfel se realizează o
afișare stabilă fară „clipiri” supărătoare. După terminarea măsurării, baza de timp comandă
închiderea porții , transferarea numărului memorat în M către blocul de afișare precum și
aducerea la 0 a numărătorului, pregătind astfel aparatul pentru o nouă secvență de măsurare.
. Numărătorul binar –zecimal
Numărătorul este un circuit logic secvențial care realizează funcția aritmetrică cea mai
simplă: de incrementare sau decrementare. El este alcătuit din bistabili și poate număra
impulsurile aplicate la intrare; el constituie o componentă de bază a oricărui tip de aparat de
masură numeric, și intră în alcatuirea blocurilor funcționale ale multor echipamente numerice.
Din motive legate de operatorul uman, numarătoarele utilizate în aparatele de masură
numerice trebuie să afișeze numere zecimale, intern codificate binar-zecimal(BCD), adică
trebuie să fie decadice. Un asemenea numarator este format din mai multe număratoare de 4
biti, conectate în serie, pe care le vom numi decade de numarare.
Decada de numărare
O decadă de numărare este similară cu numărătorul binar de 4 biţi, cu deosebirea că
ciclul de numărare se opreşte la 10 şi nu la 16, adică este un numărător modulo 10. Limitarea
la 10 a numărării se face cu ajutorul unei reacţii convenabile (prin P) în felul următor:
 după primele 9 impulsuri aplicate la intrare, ieșirile Q1, Q2 si Q0 ajung în starea 1001
(cifra 9 in cod binar);
 la apariţia celui de-al zecelea impuls, starea devine 1010 (cifra 10 în cod binar);
 poarta P, având 1 logic pe intrări, produce la ieşirea Z negat un 0 logic, ceea ce
provoacă ştergerea celor 4 bistabili, pregătind decada pentru un nou ciclu de numărare de la 0
la 9 (practic starea 1010 durează extrem de puţin , dar suficient pentru ştergere);

13
  simultan cu aducerea la zero a celor 4 bistabili (la sfârşitul numărării celor 10
impulsuri), tranziţia de la 1 la 0 de la ieşirea porţii P constituie şi semnalul de intrare pentru
decada următoare (transport către rangurile următoare).
Observţii:
- modul de implementare al numărătorului este doar principal; el are câteva neajunsuri care
fac schema inutilizabilă;
- datorită comutării asincrone a bistabilelor, e posibil ca ieşirea porţii P să producă un impuls
negativ foarte scurt (Z negat=0), care să reseteze cel puţin un bistabil;
- durata impulsului Z negat, de readucere a numărătorului în starea 0, este mică şi
necontrolabilă (ea provine din jocul întârzierilor), fiind posibil ca toate bistabilele să poată fi
resetate.
- descrierea schemei poate sugera o regulă simplă de alcătuire a numărătoarelor modulo p
(prin metoda aducerii la zero) ;
- din relatia p<=2^n se deduce numărul de bistabile necesare (n);
- bistabilele se conectează în schema unui numărător binar direct, şi apoi să lase numărătorul
să evolueze până la starea p-1;
- se decodifică starea p, şi în momentul în care aceasta este atinsă, se aplică un impuls de
ştergere (Z negat) tuturor bistabilelor numărătorului.
Numărătorul binar-zecimal
Se obţine prin înscrierea mai multor decade (unităţi, zeci, sute) asa cum se arata in fig.
9. Se observă că semnalul produs de bistabilul 3 (bitul cel mai semnificativ) pe ieşirea Q3 a
decadei unităţilor, constituie semnalul de intrare C pentru decada zecilor.

Decada mii Decada Decada Decada

Sute Zecimal Unitati

Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4

Figură 9-Numărătorul binar-zecimal cu patru decade

Registru de memorare

14
 Deoarece un bistabil constituie o memorie de 1 bit, rezultă că n bistabile pot memora
un cuvânt de n biţi. O astfel de structură se numeşte registru (prin analogie cu caietul de scris
de tip contabil).Cu alte cuvinte, un registru permite stocarea şi regăsirea unei informaţii binare
reprezentată pe n biţi. Există mai multe criterii de clasificare a registrelor (destinaţie,
structură, etc). Astfel:
• după scopul utilizării (destinaţie) se disting: registru de memorare şi registru de
deplasare (decalare).
• după structura internă, există registre paralele, registre serial/paralele (deserializare),
registre paralel/seriale (serializare) şi registre universale.
Registrele de memorare se utilizează, de regulă, ca interfaţă intre două
subansambluri.Un astfel de registru permite stocarea temporară a informaţiei elaborate în
subansmablul A, pentru a fi ulterior folosită în subansamblul B, primul devenind apoi liber să-
şi reia activitatea.Evident, pentru ca ansamblul A-RM-B să funcţioneze corect, e necesar ca
aceste trei blocuri să lucreze sincron, condiţie asigurată de către un bloc de comandă, care
furnizează semnale de coordonare adecvate (între care semnalul de încărcare a registrului –
Load).Datorită faptului că RM este plasat între două blocuri, se mai utilizează şi denumirea
de registru tampon(buffer).
Registrul de memorare se poate realiza atât cu bistabile D-latch, sau comandate pe
front, cât şi cu bistabile JK-Master-Slave.În cazul utilizării bistabilelor D-latch, registrul se
mai numeşte şi transparent, deoarece pe palierul activ al semnalului de încărcare, datele de la
intrare trec imediat la ieşire; ca urmare, comanda registrului se va face printr-un impuls cât
mai scurt.În cazul utilizării bistabilelor comandate pe front, registrul izolează practic
subansamblurile între care este conectat, oferindu-le o relativă autonomie.
Structura unui registru de memorare este paralelă: atât intrările de tact, cât şi cele de
forţare asincronă, se conectează în paralel, pe o lungime a cuvântului de n biţi ( de regulă, 4
sau 8).În acest caz , registrul se mai numeşte şi registru paralel.
Prezenţa registrului de memorare permite ameliorarea performanţelor sistemului A-B;
de exemplu, la un aparat de măsură numeric, intercalarea unui registru de memorare între
numărător, şi blocul de afişare aduce următoarele îmbunătăţiri:
• stabilizarea cifrelor afişate: numărul Nx, care reprezintă rezultatul măsurării este afişat
o singură dată într-un ciclu de măsurare, şi deci, afişajul nu va pâlpâi în ritmul numărătoarelor
(fără RM ultimele cifre pâlpâie, dând senzaţia de instabilitate care deranjează, iar secvenţierea
ciclurilor de afişare este vizibilă şi deci obositoare);

15
• creşterea vitezei de lucru: în timp ce blocul final afişează informaţia Nx conţinută în
registru, blocul de prelucrare (numărătorul) poate efectua o nouă secvenţă de măsurare;
principiul este cunoscut sub numele de suprapunere a operaţiilor şi este mult folosit în
echipamentele numerice pentru scurtarea timpilor de aşteptare.
a) Registre cu comanda pe palier(prin impulsuri)
Un registru cu comandă memorării pe palier este alcătuit cu bistabile D-latch, motiv
pentru care se mai numeşte şi tampon latch.Schema de principiu şi tabelul de adevăr al unui
asemenea registru sunt prezentate în fig. 10 și fig 11. Tabelul de adevăr indică două moduri de
funcţionare:
• Memorare, când intrarea de comandă STB este în 0 logic.În acest caz registrul
conservă starea sa anterioară şi este insensibil la datele prezente pe intrările D.
Transferare, când STB=1.În acest caz ieşirile registrului Qi capată valorile datelor prezente la
intrările D.Dacă în timp cât STB=1, datele de la intrările (Di) se modifică, datele de ieşire
(Qi) se vor modifica şi ele în acelaşi mod (adică ieşirea copiază intrarea, cunoscută proprietate
a bistabilelor D-latch).În această situaţie se spune că registrul este transparent. Proiectanţii de
sisteme logice utilizează frecvent această proprietate pentru a exploata rapid o informaţie(în
timp ce STB=1), care apoi va fi memorată când STB revine la 0.
3

D0
2 1 2 1 Q0
D Q
3
C L K
3

D1
2
D Q
1 2 1 Q1
3
C L K
3

D2
2
D Q
1 2 1 Q2
3
C L K
3

D3
2 1 2 1 Q3
D Q
3
C L K

STB
OEnon

Figură 10- Registru paralel de tip transparent latch cu trei ieşiri-3 state (a, b,c)

OE non STB Di Qi
1 X X Z∞
0 1 0 0 16
0 1 1 1
0 0 X Qm
 Figură 11-Tabelul de adevăr

Qm stare memorată Z∞ impedanţă ridicată

b) Registre cu comanda pe front

Schema de principiu corespunzătoare unui registru de memorare cu comandă pe frontul
pozitiv al impulsului de ceas sunt în fig. 12. Informaţia de la intrările D0-7 este încărcată
numai în timpul tranziţiei pozitive a impulsului de ceas, şi rămâne neschimbată (memorată)
atât pe nivelul JOS, cât şi pe nivelul SUS, al impulsului de ceas; deci acest registru nu
prezintă transparenţa. Evident, bistabilele componente trebuie să fie declanşate pe front;
acestea sunt mai ales bistabile D, sau JK Master-Slave, registrele realizate cu bistabile D fiind
cele mai răspândite.
Observaţie : Pentru a fi cât mai uşor integrate în diverse scheme (mai ales în cele cu
microprocesor), multe registre sunt prevăzute şi cu tampoane cu trei stări, aşa cum s-a putut
vedea în schemele analizate.
3

D0
2
D Q
1 2 1 Q0
3
C L K
3

D1
2
D Q
1 2 1 Q1
3
C L K
3

D2
2
D Q
1 2 1 Q2
3
C L K
3

D3
2
D Q
1 2 1 Q3
3
C L K

CLK
OEnon

Figură 12.Registru paralel cu comandă pe frontul pozitiv cu ieşiri 3-State

17
OE non CLK Di Qi
1 X X Z∞ Qm stare memorată
0 0 0 Z∞ impedanţă ridicată

0 1 1
0 0 X Qm

Decodoare

Decodoarele sunt CLC(circuite logice combinaţionale ) care permit transformarea unei

anumite combinaţii de cod într-un semnal de comandă corespunzător, ce poate fi utilizat în
operaţii de selecţie, sau conversia numerelor dintr-un sistem de numeraţie în altul.În principiu,
un decodificator prezintă n intrări şi m ieşiri, şi se caracterizează prin proprietatea de a obţine
un semnal activ numai la o singură ieşire, pentru fiecare combinaţie a variabilelor de
intrare.Corespunzător tipului de cod aplicat la intrare, se realizează decodificatoare binare,
pentru care m=2n, sau decodificatoare BCD, pentru care n este, de regulă, 4, iar m este 10.Un
caz special, il reprezintă decodoarele special concepute pentru afişaj (de exemplu, cele cu
LED-uri, sau cristale lichide, cu 7 segmente); aceste decodoare primesc la intrare un cod
binar, sau BCD, şi produc semnalele de comandă pentru segmentele afişajului.
a)Decodorul binar
Decodorul binar este destinat operaţiilor de generare a semnalelor de selecţie, sau de
implementare a funcţiilor logice mai complicate.Acest tip de decoder are n intrări de cod, un
număr de intrări de validare şi 2n ieşiri; intrările de validare permit activarea/dezactivarea
funcţionării decodorului prin trecerea ieşirilor în starea inactivă.
Un exemplu de decoder binar este SN74138 (decoder binar 1 din 8, în tehnologie TTL);în
seria CMOS standard nu există decodor binar (ci numai BCD).
b) Decodorul BCD-zecimal
Acest decodor are 4 intrări şi 10 ieşiri, corespunzătoare numerelor zecimale 0…9;
codurile 10….15 sunt invalide, şi nu produc activarea nici unui semnal de ieşire.Decodorul
BCD-zecimal este folosit mult la comanda afişajelor cu tuburi indicatoare (unde fiecare cifră
are comandă separată), sau la comanda unor afişaje de tip bargraf.În multe situaţii,
decodoarele menţionate pot fi utilizate şi ca decodoare 1 din 8, folosind doar 8 ieşiri,
corespunzătoare codurilor 0…7.
Exemple de decodoare BCD-zecimal: SN7432,SN74141
c ) Decodorul BCD-7 segmente
Acest decodor, are ca şi precedentul, 4 intrări, dar ieşirile sunt destinate comenzii
directe a afişajelor cu 7 segmente (fie cu becuri, fie cu LED-uri, fie cu cristale
18
lichide).Combinaţiile de intrare reprezintă cifrele 0…9, dar unele decodoare sunt capabile să
interpreteze şi codurile 10…15, pentru care afişează cifrele hexazecimale A, B ,…,F.Câteva
exemple de decodoare BCD - 7 segmente sunt SN7446/7 (decodor cu ieşire directă de atac a
afişajelor cu LED-uri, în tehnologie TTL) sau 4055/6.

Figură 13-Utilizarea decodorului la comanda afişajului cu 7 segmente/LED

19
 Dispozitive de afişare numerică

Afisarea numerica a rezultatelor masurarii are ca avantaje:

 posibilitatea citirii de la distanta
 înlaturarea erorilor subiective de citire (astfel, eroarea de paralaxa, posibila la
indicatoarele analogice, aici nu exista).
Un sistem de afisare numerica "ideal" ar fi acela care ar raspunde - simultan si integral
- urmatoarelor cerinte:
 durata de viata nelimitata, ceea ce ar însemna cca. 100 000 ore de functio nare (deci
vreo 10 ani, adica o durata de viata mai mare decât durata uzurii fizice si morale a
unui aparat numeric, stiind ca, în prezent, tipurile constructive si - mai ales -
"comerciale" se reînnoiesc o data la doi ani);
 consum (de putere) cât mai redus, pentru a asigura necesitatea de alimentare
autonoma a aparatelor de masurat;
 tensiuni de alimentare si de lucru compatibile (corespunzatoare) circuitelor integrate si
logicii numerice standard;
 functionarea în conditii grele de solicitari de natura mecanic a (vibratii, socuri s.a.);
 functionarea în limite cât mai largi de temperatura (de la - 55oC la + 125oC) si în
medii cu radiatii intense;
 un raport pret de cost/performante rezonabil (mic).
Dintre cele câteva sisteme care au încercat sa se apropie cât mai mult de acest "model" ideal,
cele care s-au impus în prezent, fiind acum aproape în mod egal utilizate, sunt afisajele cu
LED si cu cristale lichide.

Circuitul poartă -Operatorul ŞI(AND)

20
 Funcţia realizată de o poartă AND cu două intrări este numită uneori multiplicare
logică sau produs logic şi este simbolizată algebric printr-un punct de multiplicare. Deci
semnalul de ieşire al unei porţi AND cu intrările X şi Y are valoarea X • Y.
Ucc

R 2
1 k

D 1 Y=A*B
A

P
D 2
B

0V 0V

Figură 14-Poarta SI

Schema electrică de principiu a acestuia (implementarea cu diode) este prezentată în

fig. 14 .Se observă că ieșirea (Y) urcă în 1 logic, numai dacă, pe ambele intrări A şi B se
aplică simultan 1 logic (în acest caz, diodele D1 şi D2 sunt blocate).Aplicarea unui 0 logic pe
una din intrări, deschide dioda corespunzătoare, producând 0 logic la ieşire (potenţialul
punctului P cade la o valoare apropiată de 0V).

Baza de timp
Baza de timp(BT) este constituită dintr-un oscilator de mare precizie şi stabilitate şi un lanţ de
divizoare de frecvenţă, ca în figura 15 . De mare importanţă pentru eroarea de măsură a
aparatului este eroarea relativă a frecvenţei etalonului cu cuarţ:

21
Figură 15-Schema funcțională a bazei de timp

În cadrul frecvențmetrului electric ,baza de timp are rolul de a crea intervalul de

măsură (Tm), plecând de la un oscilator foarte stabil, urmat de un divizor de frecvență. De
regulă, se asociază bazei de timp și circuitele secvențiatorului care generează semnalele de
control necesare coordonării operațiilor dintr-un ciclu de măsură.

Oscilatorul cu cuarţ și divizorul de frecvență

Etaloanele de frecvență derivă din etalonul de timp, secunda, care în SI este definită pe
baza rezonatorului atomic cu cesiu(v=9.192631770GHz) și care definește timpul atomic.
Etaloanele de frecvența ating precizii mult mai mari decât cele de curent, tensiune sau R, L, C
iar frecvențele generate pot fi utilizate ‚loco” sau trasmise la distanță. Sunt cele mai precise
etaloane cunoscute până în prezent și se utilizează pe scară largă în metrologia de laborator
cat și în telecomunicații.

22
 Semnalul de la ieșire la aceste dispozitive de referință este, de regulă o tensiune
sinusoidală de 1 V, iar perioada semnalului – un submultiplu întreg al secundei pentru a putea
servi și ca etalon de timp.
Etaloanele de frecvență au la bază un oscilator de înaltă stabilitate(cuarț sau atomic) și
pot da o singură frecvență, etaloane propriu-zise, mai multe frecvențe fixe-etaloane în trepte
sau o frecvență reglabilă într-o bandă largă-sintetizatoare de frecvență.
Oscilatorul cu cuarț este un oscilator la care stabilitatea oscilațiilor este asigurată de
un rezonator electromecanic cu cuarț .
Rezonatorul cu cuarț este realizat sub forma unei placuțe din cuarț (P), rotundă sau
pătrată prevăzută cu electrozi de argint (EA) pe ambele fețe. Frecvența de rezonanță (Fr) a
plăcuței este dependentă de grosimea (g) precum și de unghiul de tăiere al acesteia în raport
cu axul optic al cristalului primar.
Un cristal de cuarţ impreuna cu doua inversoare CMOS(U19-A şi U-19B),2 rezistenţe
de reacţie (R5 si R6) si 2 condensatoare ceramice(C2 si C3) alcatuiesc un oscillator pe
frecvenţa cristalului.S-a folosit un cristal de cuarţ de ceas ce are frecvenţa de oscilatie de 2
15=32768Hz.Condensatorul C2 de 2,2pF asigura un cuplaj slab al cuarţului pentru ca
frecvenţa de oscilaţie sa coincide cu cea proprie a cristalului(oscilaţii “libere”).
Semnalul dreptunghiular se aplica la intrarea de ceas CK a numaratorului binari
asincron de 14 biţi 4020(U20).La ieşirea Q14 a acestuia exista un semnal dreptunghiular cu o
frecvenţa de 2 14 ori mai mica,adica de 2Hz.Operatorul U18-A din circuitul 4050 reproduce
acest semnal identic din punct de vedere logic.El realizeaza adaptarea dintre circuitul U20
realizat in tehnologie CMOS si circuitul U3(7490) realizat in tehnologie TTL.
Un circuit CMOS poate fi alimentat in intre 3 si 15V iar un circuit TTL numai la 5V+-
5%. O ieşire de circuit CMOS alimentat in 5V nu este capabila sa absoarba 1,6mA daţi de
intrarea unui TTL ţinuta in 0 logic.De aceea ,au fost construite circuite integrate in tehnologie
CMOS special pentru interfaţare cu tehnologia TTL.
Unul dintre acestea este şi circuitul 4050 ce conţine operatoare buffer.Ele nu modifica
valoarea logica a semnalului ,insa alimentate in 5V,sunt capabile sa comande o intrare
TTL,primind un semnal de la circuitele CMOS alimentate intre 5si 15V.In aceasta schema
,toate circuitele sunt alimentate cu 5V.
Semnalul dreptunghiular cu frecvenţa de 2Hz este divizat cu 2 prin divizorul din
circuitul integrat 7490(intrare A,ieşire QA ).Acest circuit conţine si un numerator pana la
5(intrare B,ieşire QD,QC,QB,QD fiind MSB).La intrarea B este aplicata ieşirea QA ce
furnizeaza un semnal cu frecvenţa 1 HZ.Acesta este semnalul de tact.La ieşirile QD,QC,QD,

23
ale numaratorului se obtine un cuvant de 3 biti CBA care ia succesiv timp de o secunda
valorile 000,001,010,011,100,000,001

Date generale despre frecventmetru

Instrumentele de tip frecventmetru se bazeaza pe numararea unor impulsuri intr-un

interval de timp bine cunocut. Semnalul supus masurarii, de frecventa necunoscuta ƒ𝑥 , este
transformat intr-un semnal de impulsuri cu aceeasi frecventa. Impulsurile sunt numarate
prin intermediul unui numarator N , intr-un interval de timp bine determinat de catre poarta
P. Comanda portii se realizeaza de catre un generator etalon de frecventa GE. Semnalul

24
 provenit de la generator parcurge divizorul de frecventa in trepte DF sau multiplicatorul de
frecventa MF si circuitul de derivare D. Selectarea treptei divizorului sau multiiplicatorului
se realizeaza prin intermediului comutatorului K.

Divizorul de frecventa determina obt unor val mai mici ale frecventei generate de etalonul
de frecventa GE, deci val mai mari ale perioadei 𝑇𝑚 a semnalului. Circuitul derivator transf
impulsul dreptunghiular in 2 impulsuri, unul cu front pozitiv si unul cu front negativ
necesare deschiderii si inchiderii portii. Circuitul de intrare este realizat din amplificatorul
A si formatorul F de tip trigger Schmitt cu rolul de a transf semnalul de mas intr-unul de tip
dreptunghiular.
Ansamblul format din generatorul etalon si divizorul de frecventa poarta denumirea de baza
de timp sau generator de tact. Daca se considera timpul Tm in care poarta P este deschisa
prin aceasta trece N impulsuri pe perioada Tx semnalului de frecventa necunoscuta fx
Tm=N * Tx.
O altă particularitate a frecvenţmetrului numeric descris este că măsurarea nu decurge
continuu,ci cu întreruperi,secvenţiale de către un bloc de comandă(BC); si se prelevează o
secvenţă de impulsuri de frecvenţa fx,după care accesul semnalului U(fx) este oprit până la
terminarea măsurării( compararea lui Tx cu Tm), si a afişării rezultatului(durata tipică a
secvenţei este de o secundă).Dupa aceea se permite iarăşi accesul lui U(f x) pentru prelevarea
unei noi secvenţe.Aceasta particularitate este un dezavantaj deoarece impune ca masurandul
(x) sa fie staţionar sau,în cel mai rău caz,lent variabil,pentru ca pe durata(scurta) prelevării să
poată fi considerat constant.În consecinţă,aparatul nu poate da informaţii despre evoluţia
semnalului în intervalul de timp (Tm ) cât durează o secvenţă de măsurare( un aparat de măsurî
analogic,osciloscopul,poate evidenţia evolutia respectivă).La acest neajuns mai trebuie
adaugat si faptul că pe afişajul numeric nu se poate desluşi rapid tendinţa de crestere sau
descreştere a lui x( in timp ce acul indicator la aparatele de masura analogice o sugerează
rapid și comod),motiv pentru care aparatele de măsura numerice nu sunt potrivite pentru
operații de depanare.Din acelaşi motiv un operator nu poate supreveghea simultan mai multe
asemenea aparate.Pentru eliminarea acestui neajuns,unii constructori completează afişajul
25
numeric cu unul analogic de tip bargraf,tendinţa ce se observă mai ales la multimetrele
numerice cu microprocesor fabricate in ultimii ani.
In sfârşit, un alt nejuns il constituie faptul ca majoritatea mărimilor sunt electrice și
neelectrice sau mărimi analogice ,ceea ce impune includerea unui convertor analog-numeric
pentru transformarea acestor mărimi în mărimi numerice proporționale.

Erori
Din ε fx=Δfx/fx =ΔTm/Tm+ΔN/N
In care εo= ΔTm/Tm=Δfo /f o reprezinta eroarea de baza a etalonului de frecvență(10 -
6
..10-8) ,iar εN=ΔN/N este eroarea numaratorului.Eroarea ΔN este egala cu modificarea cu o
unitate a cifrei ultimului rang,adica ΔN= + - 1 si se datoreaza faptului ca semnalul de intrare

26
si cel al bazei de timp nu sunt sincronizate intre ele ,si ca urmare,ultimul impuls de numarat
poate sa incapa sau nu in intervalul Tm.
Observație: deoarece ΔN= + - 1,adica cea mai mica variatie receptibila la iesirea
frecventmetrului(afisajul cu numere),eroarea εN= + - 1/N reprezinta tocmai rezolutia
aparatului.
ε fx=εo+εNunde εo=Δfo /f o, εN=1/N care arata ca eroarea ε fx este cu atat mai mica cu cat
numarul afisat (N) este mai mare.
Dacă εNeste de acelasi ordin cu εorezulta ca ε fx=10-6..10 -8
ceea ce arata ca frecventmetrul
electric este cel mai précis aparat de masura.Pe de alta parte,pentru ca εN<=εo=10-6..10 8 este
necesar ca N>= 106 …108 ,si deci ,pentru a putea pune in valoare inalta precizie a etalonului
de frecventa trebuie ca numarul de cifre ale afisajului sa fie mai mare sau cel putin egal cu
-8
exponentul preciziei etalonului.De exemplu ,daca etalonul are precizia εo=10
,frecventmetrul trebuie sa aiba cel putin 8 cifre afisabile.
Aceasta discutie s-a referit la precizia nominala a aparatului(ε fxminima).Insa la
micsorarea frecventei semnalului de intrare(fx), eroarea ε creste,deoarece numarul de
fx

impulsuri contorizate(N) în intervalul Tm scade,situație similară cu aceea intâlnită la

aparatele de masura analogice.Micșorarea in continuare a lui ε Npe seama cresterii lui Tm nu
mai este convenabila,deoarece aparatul devine prea lent.
Eroarea de măsurare a frecvenței εfx este minimă când numărul afișat(N) este maxim,crește la
micșorarea frecvenței semnalului de măsurat(fx) și devine exagerat de mare(o,1…1%)cand f x
coboară sub 100Hz.
Deducerea expresiei erorii s-a facut in ipoteza ca triggerul Schmitt(TS) functioneaza
correct,adica la fiecare perioada a lui U(fx) aceste da un singur impuls la iesire.In caz
contrar,pot aparea situatii de functionare anormala a frecventmetrului.In practica, se intalnesc
frecvent urmatoarele asemenea situatii:
-Semnalul U(fx) este puternic deformat.In acest caz dacă fereastra triggerului formator(TS)
este prea ingusta apar mai multe impulsuri intr-o perioada(Tx),ceea ce duce la o eroare
suplimentara importanta: eroarea de trigger.
Pentru evitarea acestei anomalii se lărgește corespunzător fereastra
triggerului.Evident,fereastra F trebuie sa fie axată pe linia de zero sau pe componenta
continuă a semnalului de intrare U(fx).
-Semnalul U(fx) este însoțit de zgomot.Situația este similară cazului precedent,cu precizarea
ca impulsurile părăsite determinate de alegerea necorespunzătoare a ferestrei au un caracter
aleator,rezultatul afișării fiind instabil.Solutia constă în alegerea ferestrei cu cel puțin 10..20%

27
mai mare decat amplitudinea maximă a zgomotului suprapus peste semnalul util și axarea
acesteia pe linia de zero,sau pe componenta continuă a lui U(fx).
-Semnalul U(fx) este modulat în amplitudine.Si în acest caz este necesar ca fereastra F să fie
axată pe linia de zero,sau pe componenta continua a lui U(f x) insa deschiderea acesteia trebuie
sa fie mai mica decat latimea minima a înfășurătoarei.
Măsurarea frecvenței
Un semnal sinusoidal s(t) este periodic, dacă se repetă după un interval de timp T numit
perioadă. Semnalul electric periodic care variază în timp, ajunge la aceaşi valoare a
amplitudinii după o perioadă, ceea ce matematic se poate scrie: s(t)=s(t+T).
Inversul perioadei unui semnal electric se numeşte frecvenţă. Relaţia matematică dintre
cele două mărimi este: f = 1/T.
Frecvenţa unui semnal electric periodic, care variază în timp, ne arată de câte ori se repetă
semnalul într-o perioadă dată de timp, de obicei 1sec.
Unitatea de măsură a frecvenţei în sistemul internaţional este hertz-ul, având ca simbol
notaţia Hz. Un semnal electric care are frecvenţa de 1Hz, este un semnal care se repetă în
fiecare secundă.
Aparatul de măsură utilizat pentru măsurarea frecvenţei, se numeşte frecvenţmetru. După
modul de realizare frecvenţmetrele se clasifică în:
• analogice, la care valoarea măsurată este indicată continuu pe o scară
gradată, cu ajutorul unui ac indicator
• numerice, la care valoarea măsurată este indicată prin valori numerice
discrete, cu ajutorul unui afişaj electronic
Limite de măsură
• Limita inferioara(fxmin)este de ordinul zecilor de Hz și este impusă de către eroarea de
numărător εN .
• Limita superioară(fxmax)este de ordinul zecilor de MHz și este hotărâtă,în principal,de
viteza de lucru a triggerului formator (TS),care nu depășește 30…50MHz.Pentru
creșterea limitei fxmaxse poate alege una din soluțiile următoare:
1.Utilizarea unui divizor de frecvență(tipic 1/10) pe intrare,situatie în care f xmaxpoate
atinge 100…500MHz.
2.Utilizarea unui bloc de heterodinare,caz în care fxmax poate atinge ordinul zecilor de
GHz.

Metode de măsură
Metodele de măsură se pot clasifica astfel :
28
 1. metodele directe, sunt cele în care se foloseşte proprietatea fizică a unui element de
circuit (condensator sau bobină), de-aşi modifica reactanţa, când se modifică
frecvenţa. Aceste proprietăţi constituie principiu fizic care stă la baza funcţionării
frecvenţmetrelor analogice.
2. metodele de rezonanţă, se bazează pe proprietăţile selective ale circuitelor LC formate
dintr-o bobină şi un condensator. Aceste metode sunt şi ele folosite pentru realizarea
de frecvenţmetre analogice.
3. metodele numerice, sunt folosite pentru realizarea de frecvenţmetre numerice.
4. metodele de comparaţie, sunt cele în care valoarea frecvenţei necunoscute se
determină, prin compararea acesteia cu o frecvenţă cunoscută.
5. metodele de zero, sunt acele metode care folosesc pentru măsurarea frecvenţelor,
punţile de curent alternativ.

Capitolul 5. Breviar de calcul

Măsurarea frecvenței
Un semnal sinusoidal s(t) este periodic, dacă se repetă după un interval de timp T
numit perioadă. Semnalul electric periodic care variază în timp, ajunge la aceaşi valoare a
amplitudinii după o perioadă, ceea ce matematic se poate scrie: s(t)=s(t+T).
Inversul perioadei unui semnal electric se numeşte frecvenţă. Relaţia matematică dintre
cele două mărimi este: f = 1/T.
Frecvenţa unui semnal electric periodic, care variază în timp, ne arată de câte ori se repetă
semnalul într-o perioadă dată de timp, de obicei 1sec.
Unitatea de măsură a frecvenţei în sistemul internaţional este hertz-ul, având ca simbol
notaţia Hz. Un semnal electric care are frecvenţa de 1Hz, este un semnal care se repetă în
fiecare secundă.
Aparatul de măsură utilizat pentru măsurarea frecvenţei, se numeşte frecvenţmetru. După
modul de realizare frecvenţmetrele se clasifică în:
• analogice, la care valoarea măsurată este indicată continuu pe o scară
gradată, cu ajutorul unui ac indicator
• numerice, la care valoarea măsurată este indicată prin valori numerice
discrete, cu ajutorul unui afişaj electronic
.Limite de măsură
• Limita inferioara(fxmin)este de ordinul zecilor de Hz și este impusă de către eroarea de
numărător εN .
29
 • Limita superioară(fxmax)este de ordinul zecilor de MHz și este hotărâtă,în principal,de
viteza de lucru a triggerului formator (TS),care nu depășește 30…50MHz.Pentru
creșterea limitei fxmaxse poate alege una din soluțiile următoare:
1. .Utilizarea unui divizor de frecvență(tipic 1/10) pe intrare,situatie în care
fxmaxpoate atinge 100…500MHz.
2. Utilizarea unui bloc de heterodinare,caz în care fxmax poate atinge ordinul
zecilor de GHz.

Metode de măsură
Metodele de măsură se pot clasifica astfel :
 metodele directe, sunt cele în care se foloseşte proprietatea fizică a unui element de
circuit (condensator sau bobină), de-aşi modifica reactanţa, când se modifică
frecvenţa. Aceste proprietăţi constituie principiu fizic care stă la baza funcţionării
frecvenţmetrelor analogice.
 metodele de rezonanţă, se bazează pe proprietăţile selective ale circuitelor LC formate
dintr-o bobină şi un condensator. Aceste metode sunt şi ele folosite pentru realizarea
de frecvenţmetre analogice.
 metodele numerice, sunt folosite pentru realizarea de frecvenţmetre numerice.
 metodele de comparaţie, sunt cele în care valoarea frecvenţei necunoscute se
determină, prin compararea acesteia cu o frecvenţă cunoscută.
 metodele de zero, sunt acele metode care folosesc pentru măsurarea frecvenţelor,
punţile de curent alternativ.

30
Calcule

Curentul din circuitul de încărcare al unui condesator este:

u=Usinωt
Amplitudinea curentului depinde de frecvența f prin relația:
I=2πCUf
Frecvența de rezonanță este:
f0=
Unitatea de lungime de undă:
X0=2πc
Numărul de impulsuri este:
nx=fxTe
Impulsul de durata este:
Tx=nxTe
Intervalul de timp este:
Δt=nxTe

Eroarea de masurare a frecvenței digitale:

f => =±

Pentru măsurarea frecvenţelor mari, schema are una din următoarele particularităţi:
a)numărătorul zecimal are o capacitate mare(8 cifre).Din acest punct de vedere se
poate număra până la un număr mare de tranziţii. Limitarea este însă introdusă de rapiditatea
numărătoarelor zecimale şi a porţii ŞI. Cu numărătoare asincrone TTL tip 7490 se pot măsura
frecvenţe până la 10-15MHz. Utilizând numărătoare sincrone TTL 74192 se poate ajunge la o
frecvenţă măsurată de 20-30MHz. De la a 6-a zecimală intervine instabilitatea cuarţului şi
zecimalele următoare nu mai pot fi luate în considerare.
b) numărătorul zecimal are o capacitate mică(4 cifre), însa baza de timp este
comutabilă manual sau automat în trepte decadice (1s, 100ms, 10ms, 1 ms, 100μs) pentru a
măsura frecvenţe până la 10kHz, 100kHz, 1MHz, 100MHz.Rămân valabile consideraţiile
referitoare la rapiditatea numărătoarelor specificate mai sus.
c)pe traseul frecvenţei necunoscute şi pe cel al bazei de timp se insereaza divizori
l:n.Pe calea frecvenţei necunoscute divizorul este realizat în tehnologie ECL, frecvenţa
maximă de intrare fiind aproape de 1GHz.
Erori
Din ε fx=Δfx/fx =ΔTm/Tm+ΔN/N
În care εo= ΔTm/Tm=Δfo /f o reprezintă eroarea de bază a etalonului de frecvență(10 -6..10-8) ,iar
εN=ΔN/N este eroarea numărătorului.Eroarea ΔN este egală cu modificarea cu o unitate a

31
cifrei ultimului rang,adică ΔN= + - 1 și se datorează faptului că semnalul de intrare și cel al
bazei de timp nu sunt sincronizate între ele ,și ca urmare,ultimul impuls de numărat poate să
încapă sau nu în intervalul Tm.
Observație: deoarece ΔN= + - 1,adica cea mai mica variatie receptibila la iesirea
frecventmetrului eroarea εN= + - 1/N reprezinta tocmai rezolutia aparatului.
ε fx=εo+εNunde εo=Δfo /f o, εN=1/N care arată că eroarea ε fx este cu atât mai mică cu cât
numărul afișat (N) este mai mare.

Circuitul de intrare:
- f= 20 MHz = 20x106 Hz

Se bazeaza pe masurarea numerica a frecventei, care consta, in principiu, in numararea a N

perioade ale semnalului periodic respectiv intr-un interval de timp t:

Se mai remarcǎ faptul cǎ mǎsurarea se face prin comparaţie cu o referinţǎ de timp (Tm
) ,ceea ce permite o precizie apropiatǎ de cea a referinţei:
ΔTm/Tm =10 -6 …10 -8

Daca t= 1s => f = N = 20 MHz

Daca t = 100 s => f = N/100 => N = 2*103 MHz
Â

32
Capitolul 6. Tabelul 1. Calcul economic

Nr Componente Valoare Cod Nr.Component Preț

. e
crt

1. Rezistente 1kΩ 1 0,5

10k 1 0,6
100Ω 1 0,8
330kΩ 4 0,8
820k 3 0,8
2. Condensatoare 10nF 2 0,4
1uF 1 0,5
2,2pF 1 0,5
100nF 1 0,6
3 Circuite U19-A 4069 1 2
Inversoare U19-B 4069 1 2
4. Cristal cu cuarț 1 1,5
5 Poarta Si-Nu SN7413 1 0,80
6 Decodor 7442 1 4
7 Diode 1N4148 1 0,7
1N4001 4 0,7
6516 1 0,7
ZP4V3 1 0,7
8 Bistabil D SN7475 12 12x3
9. Tranzistori BC107 1 0,4
10. Tiristor T1N200 1 1
11. Numarator binar U20-4020 1 5
12. Divizor SN7490 1 6
13 Led-uri MDC1101 3 3x0,66
14. Numarator zecimal 7490 5 5
sincron
15. Registru de 7495 1 4,4
deplasare
Total 77,5 lei

33
Capitolul 7. Schema electrica

34
Capitolul 8. Realizarea cablajului

Metode de realizare a circuitelor imprimate sunt multiple.Dintre acestea ,cele mai

utilizate sunt: metoda cu radiații UV( utilizată în cazul cablajelor fotorezistive) și metoda
foliei de transfer de tip PnP.
Realizarea cablajelor imprimate de serie mică sau unicat poate fi realizată prin diferite
metode,una dintre acestea fiind și utilizarea foliei de transfer de tip PNP(PRESS and
PEEL=apasă și dezlipește).
Această tehnologie de realizare a cablajelor se bazează pe o folie de tip special.
Etape de realizare ale cablajului imprimat sunt:
se realizează desenul cablajului imprimat ,fie manual,fie prin intermediul unor programe
specializate(ORCAD,PROTEL,CIRCUIT MAKER);
acest desen,considerat pozitiv se copiază cu ajutorul unui copiator pe folia de tip PnP.Tonerul
copiatorului va adera la folia PnP,realizând pe aceasta desenul negativ(în oglindă) al
desenului de cablaj;
se pregatește placuța de cablaj imprimat,tăindu-se la dimensiunea necesară șlefuindu-se cu un
glasspapier foarte fin;
se degresează placa de cablaj imprimat,în vederea curatirii de oxizi și grasimi prin
scufundarea acesteia intr-o solutie slaba de acid:
HNO3+Cu=Cu(NO3)2+H2
dupa 30 de secunde se scoate,se spală sub un jet de apă, iar apoi se usucă;
fără să se atingă cu mâna cablajul, se suprapune peste acesta folia de transfer de tip PnP
cu ajutorul unui fier de calcat,reglat la temperatura de 200 până la 225 de grade Celsius,se
încălzește suprafața foliei avându-se grijă să existe un contact permanent între fierul de călcat
și folie;
se are în vedere faptul că toată suprafața foliei să fie uniform încălzită,aceasta realizându-se
prin mișcări circulare ale fierului de călcat.De regulă ,timpul necesar transferării tonerului de
pe folie pe placa de cablaj imprimat este între 60 și 120 de secunde.În mod normal acest timp
este dependent de mărimea suprafeței de transferat.
Operațiunea se consideră încheiată când prin folia transparentă se observa perfect traseul
desenat.
se lasă să se răcească cablajul și folia după care ,cu mare atenție se dezlipește începând de la
colțuri.Se vizualizează desenul transferat pe cablaj,se compară cu originalul și dacă este
nevoie se corectează cu ajutorul unui marker traseele întrerupte;
se introduce placa de cablaj imprimat intr-o soluție de clorură ferica de o concetrație
adecvată.În urma reacției chimice care are loc :2FeCl3+3Cu=3CuCl2+2Fe traseele
neacoperite sunt corodate,obținându-se în final copia fidelă în cupru a traseului
desenat.Timpul de corodare depinde de concentrația soluției de clorură ferică,de temperatură
și de gradul de agitație a acestuia;

35
după terminarea corodării se scoate placa de cablaj imprimat din soluție,se spală sub jet de
apă,se usucă ,se îndepărtează cu ajutorul unui praf abraziv tonerul depus,se acoperă suprafața
de cupru cu o soluție de colofoniu dizolvat în alcool;
după această operație placa de cablaj imprimat poate fi utilizată în vederea găuririi ei și a
montării pieselor electronice;
Această tehnologie este ideală pentru cablaje unicat sau de serie mică de complexitate
medie.Traseele de cablaj realizate nu pot avea dimensiuni mai mici de 0,8 mm.Traseele mai
fine se pot realiza doar prin alte metode.
}

36
Capitolul 9. Concluzii

Măsurarea frecvenței constă în numărarea impulsurilor recepționate de numărător într-

un anumit interval de timp: o secundă, o milisecundă sau o microsecundă. Dacă poarta
principală se menține deschisă o secundă, frecvența se exprimă în Hz, dacă poarta se menține
deschisă o milisecundă, frecvența se exprimă în kHz, iar dacă se menține deschisă o
microsecundă frecvența se exprimă în MHz. Intervalul de timp dorit este furnizat de divizorul
de frecventa al bazei de timp ca durata dintre două impulsuri consecutive.
 În cazul măsurarii frecvenței, numărătorul este transformat în frecvențmetru prin
selectarea modului de lucru frecventă din cadrul blocului de control.
Frecvenţmetrele numerice se bazează pe numărarea unor impulsuri necunoscute într-
un interval de timp cunoscut.
Răspunsul aparatului este independent de amplitudinea tensiunii U(fx), ceea ce face
inutilă stabilizarea acesteia, cu avantajul că blocul de prelucrare primară a lui U(f x)poate fi
realizat cu componente obișnuite, de cost scăzut. Se remarcă faptul că măsurarea se face prin
comparație cu o referință de timp(Tm), ceea ce permite o precizie apropiată de cea a referinței
ΔTm/Tm =10-6…10-8, mult mai bună decât în cazul aparatelor de măsură analogice. Se mai
observă că rezultatul măsurării este afișat printr-un număr, ceea ce exclude eroarea de
citire(prezentă la aparatele de măsură analogice).Aparatul lucrând pe principiul tot sau
nimic,blocurile funcționale(bistabile,porți,numărătoare etc.)pot fi realizate din componente
mai puțin pretențioase și deci mai ieftine.

37
Bibliografie

1. http://www.mcselec.com/index.php?
option=com_content&task=view&id=169&Itemid=57
2. http://www.doctronics.co.uk/4511.htm
3. http://www.microelectronica.ro
4. http://www.scritub.com/tehnica-
mecanica/FRECVENTMETRE1619242219.php
5. https://www.diagrameditor.com/webapp/?
ui=atlas&tr=0&gh=0&gl=0&gapi=0&od=0&db=0&lang=en
6. file:///C:/Users/UserXP/Downloads/359129124-Frecventmetru-PDF.pdf

38