UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN

BUCUREȘTI
FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în

Transporturi

PROIECT
MICROCONTROLERE

Coordonator științific Student

Ș. l. Dr.Ing. Angel Ciprian Cormoș Coman Ioana Mălina

București
Anul2020
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN
BUCUREȘTI
FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în

Transporturi

TERMOMETRUL DIGITAL PENTRU MĂSURAREA

TEMPERATURI MEDIULUI INCONJURĂTOR

Coordonator științific Student

Ș. l. Dr.Ing. Angel Ciprian Cormoș Coman Ioana Mălina

București
Anul 2020
 Cuprins

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND TERMOMETRUL

PENTRU MASURAREA TEMPERATURI...............................................................................1
INTRODUCERE..............................................................................................................1
1.1 DEFINIȚIA ȘI ISTORIA TERMOMETRULUI.........................................................2

1.2 MODUL DE UTILIZARE ȘI FUNCȚIONARE AL UNUI TERMOMETRU DE

EXTERIOR. 4
1.3 PERSPECTIVA FOLOSIRI TERMOMETRULUI DIGITAL.........................................6
CAPITOLUL 2. DEZVOLTAREA UNUI TERMOMETRU DIGITAL..................7

2.1 DESCRIEREA COMPONENTELOR UTILIZATE.....................................................7

2.2 SCHEMA CIRCUITULUI...................................................................................10

CAPITOLUL 3. MODUL DE FUNCȚIONARE AL TERMOMETRULUI..........10

3.1 METODOLOGIA CERCETARII..........................................................................10

3.2 REALIZAREA MONTAJULUI............................................................................10

3.3 SCHEMA LOGICA ȘI SECVENTA DE COD.........................................................10

CONCLUZII....................................................................................................................10
DICȚIONAR EXPLICATIV DE TERMENI ȘI ABREVIERI...................................10
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................10
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind termometrul pentru
masurarea temperaturi

Introducere.

După cum știm cu toți pentru a măsura temperatura mediului înconjurător avem
nevoie de un termometru, fie el digital, fie unul clasic cu mercur.
In aceasta lucrare o sa descriem termometrul pentru măsurarea temperaturi exterioare
bazate pe funcționare cu ajutorul unui microcontroler și a unui senzor.
Datorită importanței pe care o are în lume măsurarea temperaturii exterioare, fiind un
factor foarte important, am decis sa aleg această temă, unde am analizat în detaliu un
termometru ce folosește un microcontroler.
Deși nu îi acordăm o atenție deosebită, termometrul ne ajută în foarte multe domenii,
fiind cel care ne oferă informații despre vreme, despre temperatura alimentelor sau chiar
despre temperatura corpului, ajutându-ne în felul acesta să ne păstrăm sănătatea la cele mai
înalte standarde.
Mai mulți autori au fost creditaţi pentru invenția termometrului, de la Cornelius
Drebbel și Robert Fludd până la Galileo Galilei sau Santorio Santorio. Totuși, termometrul nu
a fost o invenție unică, ci o dezvoltare continuă a unui dispozitiv.
Lucrarea de fata, este în totalitate, o reprezentare detaliată a funcționării
termometrului, dar și o descriere a mecanismului de funcționare
Studiul este realizat în trei capitole ce tratează aspecte teoretice, dar și prezentarea
modului de funcționare. Aceste informații sunt dispuse astfel:
Primul capitol intitulat “Aspecte teoretice privind termometrul pentru măsurarea
temperaturi mediului înconjurător.”, este alcătuit din trei subcapitole ce reprezintă la răndul
lor informații, definiții, dar și importanța utilizarii termometrului in viața de zi cu zi. Este
prezentată chiar și un model de stație meteo ce folosește un sensor si un microprocesor.
Tot în acestă parte regăsim și indicații pentru realizarea unor măsurători cat mai
concrete. Este descries modul de măsurare a temperaturi de catre OMM(Organizația
Meteorologică Mondială).
Cel de-al doilea capitol, vine la răndul său cu detalii legate de dezvoltarea unui
termometru și descrierea aplicației. Sunt descrise componentele electrice și software, funcțile ,
comezile și simbolurile.
În capitolul trei, este realizată o descriere amănunțită a aplicației, a componentele
softwer alaturi de codul de programare al microprocesorului utilizat. Tot în acest capitol este
prezentă schema logica a microprocesorului.

1
 1.1 Definiția și Istoria termometrului.

În zilele noastre, temperatura mediului înconjurător este o mare problema ridicata la

nivel internațional. Oamenii de pe întreaga planeta vor să fie mai preocupați de vreme, vor să
cunoască temperatura pentru a prognoza într-un fel sau altul vremea. La baza acestor
măsurători stă termometrul pentru măsurarea temperaturii mediului înconjurător
Cuvantul “termometru”, imprumutat, în limba romana, din limba franceza ,provine din
limba Greaca, de la grecescul „thermos” care înseamnă „fierbinte” și „metron” care înseamnă
"măsura". Este un dispozitiv care măsoară temperatura sau gradientul de temperatură folosind
o varietate de principii diferite.
Primele studii experimentale ale fenomenelor termice datează încă de la sfârşitul
secolului al XVI-lea începutul secolului al XVII-lea și sunt strâns legate de inventarea și
perfecţionarea primului instrument termic de măsurare, termometrul din sticlă cu lichid.
Această invenţie a jucat un rol decisiv în dezvoltarea ulterioară a termodinamicii, căci potrivit
lui Richard Becker, profesor de fizică teoretică de la Universitatea din Göttingen, ”noţiunea
de temperatură domină întreaga învăţătură despre căldură”. Referindu-se la importanţa
termometrului pentru medicină, medicul Robert Fludd, unul din posibilii inventatori ai acestui
instrument, încă la etapa de concepere avea să-l caracterizeze ca pe ”o armă puternică în lupta
dintre adevăr şi fals”.
Primi pași către descoperirea acestui dispozitiv, au fost făcuți de către Galileo Galilei,
un termometru făcut din sticla sigilata care conține un lichid transparent. În acest lichid
plutesc mai multe bile care conțin la rândul lor lichide de culori diferite, cu densități diferite.
La schimbarea temperaturii, bilele de lichid se ridică sau coboară în funcție de densitatea
lichidului pe care îl conțin. Principiul pe care se bazează acest termometru: densitatea
lichidului se schimba în funcție de temperatură. Astăzi, invenția lui Galilei se numește
Termometrul Galileo, chiar daca prin definiție, atunci când a fost inventat a fost un
termoscop.
Din 1630, au început să fie construite termometre cu lichid, cel mai frecvent cu apă. În
1701, Newton a construit un termometru cu ulei de in. Scala acestuia avea 12 diviziuni, cea de
jos corespundea temperaturii de topire a gheți, iar cea de sus, temperaturii corpului uman. In
1654, Ferdinand al II-lea de Medicis, a perfecționat termometrul lui Santorio, înlocuind apa
din tubul de sticla, cu alcool colorat in roșu sau albastru, închis ermetic in vas, si marcat cu 50
de gradați. Iarna, alcoolul cobora pana la nivelul 7, iar vara, urca pana la 40. Daca era
cufundat în gheata, indica 13 grade. Înlocuirea alcoolului cu mercur s-a făcut in 1717, ideea
aparținând lui Daniel Gabriel Fahrenheit, tot el dând termometrului și forma consacrată.
Pentru calibrarea instrumentului cu scala “Fahrenheit”, el a luat ca repere temperatură de
topire a ghetei (32 de grade Fahrenheit) si temperatura normala a sângelui (96 grade F).

2
Fizicianul de origine germană G.Fahrenheit (1686-1736) începând cu 1717, a construit
termometre cu mercur. A introdus o scară termometrică nouă. La ea, Fahrenheit a folosit trei
puncte constante. Și astfel, modelul Fahrenheit a fost acceptat ca cel mai bun.
Aproape trei sute de ani de utilizare pe scară larga a termometrului cu mercur
(Figura1), se pare, se va încheia în curând datorită toxicității metalului lichid: în țările
europene, în care securităţii oamenilor se acordă tot mai multă atenție, s-au adoptat legi pentru
a restrânge și interzice producerea de termometre cu mercur.

Figura 1-Termometru cu mercur

Sursa: https://www.emag.ro/termometru-clasic-de-camera-fabricat-din-lemn-

Datorită progreselor recente în fizică s-a dezvoltat o noua tehnică pentru măsurarea
temperaturii. La începutul anilor '70 ai secolului trecut, americanii au inventat primele
termometre electronice, care aveau avantajul de a afişa temperatura în aproximativ un minut,
în timp ce pentru termometrul cu mercur este nevoie de 6-9 minute. După aceste descoperiri,
în deceniile următoare, mai multe ţări vor renunţa complet la termometrul cu mercur din
cauza riscului pentru sănătate şi pentru mediu.
Astăzi s-au creat o varietate de termometre digitale, care se bazează pe principiul
modificării rezistenței substanței cu temperatura (termometre electrice) sau pe principiul
schimbării gradului de luminozitate, sau a spectrului cu temperatura (termometre optice).
Lumea modernă nu mai poate fi imaginata fără existența acestui aparat de măsură și
control, în funcție de care se poate regla nivelul cel mai potrivit al temperaturii, în spațiile de
locuit, se pot programa aparatele frigorifice, pentru a păstra alimentele proaspete, se fac
măsurători meteorologice sau se obțin indicii despre starea de sănătate a unei persoane.
Termometrul are aplicații in aproape toate domeniile de activitate practică a omului.
Sunt dispozitive relativ simple, de construcție cu o precizie diferită, capabil să acopere un
domeniu larg de temperatură, între -200 °C și +3000 °C .
Termometrele sunt calibrate standard, acestea folosesc unități de temperatură standard
cum ar fi Fahrenheit (utilizat în Statele Unite) sau Celsius (utilizat în Canada/Europa) și
Kelvin (utilizate mai ales de oameni de știință in Fizică).
Aceste dispozitive digitale se clasifică în funcție de principiile fizice care stau la baza
funcționării lor în: termometre cu variație de volum, termometrele de sticlă cu lichid,
termometrul cu gaz, etc., termometre cu variație de presiune, termometrele manometrice,
3
termometre cu variație a rezistenței electrice,termometre cu rezistență electrică sau cu
termistori, termometre cu variație a tensiunii electromotoare, termometrele cu termocuplu,
termometre cu variație a energiei radiante, pirometre cu radiație.

1.2 Modul de utilizare și funcționare al unui termometru de

exterior.

Măsurarea temperaturii exterioara nu este deloc ușoara, pentru a obține un rezultat bun
trebuiesc urmate anumite reguli.
Temperatură este una dintre cele mai importante mărimi fizice, folosită în diverse
ramuri ale științei și tehnicii. În fizică și chimie ea reprezintă una dintre principalele
caracteristici ale stării de echilibru a unui sistem izolat, în meteorologie – caracteristica
principală a climei și vremii, în biologie și medicină este cea mai importanta mărime care
determină funcțiile vitale ale organismelor vii.
Deși temperatura este o variabilă frecvent menționată și baza aproape a tuturor
întrebărilor științifice atmosferice, definiția și modul în care este măsurată pot fi surprinzător
de complicate. Temperatura, pe de altă parte, nu este proporțională cu cantitatea de substanță,
ci este mai degrabă legată de energia conținută într-un sistem sau obiect și, prin urmare, este
mai dificil de descris.
Conform standardelor OMM, măsurarea temperaturii aerului se realizează cu
termometre clasice sau senzori speciali. Instrumentele de măsurare a temperaturii aerului sunt
amplasate la înălțimea de 2m față de suprafața solului în interiorul adăposturilor
meteorologice daca este cazul.
Adăpostul meteorologic este astfel conceput încât să permită libera circulație a aerului
în jurul termometrului, fiind amplasat pe un teren acoperit cu vegetaţie, la o anumită distanţă
de clădiri sau alte surse de căldură.
Este important de reținut că temperatura aerului nu se măsoară la soare.
Pentru termometrele clasice, timpul de măsurare creste, deoarce este nevoie de un
interval de 9-10 minute, in care mercurul preia tempratura ,iși modifica forma și stabileste
noua temperatură. Asta doar în cazul în care este adus dintr-o încapere, afară.
În ceea ce privește orașele, particularitățile locale sunt mult mai însemnate comparativ
cu așezările rurale. Temperatura aerului în interiorul aglomerărilor urbane reprezintă efectul
însumat al prezenței clădirilor, suprafețelor asfaltate, circulației rutiere (inclusiv a temperaturii
caroseriei automobilelor sau a căldurii degajate de motoarele în funcțiune), efectelor
industriei, poluării etc.
Construcțiile urbane reduc viteza de circulație a aerului, reduc ventilația și prin aceasta
provoacă o încălzire suplimentară a aerului. Cauzele sunt antropice și ,deci, datele de
temperatură astfel rezultate nu pot fi comparate cu cele determinate în mediul natural,
reprezentativ. Datorita proprietăților termice ale materialelor folosite în structura orașelor-

4
asfalt, acoperișuri, materialele de culoare neagră cu capacitate mare de absorbție, lipsa
spațiilor verzi sau a parcurilor, căldura este reținută multe ore chiar și după apusul soarelui.
Toate acestea produc schimbări în bilanțul energetic al unui oraș, determinând
existența unor temperaturi mai ridicate față de zonele rurale înconjurătoare. Aceste motive
stau la baza amplasării stațiilor meteorologice în afara orașelor sau în spații cu suprafețe mari
acoperite cu vegetație.
Un model de termometru de măsurare a temperaturi este folosit la o stație meteo
(Figura 2), care conține un sensor multifuncțional, acest senzor înregistrează și transmite date
despre direcția și viteza vântului, umiditate, temperatură și cantitatea de precipitații. Pe
ecranul clar structurat al stației de bază pot fi citite toate aceste valori, cât și istoricul lor.

Figură2-Statie meteo
Sursa- https://www.spy-shop.ro/statie-meteo-5-in-1-bresser-7002520cm3000.html

Datorită datelor stocate, stația meteo poate calcula o prognoză locală pentru
urmatoarele 12 ore. Pentru valorile minime și maxime poate fi programată o alarmă
individuala, care ofera un semnal acustic și luminos atunci când valorile sunt depășite. Stația
meteo afișează, de asemenea, ora și data și este prevăzută cu o funcție de alarmă
deșteptătoare.
Senzori de temperatura poate măsura temperaturi între −40 C ° și +125 C°,Tensiunea
de ieșire fiind proporțională cu temperatura în grade Celsius.

O varietate de senzori poate fi utilizată pentru măsurarea temperaturii. Instrumentul

ales depinde de factori precum: incertitudine de măsurare și rezoluție, tipul de mediu măsurat,
cost, proiectare, înălțime și nevoie de carcasă de protecție.

Senzorii trebuie adesea plasați în carcase pentru a le proteja de mediu și / sau pentru a
le cupla la temperatura ambiantă( Figura 3).

5
 Figură 3-Exemplu de carcasă pe un senzor de temperatură utilizat de NOOA
Sursa- http://kejian1.cmatc.cn/vod/comet/instrumentation/temperature/print.php.htm

De exemplu, ecranele și carcasele împotriva radiațiilor pot reduce erorile cauzate de

radiațile care ajung la senzori. Aceste scuturi pot fi instalate pentru măsurători ale
temperaturii aerului de suprafață, dar nu sunt potrivite pentru radiosonde.

1.3 Perspectiva folosiri termometrului digital.

Preocuparea pentru măsurarea temperaturi in lume este din ce în ce mai mare,

deoarece clima ne joaca feste de la an, la an. Odată cu aceasă preocupare au apărut si
întrebarile “de ce să folosim un termometru digital” sau “care este mai bun, termometrul
digital sau cel cu mercur?”, populația fiind destul de nedumeită.
Potrivit unor studii, temperatura este o proprietate foarte importantă a atmosferei. De
exemplu, temperatura determină presiunea maximă a vaporilor de apă care poate fi prezenti
într-o porțiune de aer. Valoarea corespunzătoare umidității relative este 100% sigură, cu
excepția cazurilor rare când aerul este suprasaturat. 
Temperatura determină, de asemenea, faza apei din atmosferă (lichid vs. solid), care la
rândul său determină tipul de precipitații și obiceiul cristalului de gheață pentru o
suprasaturare dată a norilor (de exemplu, plăci, coloane, dendrite etc.).
Datorită importanței ridicate ale cunoașteri temperature, oamnii de știință au ajuns la
concluzia că un termometru digital are o precizie aproape exacta, datorită senzorilor săi.
Această decizie a fost luată după ce termometrul cu mercur nu indica o temperature la fel de
exactă.
Câteva caracteristici legate de performanța instrumentului, de care trebuie să ținem
cont când se lucrează cu măsurători de temperatură sunt :
instrumentele sau senzorii sa fie calibrați; măsurătorile sa fie reprezentative pentru
zona înconjurătoare; orice decalaj de timp cunoscut legat de măsurare trebuie luat in calul
pentru a evitate rezultate eronate si incertitudinile.
Estimările incertitudinii ar trebui să însoțească rapoartele măsurătorilor. Astfel de
rapoarte includ estimări ale erorii aleatorii (preciziei) și ale erorii sistematice. 
Calibrarea este un pas important către reducerea erorilor sistematice. Alte erori pot
apărea din: lumina soarelui care lovește senzorul, încălzirea dinamică a aerului în mișcare,

6
conducerea căldurii către senzor prin structuri de susținere și multe alte surse care ar trebui
luate în considerare atunci când se estimează incertitudinea.
Termometrele au caracteristici de răspuns dinamic, adesea au un răspuns dinamic de
prim ordin, caracterizat printr-o singură constantă de timp. Prin acest decalaj de timp se
introduce o eroare, iar porțiunea de aer reprezentată de măsurare se modifică ca
urmare. Decalajele de timp conduc, de asemenea, la erori de histerezis .

7
Capitolul 2. Dezvoltarea unui termometru digital.

2.1 Descrierea componentelor utilizate.

Pentru acest dispozitiv au fost folosite următoarele componente:

1. Senzor de temperatură :
Caracteristici tehnice:
 Tensiune de alimentare: 3.3 V - 5 V;
 Curent: 2.5 mA (maxim);
 Gama de măsurare a umidității: 20% - 95% RH;
 Eroarea măsurării umidității: ±5% RH;
 Gama de măsurare a temperaturii: 0 oC - 60 °C;
 Eroarea măsurării temperaturii: ±2 oC;
 Nu funcționează sub 0°C.
Temperatura este măsurată de un NTC, iar umiditatea relativă este măsurată folosind
un senzor capacitiv. Aceste elemente sunt pre-calibrate, iar ieșirea este oferită ca semnal
digital.
Acest senzor este compatibil cu cele mai populare plăcuțe de dezvoltare, precum
Arduino.
Senzorul de temperatură și umiditate DHT11 este foarte convenabil, oferind precizie
bună, simplitate în utilizare și dimensiuni reduse la un preț mic.
Senzorul poate măsura umiditatea în intervalul 20% - 90%, cu o precizie de 5% și temperatura
în intervalul 0 – 50 ˚C, cu o precizie de 2 ˚C. Pentru a vedea alte detalii tehnice, consultați fișa
tehnică.

Figură 4-Senzor temperatura DHT11

Sursa: https://www.optimusdigital.ro/ro/senzori-senzori-de-temperatura/584-senzor-de-temperatura-dht11.html

2. Rezistenţă

8
 Rezistorul este o piesă componentă din circuitele electrice și electronice a cărei
principală proprietate este rezistența electrică. Rezistorul obișnuit are două terminale; conform
legii lui Ohm, curentul electric care curge prin rezistor este proporțional cu tensiunea aplicată
pe terminalele rezistorului. Cel mai important parametru al unui rezistor este rezistența sa
electrică, exprimată în ohmi.
Rezistoarele sunt complet caracterizate prin relația între tensiunea la borne și
intensitatea curentului prin element, atunci când dependența U=f(I) este liniară. Rezistoarele
se pot clasifica dupa mai multecriterii.

Figură 5-Rezistor

3. LCD
Afișajul cu cristale lichide (engleză Liquid Crystal Display, prescurtat LCD) este un
dispozitiv de afișare pentru litere, cifre, grafică și imagini, fiind constituit dintr-o matrice de
celule lichide care devin opace sau își schimbă culoarea sub influența unui curent sau câmp
electric.[1] Din punct de vedere fizic fenomenul se explică prin proprietatea cristalelor
lichide de a influența direcția de polarizare a luminii atunci când ele sunt puse sub o anumită
tensiune electrică. Afișajele cu cristale nu produc ele însele lumină, și au un consum de
energie foarte mic. Un afișaj LCD se prezintă sub forma unui ecran afișor (display) care este
comandat electronic printr-un decodificator de caractere numerice și alfabetice. Este folosit
frecvent în construcția ceasurilor digitale (ceasuri care au în locul acelor arătătoare un afișor
de tip LCD), la afișările de date la mașini CNC, mașini de uz casnic, inscripții și semnalizări
electronic

9
 Figură 6-LCD Display

4. Condensator.
Un condensator este un dispozitiv care stochează energia electrică într-un câmp
electric . Este o componentă electronică pasivă cu două terminale .
Efectul unui condensator este cunoscut sub numele de capacitate . În timp ce există o
anumită capacitate între oricare doi conductori electrici aflați în apropiere într-un circuit , un
condensator este o componentă concepută pentru a adăuga capacitate unui circuit.

Figură 7-Condensator

5. Atmega32
ATmega328  este un cip microcontroler creat de către Atmel și face parte din seria
de megaAVR.

 Producător MICROCHIP (ATMEL)

 Tip circuit integrat microcontroler AVR
 Capacitate memorie EEPROM 1kB
 Capacitate memorie SRAM 2kB
 Capacitate memorie Flash 32kB

10
 Figură 8-Microcontroler Atmega32

2.2 Schema Circuitului.

Pentru a vedea în detaliu cum arata in spate un termometru, am reprezentat schematic

un circuit cu cele sase componente ale termometrului

Figură 9-Schema electrica o unui termometru

11
Capitolul 3. Modul de funcționare al termometrului.

3.1 Metodologia cercetarii

3.2 Realizarea montajului

3.3 Schema logica și secventa de cod

Concluzii
Dicționar explicativ de termeni și abrevieri
OMM-Organizația Mondială de Meteorologie
NOAA- Administrația Națională Oceanică și Atmosferică

Bibliografie
1. http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/2210/1/Popa_M._termometru
.pdf
2. https://shopniac.ro/statie-meteo-13061/#
3. https://axiomet.eu/ro/ro/page/2096/Metode-de-masurare-si-senzori-de-temperatura/
4. http://www.ermicro.com/blog/?p=844
5. https://www.nationalgeographic.org/encyclopedia/thermometer
6. http://kejian1.cmatc.cn/vod/comet/instrumentation/temperature/print.php.htm

12