UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE

POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul
Telecomenzi și Electronică în Transporturi

TERMOMETRUL

Coordonator științific Absolvent

[S.I.ing.Ciprian CORMOȘ] [Costin MINEA]

București
2023
 UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE
POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul
Telecomenzi și Electronică în Transporturi

TERMOMETRUL

Coordonator științific Absolvent

[Titlu academic Prenume NUME] [Prenume NUME]

București
2023
Cuprins

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE .................................................................................................... 1

1.1 Necesitatea aparatului ......................................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

1.2 SCURT ISTORIC ...................................................................................................................... 1-2

1.3 DESCRIEREA COMERCIALĂ ....................................................................................................... 2-3

1.4 DESCRIEREA SENZORULUI ......................................................................................................... 3-4

CAPITOLUL2. COMPONENTA HARDWARE ...................................................................................5

2.1.1 Schema logică.............................................................................................................5

2.1.2 Schema electrică de emisie si de recepție..................................................................6
2.1.3 Cablajul imprimat.........................................................................................................7
Capitolul 1. Introducere
1.1 Temperatura
Temperatura aerului este un element vital al mediului nostrum(Figura1), reflectând nivelul de
căldură sau frig din atmosferă și având un impact semnificativ în diferite aspecte ale vieții noastre și
ale planetei în ansamblu. Este una dintre variabilele esențiale în ceea ce privește condițiile
meteorologice și mediul înconjurător.
Măsurarea temperaturii aerului se realizează cu ajutorul unor instrumente specializate, precum
termometrele, care pot fi tradiționale sau digitale. Aceste instrumente sunt plasate în diverse locuri
pentru a colecta date meteorologice și sunt exprimate în grade Celsius sau Fahrenheit, oferind o
imagine detaliată asupra schimbărilor termice.
O serie de factori influențează temperatura aerului. Radiația solară este unul dintre cei mai
importanți factori, influențând cantitatea de energie care ajunge la suprafața Pământului și, implicit,
temperatura locală. Altitudinea joacă și ea un rol crucial, cu o scădere a temperaturii odată cu creșterea
altitudinii, din cauza rarificării aerului.
Masa de aer și caracteristicile sale, precum și proximitatea de ape sau de uscat, sunt alte
aspecte care pot aduce variații semnificative în temperatură. Schimbările bruște de masă de aer, de
exemplu, pot determina modificări rapide în temperatură.
Importanța temperaturii aerului este vastă și diversă. Previziunile meteorologice precise sunt
posibile datorită înțelegerii și monitorizării constante a temperaturii. Aceasta este crucială și în ceea ce
privește impactul asupra ecosistemelor și sănătății umane, influențând dezvoltarea plantelor, a
animalelor și având efecte directe asupra sănătății noastre.
Monitorizarea temperaturii pe termen lung este de asemenea esențială pentru înțelegerea
schimbărilor climatice și a modului în care activitățile umane contribuie la acestea. Este un indicator
esențial în eforturile noastre de a evalua și gestiona impactul nostru asupra mediului.
În concluzie, temperatura aerului este mult mai mult decât o cifră numerică - este un element
cheie în înțelegerea și adaptarea noastră la mediul înconjurător. Este un indicator al schimbărilor
climatice și al stării de sănătate a planetei noastre, având o influență puternică asupra vieții noastre și
a ecosistemelor înconjurate.

Figura1. vremea

1.2 Scurt istoric

Cu trecerea mileniilor, măsurarea temperaturii a reprezentat o provocare constantă pentru
omenire. Evoluția termometrelor de-a lungul istoriei a marcat un progres semnificativ în domeniul

1
măsurătorilor termice, reflectând ingeniozitatea și dorința umană de a înțelege și controla mediul
înconjurător.
În epoci antice, strămoșii noștri au încercat să înțeleagă temperaturile folosind metode simple,
precum observarea modificărilor în substanțe precum apa sau aerul. Babilonienii se foloseau de vase
umplute cu apă și plasate la soare pentru a estima temperaturile, marcând un prim pas în ceea ce avea
să devină o tehnologie esențială.
Cu trecerea timpului, în Evul Mediu, termometrele care foloseau alcoolul sau uleiul ca substanțe
termometrice au apărut pe scena istoriei, utilizând schimbările de volum ale lichidului pentru a indica
temperaturile. Aceste dispozitive, deși rudimentare, au însemnat o îmbunătățire semnificativă în ceea
ce privește măsurarea temperaturilor în comparație cu metodele anterioare.
Momentul crucial în evoluția termometrelor a venit în secolul al XVIII-lea, odată cu invenția
termometrului cu mercur de către Gabriel Fahrenheit(figura2). Proprietățile unice ale mercurului au
făcut posibile măsurători mai precise și mai consistente ale temperaturii, deschizând calea pentru
utilizarea pe scară largă a acestui instrument.
În paralel cu progresele tehnologice, termometrele de precizie au apărut în secolul al XIX-lea,
fiind utilizate în domenii precum medicina și meteorologia, oferind măsurători mai exacte și mai fiabile.
Revoluția tehnologică a secolului al XX-lea și a prezentului a transformat complet peisajul
termometrelor. De la termometrele digitale și electronice, care utilizează senzori și afișează
temperaturile pe ecrane digitale, până la termometrele inteligente și conectate, capabile să transmită
datele în timp real către dispozitivele mobile sau către internet, tehnologia a adus o eficiență și o
accesibilitate incredibile în măsurarea temperaturii.
Evoluția termometrelor nu a fost doar o simplă dezvoltare tehnologică, ci a reprezentat o
adaptare continuă la nevoile umane și la progresul cunoașterii. Aceste dispozitive sunt mai mult decât
simple instrumente de măsurare; ele sunt simboluri ale curiozității umane și ale dorinței noastre de a
înțelege și controla mediul înconjurător.

Figura2.Gabriel Fahrenheit

1.3 Descrierea comercială

Termometrul de aer(figura3) este mai mult decât un simplu dispozitiv de măsurare a
temperaturii în atmosferă. Este un instrument esențial care are un impact profund într-o varietate de
domenii, de la meteorologie și sănătate până la industrie și mediul înconjurător.
Importanța în meteorologie:
Termometrele de aer reprezintă o componentă vitală în predicția condițiilor meteorologice. Prin
intermediul acestora, meteorologii colectează și analizează datele despre temperatură pentru a furniza
previziuni precise, esențiale pentru planificarea activităților umane și pentru a lua măsuri preventive în
cazul fenomenelor meteorologice extreme.
Contribuția la înțelegerea schimbărilor climatice:

2
 Măsurarea temperaturii cu termometrele de aer oferă date esențiale pentru cercetarea și
înțelegerea schimbărilor climatice. Informațiile colectate pe termen lung contribuie la evaluarea evoluției
climatului și la identificarea impactului activităților umane asupra mediului.
Rolul în diagnosticul medical și sănătatea publică:
În domeniul medical, termometrul de aer este o unealtă de diagnostic esențială, ajutând la
măsurarea temperaturii corpului uman și la identificarea stării de sănătate a pacienților. În plus, este
folosit în sănătatea publică pentru a preveni efectele adverse ale temperaturilor extreme asupra
populației.
Siguranța în industrie:
Industriile precum cea alimentară, farmaceutică sau chimică utilizează termometrele de aer
pentru a monitoriza și a controla temperaturile în procesele lor tehnologice. Aceste măsurători sunt
esențiale pentru a asigura calitatea și siguranța produselor.
Contribuția la planificarea urbană și gestionarea resurselor:
Datele furnizate de termometrele de aer sunt folosite în planificarea urbană pentru proiectarea
orașelor rezistente la schimbările climatice și pentru gestionarea resurselor în funcție de variațiile
termice.

Figura3.Termometru de aer

1.4 Descrierea senzorului folosit

Senzorul de temperatură LM35(Figura4) este parte a unei serii de dispozitive integrate de
precizie, generând o tensiune de ieșire direct proporțională cu temperatura în grade Celsius. O
caracteristică distinctivă a LM35 în comparație cu senzorii calibrați în Kelvin este eliminarea necesității
de a scădea o tensiune constantă pentru a obține o citire în grade Celsius, făcându-l mai ușor de utilizat.
Acest senzor oferă o precizie tipică de ± ¼ °C la temperatura camerei și ± ¾ °C într-un interval
extins, de la -55°C până la 150°C. Costurile reduse sunt obținute prin procese de tăiere și calibrare pe
plăci, fără a necesita calibrare suplimentară externă.
Funcționează bine atât cu surse de alimentare singulare, cât și cu surse de alimentare pozitive
și negative. Consumul său redus, de doar 60 µA, contribuie la o autoîncălzire neglijabilă, sub 0,1°C în
condiții de aer.
LM35 poate opera într-un interval larg de temperaturi, de la -55°C la 150°C, în timp ce varianta
LM35C este evaluată pentru o gamă mai restrânsă, între -40°C și 110°C (cu o precizie îmbunătățită la
-10°C). Principalele avantaje includ calibrarea directă în grade Celsius, o scală liniară de +10mV/°C, o

3
precizie asigurată de 0,5°C la 25°C și compatibilitate cu intervale mari de temperatură, de la -55°C până
la 150°C.
Impedanța redusă de ieșire (0,1Ω pentru o încărcare de 1mA) și capacitatea de a funcționa la
tensiuni cuprinse între 4V și 30V completează lista de avantaje, făcând acest senzor o alegere ideală
pentru o varietate de aplicații de monitorizare a temperaturii.

Figura4.Senzor de temperatură

4
 Capitolul 2. Partea HARDWARE
2.1 Schema logică

Alimentare

Senzor
Ecran LCD
de temperatură

Convertor Convertor numeric

analog-digital

UAL UAL

odCodare

EDecodare

Convertor
MAX232 Coconvertor
MAX232

CABLU

5
2.2 Schema electrică
2.2.1Schema electrică pentru emisie

2.2.2Schema electrică pentru recepție

6
2.3 Cablajul imprimat

2.3.1 Cablajul imprimat pe placa de emisie

2.3.2Cablajul imprimat pe placa de recepție

7
 Concluzii
Se recomandă scrierea proiectul de diplomă direct în acest document, formatările descrise
mai sus fiind deja implementate. Dacă un text nou introdus nu respectă formatarea se poate proceda
în următoarele feluri:
• Textul nou nu se va introduce direct cu Paste ci dând click dreapta și alegând opțiunea
Keep text only.
• Se va folosi opțiunea Format Painter din meniul Home pentru a copia formatarea unui
text existent în document peste textul nou introdus.
• Același lucru se poate realiza cu combinațiile de taste Ctrl+Shift+C și apoi Ctrl+Shift+V.

8
Lista figurilor
Figura 1. Denumire figură [2] ............................................... Error! Bookmark not defined.

9
Lista tabelelor
Tabel 1. Descriere tabel...................................................... Error! Bookmark not defined.

10
Dicționar explicativ de termeni și abrevieri
ITS - Intelligent Transport Systems
GNSS- Global Navigation Satellite System

11
Bibliografie
Stilul de citare utilizat în proiectele de diplomă este IEEE.
Numerotarea referințelor se va face în mod automat (Numbering) sub forma [1], [2] etc.
Menționarea referințelor în lucrare se va face (după adăugarea acesteia în listă) prin accesarea
meniului References și a opțiunii Cross-reference de unde se selectează referința dorită.
Actualizarea referințelor din lucrare se poate face cu clic dreapta pe ele (pe număr) și selectând
opțiunea Update field. Dacă este necesară actualizarea mai multor câmpuri (de exemplu după
introducerea unei noi mențiuni bibliografice în text între alte mențiuni existente) se selectează întreg
documentul cu Ctrl+A și se apasă tasta F9.
Lista bibliografică se va ordona conform apariției referințelor în text.

[1] Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Ghid de realizare și redactare a lucrării de licență, 2013.
[2] Autor (sau autori, sau companie), Titlu lucrare, Suport apariție (Titlu carte, Nume conferință, adresă
web), Număr volum, Pag. xxx-yyy (dacă este cazul), An apariție.
[3]
[4]

Pentru gestionarea mai ușoară a referințelor bibliografice se recomandă utilizarea serviciului

Mendely Cite (https://www.mendeley.com/reference-management/mendeley-cite).

12
Anexa 1
Anexele vor conţine elemente precum:
• porţiuni de cod;
• tabele de date;
• pagini de catalog;
• alte elemente specifice la care s-a făcut referire în lucrare.

13
Anexa 2
Anexele vor conţine elemente precum:
• porţiuni de cod;
• tabele de date;
• pagini de catalog;
• alte elemente specifice la care s-a făcut referire în lucrare.

14