Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Specializare: Geografia Mediului

Referat: Temperatura aerului si masurarea temperaturii aerului

Student: Asanica Tantel-Cristian Grupa: 118

Temperatura aerului si masurarea temperaturii aerului

Activitatea de meteorologie se desfasoara sub egida si coordonarea Organizatiei Meteorologice Mondiale (OMM), motiv pentru care programele de observatii si masuratori efectuate de statele membre au caracteristici comune si metode de lucru compatibile. Acestea sunt realizate prin structurile organizatorice si tehnice ale statiilor meteorologice. Instalarea aparatelor si instrumentelor n platformele meteorologice respecta conditiile impuse de OMM, in scopul asigurarii calitatii si compatibilitatii datelor provenite din zone geografice diferite. Conform standardelor OMM cuprinse in Guide to Meteorological Instruments and Methods of Observation, masurarea temperaturii aerului se realizeaza cu termometre clasice sau senzori speciali. In general, instrumentele de masurare a temperaturii aerului sunt amplasate la inaltimea de 2m fata de suprafata solului. Pentru protejarea acestor instrumente si in scopul obtinerii unor date fara erori, sunt utilizate adaposturi meteorologice special confectionate care au rolul de ecrane de protectie impotriva radiatiei mediului inconjurator (cladiri, drumuri asfaltate etc). Adapostul meteorologic este astfel conceput ncat sa permita libera circulatie a aerului n jurul termometrului. Temperatura reprezint o nsuire fizic esenial a materiei i de valorile ei depinde starea de nclzire i de rcire a diferitelor corpuri. Cunoaterea valorilor de temperatur este absolut necesar n numeroase domenii din sfera socio-economic. Temperatura aerului e cel mai important parametru meteoclimatic ce se utilizeaz n toate caracterizrile, asupra timpului (vremii) pe termen scurt i a climei, la macroscara temporal. Unitatea de msur este gradul de temperatur, corespunztor unei diviziuni de lungime a scrii lineare. Mrimea temperaturii este dependent de scara folosit: a. scara termometric Celsius (C/centigrade) care este cel mai frecvent utilizat pe plan mondial (scara universal), aceasta avnd dou valori importante: t1=0C (punctul de nghe al apei la o atmosfer) i t2=100C (punctul de fierbere al apei la o atmosfer); b. scara Fahrenheit (F) cu un interval de 180 F (32F-212F); pentru conversia din grade Celsius n grade Fahrenheit se folosete formula F=9/5C+32; punctul de fierbere al apei este la 212 F, iar cel de nghe 32F; c. scara Kelvin (K) sau scara temperaturii absolute la care 0K = -273,15C (zero absolut); temperatura n grade Kelvin poate fi calculat prin adugarea cifrei 273,15 temperaturii n grade Celsius; d. scara Reaumur (R), cu gradaii cuprinse ntre 0 (punctul de nghe al apei) i 80R (punctul de fierbere al apei); e. scara Rankine (Ra), cu punctul de fierbere al apei la 671,67Ra i punctul de nghe al apei la 491,67 Ra.

Temperatura aerului este unul dintre elementele meteorologice a carui masurare are drept particularitate extraordinara sensibilitate la expunerea instrumentului de masura. Masuratorile de temperatura sunt afectate n principal de catre mediul nconjurator si anume: de prezenta cladirilor si a altor obstacole importante, starea suprafetei solului, de vegetatie, de schimbarea designului structurii de protectie a instrumentului cu care se masoara temperatura. n ceea ce priveste orasele, particularitatile locale sunt mult mai insemnate comparativ cu asezarile rurale. Temperatura aerului n interiorul aglomerarilor urbane reprezinta efectul insumat al prezentei cladirilor, suprafetelor asfaltate, circulatiei rutiere (inclusiv a temperaturii caroseriei automobilelor sau a caldurii degajate de motoarele in functiune), efectelor industriei, poluarii etc. Constructiile urbane reduc viteza de circulatie a aerului, reduc ventilatia si prin aceasta provoaca o ncalzire suplimentara a aerului. Cauzele sunt antropice si deci datele de temperatura astfel rezultate nu pot fi comparate cu cele determinate n mediul natural, reprezentativ. Datorita proprietatilor termice ale materialelor folosite n structura oraselor- asfalt, acoperisuri, materialele de culoare neagra cu capacitate mare de absorbtie, lipsa spatiilor verzi sau a parcurilor - caldura este retinuta multe ore chiar si dupa apusul soarelui. Toate acestea produc schimbari n bilantul energetic al unui oras, determinand existenta unor temperaturi mai ridicate fata de zonele rurale nconjuratoare. Aceste motive stau la baza amplasarii statiilor meteorologice n afara oraselor sau in spatii cu suprafete mari acoperite cu vegetatie. La statiile meteorologice din reteaua de stat se efectueaza masuratori ale temperaturii aerului la orele de observatii 09, 07, 13, 19, precum si determinari precise ale temperaturilor maxime si minime produse in intervale de timp dintre orele mentionate. Pentru cunoasterea valorilor neincetate ce au loc ca urmare a numerosilor factori care o influenteaza, la statii se fac de asemenea si inregistrari continui ale temperaturii, cu ajutorul unor aparate inregistratoare. (Ciulache, 1973). Utilizarea unor instrumente sau aparate de masura diferite ca structura si clase de precizie, faciliteaza obtinerea de date necomparabile sau chiar eronate. Atunci cand comparam date de temperatura aerului trebuie sa avem convingerea ca datele au fost obtinute cu instrumente compatibile si comparabile. Expunerea termometrelor si amplasarea lor are de asemenea o importanta determinanta. Radiatia care provine de la Soare, nori, pamant si alte obiecte din mediul nconjurator trece prin aer fara a modifica n mod apreciabil temperatura aerului. Nu este si cazul unui termometru, care expus liber aceleiasi radiatii, poate absorbi din aceasta o cantitate importanta. Astfel, temperatura unui termometru expus liber radiatiei mediului nconjurator poate diferi de temperatura reala a aerului, diferenta dintre acestea depinzand de intensitatea radiatiei si de raportul dintre radiatia absorbita si caldura cedata de catre termometru. La staiile meteorologice din Romnia, n scopul msurrii temperaturii la anumite ore, climatologice (01,07,13,19) sau sinoptice (din or n or), se

folosesc instrumente cu citire direct (termometre), iar pentru nregistrarea variaiilor continue ale temperaturii aerului ntr-o perioad mai lung (o zi sau o sptmn) se utilizeaz termografe. Instrumente cu citire direct utilizate pentru msurarea temperaturii aerului: a) Termometrul meteorologic ordinar (psihrometric) T.M.O. este format din:

Rezervorul este umplut cu lichid termometric (mercur). Forma sa poate fi diferit,de la cilindric pn la sferic i tronconic.Tubul capilar este un cilindru subire de sticl prin care coloana de mercur poate nainta sau se poate retrage fr a ntmpina niciun obstacol. La partea inferioar tubu lcapilar este sudat cu rezervorul, iar la partea superioar se termin cu o concavitate nefuncional. Scara gradat este reprezentat de o bucat de porelan sau opal alb pe care sunt marcate diviziuni. Cele multiple de 10 sunt nscrise cu cifre (dispuse simetric de o partesi de alta al lui 0). Diviziunile multiple de 5 sunt marcate fie cu cifra 5 fie printr-o liniecontinu care n capt seamn cu o sgeat. Diviziunile de 1 sunt marcate cu linii maiscurte dar mai lungi dect cele corespunztoare zecimilor de grad. n general scara gradat a T.M.O este cuprins ntre -40C i +60C. Precizia este de 0,2C ceea ce se traduce prin aceea c ntre dou grade ntregi exist i intervale. La partea superioar scara gradat este fixat printr-o bucat de srm fin iar n partea inferioar este susinut de o garnitur de sticl. Tubul protector este un cilindru de dimensiuni mult mai mari dect cele ale tubului capilar. Tubul protector nglobeaz practic ntreg ansamblul termometrului. Manonul metalic are rolul de a prentmpina transferul de cldur dintre operator i termometru. Nu se ntlnete la toate tipurile de termometre.

b) Termometrul de maxim (T max) T max se aseamn destul demult cu T.M.O., ns are fa de acestacteva caracteristici de specificitate. Asemnarea este dat de lichidul termometric (mercur) i de configuraia general foarte apropiat de cea a T.M.O.: rezervor, tub capilar, tub protector, scar gradat ntre -30 i+50 etc. Principala sa particularitate este maximilitatea (posibilitatea de a nregistra i pstra valoarea de temperatura cea mai ridicat din intervalul de timp ntre dou termene orare de observaie). Maximilitatea este asigurat de nsuirea sa fundamental ianume ngustarea tubului capilar n imediata apropiere a locului unde acesta e sudat cu rezervorul prin intermediul unui dinte (tift de sticla).

T max este mai scurt dectT.M.O., are precizie mai slab (0,5C).El este instalat pe furca superioar a stativului cu termometre din primu ladpost meteorologic. Determinarea celei mai ridicate temperaturi a aerului cu ajutorul termometrului de maxim se face la orele de observaii climatologice 01, 07, 13, 19. n prealabil se impune verificarea poziiei coloanei de mercur din tubul capilar deoarece aceasta poate fideplasat ctre dreapta fat de locul ntreruperii, ca urmare a trepidaiilor adpostului meteorologic sau poziiei greite a termometrului. Dup nscrierea valorilor termice n registru, termometrul de maxim seopereaz, adic se scutur energic pn cnd mercurul din tubul capilar se retrage n rezervor. Dup operare, termometrul de maxim inut cu rezervorul n jos, se reinstaleaz n suportul su uor nclinat. El este bine operat numai dac, n urma aplicrii coreciei instrumentale indic aceeai

temperatur cu termometrul psihrometric uscat, cruia i s-a aplicat aceast corecie.

c) Termometrul de minim (T min) Termometrul de minim T min este un termometru meteorologic cu alcool care se ntrebuineaz pentru determinarea celei mai sczute temperaturi a aerului (minima) din intervalele cuprinse ntre orele de observaii. El se deosebete de celelalte termometre meteorologice prin cteva particulariti de construcie - rezervorul cu alcool are dimensiuni mai mari n scopul de a prezenta o inerie capabil s-l fereasc de influena microvariaiilor momentane ale temperaturii aerului - forma rezervorului este cilindric (modelele ruseti) i asemntoare unei furci sau literei U (modelele germane). Ea urmrete s creeze o suprafa ct mai mare de contact cu mediul. Construcia termometrului de minim are drept principal caracteristic prezena n interiorul coloanei de alcool a indicelui mobil de porelan sau sticl . Acesta are form alungit (12-14 mm) i capetele bombate ca gmlia unui ac.Scara termometrului de minim este gradat din 0,5 in 0,5C, ntre limitele -45Ci +45C. Termometrul de minim se instaleaz pe furca inferioar a stativului de termometre din primul adpost meteo n poziie perfect orizontal, cu rezervorul ndreptat spre stnga i manonul metalic spre dreapta fat de persoana care efectueaz observaia. Poziia orizontal este necesar pentru ca deplasarea indicelui de porelan n tubul capilar s nu fie influenat de fora gravitaiei. La instalare, indicele de porelan trebuie s se gseasc n interiorul coloanei de alcool, cu captul din dreapta (opus rezervorului) aflat n contact cu pelicula superficial care formeaz meniscul concav al alcoolului din tubul capilar. Cnd temperatura aerului scade, alcoolul se contract, coloana micorndu-se; indicele este antrenat i el ctre rezervor, deoarece fora de frecare a capetelor sale de pereii tubului capilar este mai mic dect fora de rezisten a peliculei superficiale (dat de coeziunea dintre moleculele alcoolului). Ulterior, atunci cnd temperatura aeruluincepe s creasc, alcoolul se dilat prelingndu-se printre pereii tubului capilar icapetele indicelui fr ca acesta s fie antrenat ctre temperaturile mai mari. Acest lucru este posibil pentru c indicele se afl n contact cu partea inferioar a peliculei superficiale.Citirile termometrului de minim se fac la orele de observaii climatologice 01,07,13,19, fr a-l atinge sau scoate din suportul su. ntruct scara termometrului este gradat din 0,5 in 0,5C, iar precizia determinrilor trebuie s fie de 0,1C, zecimile de grad se apreciaz din ochi. Termometrul de minim poate suferi o serie de dereglri. Cea mai frecvent estentreruperea coloanei de alcool prin intermediul unor bule de aer. Ea se produce fie din cauza variaiilor bruce ale temperaturii aerului, fie din cauza trepidaiilor puternice.Termometrele de minim se verific (se etaloneaz) o dat la 3 ani.Termometrului de minim i se poate aplica i corecia

suplimentar n raport cu termometrul ordinar, n sensul c se poate face o comparaie/verificare a nivelurilor celor dou coloane (cu alcool i mercur); indicaiile trebuie s fie identice.

Bibliografie Ciulache, S., 1973, Meteorologie Lucrari practice, Editura Universitara, Bucuresti. Tiscovschi, A., Diaconu, D., 2004, Meteorologie si Hidrologie - Lucrari practice, Editura Universitara, Bucuresti. [http://www.meteoromania.ro/], 2011, Masurarea temperaturii aerului in reteaua meteorologica nationala si internationala.