UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FCAULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA: SISTEME COMPLEXE DE INGINERIE AEROSPATIALA

Senzori și Traductoare miniaturizate

pentru Aplicații Aerospațiale

PROIECT

SENZOR DE TEMPERATURA

ÎNDRUMATOR STUDENT:
S.l.dr.ing. Negrea Petre Tirca Codruta-Cristina
SCIA-9503

1
Cuprins

Sonde de temperatură totală a aerului pentru reducerea erorii încălzitorului

de degivrare………………………………………………………………3

Rezumatul inventiei………………………………………………………5

Scurta descriere a desenelor………………………………………………6

Descrierea detaliata a componentelor …………………………………….7

2
 Sonde de temperatură totală a aerului pentru reducerea
erorii încălzitorului de degivrare

O sondă de temperatură totală a aerului (100) include un cap de sondă (102) având o intrare
a fluxului de aer (110), o ieșire principală a fluxului de aer (112), un perete principal al capului
sondei (108) și un perete de curbură de separare a fluxului (118).

Peretele curbei de separare a fluxului (118) este opus peretelui principal al capului sondei
(108) printr-un pasaj de curgere primar (120). O caracteristică de declanșare a separării fluxului
(122; 222) este definită pe o suprafață interioară a peretelui principal al capului sondei (108) pentru
declanșarea unei separări de curgere a stratului limită în flux în pasajul de curgere primar (120),
de exemplu, pentru reducerea degivrării eroare de încălzire.

Prezenta dezvăluire se referă la sonde sau senzori de temperatură totală a aerului (TAT).
Mai particular, prezenta dezvăluire se referă la sonde TAT încălzite.

Avioanele cu reacție moderne necesită o măsurătoare foarte precisă a temperaturii aerului

exterior (OAT) pentru intrările la computerul de date aferente aerului, computerul de gestionare a
forței motorului și alte sisteme aeropurtate. Pentru aceste tipuri de aeronave, condițiile de zbor
asociate și utilizarea sondelor de temperatură totală a aerului în general, temperatura aerului este
mai bine definită de următoarele patru temperaturi:

- Temperatura statică a aerului (SAT) sau (TS),

- temperatura totală a aerului (TAT) sau (Tt ),
- temperatura de recuperare (Tr )
- temperatura măsurată (Tm).

Temperatura statică a aerului (SAT) sau (TS) este temperatura aerului netulburat prin care
aeronava este pe cale să zboare.

Temperatura totală a aerului (TAT) sau (Tt ) este temperatura maximă a aerului care poate fi atinsă
prin conversia de 100% a energiei cinetice a zborului. Măsurarea TAT este derivată din

3
temperatura de recuperare (Tr), care este valoarea adiabatică a temperaturii locale a aerului pe
fiecare porțiune a suprafeței aeronavei din cauza recuperării incomplete a energiei cinetice.

Temperatura de recuperare (Tr ) se obține din temperatura măsurată (Tm), care este
temperatura reală măsurată și care diferă de temperatura de recuperare din cauza efectelor
transferului de căldură datorate mediului impus. Sondele TAT convenționale, deși adesea
remarcabil eficiente ca senzori TAT, se confruntă uneori cu dificultatea de a lucra în condiții de
gheață. În timpul zborului în condiții de gheață, picăturile de apă și/sau cristalele de gheață sunt
ingerate în sonda TAT unde, în condiții moderate până la severe, se pot acumula în jurul deschiderii
elementului de detectare intern. O creastă de gheață poate crește și, în cele din urmă, se poate
elibera producând înfundarea temporară a senzorului și provocând o eroare în citirea TAT. Pentru
a rezolva această problemă, sondele TAT convenționale au încorporat un cot, sau îndoire, pentru
a separa inerțial aceste particule de fluxul de aer înainte de a ajunge la elementul de detectare. Un
alt fenomen care prezintă dificultăți cu unele modele convenționale de sonde TAT are de-a face
cu problema separării stratului limită, la debite de masă reduse. Separarea fluxului creează două
probleme pentru măsurarea precisă a TAT.

Primul are de-a face cu turbulența și crearea irecuperării pierderi capabile care reduc
valoarea măsurată a TAT. A doua este legată de necesitatea de a încălzi sonda pentru a preveni
formarea gheții în condiții de înghețare. Performanța antigivrare este facilitată de elementele de
încălzire încorporate în pereții carcasei. Din păcate, încălzirea externă încălzește și straturile limită
interne de aer care, dacă nu sunt controlate corespunzător, furnizează o sursă de căldură străină în
măsurarea TAT. Acest tip de eroare, denumită în mod obișnuit eroare de degivrare a încălzitorului
(DHE), este dificil de corectat. În mod obișnuit, în sondele TAT, cotul de separare a fluxului
inerțial descris mai sus are orificii de aerisire sau de scurgere distribuite de-a lungul suprafeței sale
interioare. Găurile sunt ventilate printr-un orificiu de evacuare a aerului, la o presiune aproximativ
egală cu cea a presiunii atmosferice statice din afara sondei TAT. În acest mod, se creează o
diferență de presiune favorabilă care îndepărtează o porțiune a stratului limită prin orificiile de
scurgere și fixează stratul limită rămas de peretele interior al cotului.

În anumite situații, presiunea diferențială prin orificiile de scurgere poate scădea la zero
datorită vitezei mai mari de curgere de-a lungul razei interioare a cotului. Această stagnare a
fluxului prin găurile de scurgere creează o pierdere a controlului stratului limită. Perturbația

4
rezultată, dacă este suficient de mare, poate determina separarea stratului limită de suprafața
interioară și contactul cu elementul de detectare, deoarece pereții carcasei sunt încălziți, la fel și
stratul limită. Prin urmare, orice contaminare a fluxului de aer principal de către stratul limită
încălzit va avea ca rezultat o eroare corespunzătoare în măsurarea TAT. În general, este dificil să
previi stagnarea unora dintre găurile de curgere. Astfel, DHE este dificil de prevenit sau redus.

Astfel de metode și sisteme convenționale au fost în general considerate satisfăcătoare

pentru scopul propus. Cu toate acestea, există o nevoie mereu prezentă în domeniu de performanță
îmbunătățită a DHE. De asemenea, rămâne o nevoie în domeniu pentru astfel de sisteme și metode
care să fie ușor de realizat și de utilizat. Prezenta dezvăluire oferă o soluție pentru aceste probleme.

REZUMATUL INVENȚEI

Conform prezentei invenții, este prevăzută o sondă de temperatură totală a aerului. În

anumite exemple de realizare, o bară se conectează între capul sondei și un suport opus al sondei.

Structura definește un pasaj senzor conectat la pasajul de curgere primar și orientat la un

unghi în raport cu o axă de curgere definită de la intrarea fluxului de aer până la ieșirea fluxului de
aer principal. Un senzor de temperatură este montat în pasajul senzorului pentru măsurarea
temperaturii totale a aerului. Un încălzitor de dezghețare este conectat operațional pentru a încălzi
capul sondei și pentru a forma un strat limită încălzit în interiorul pasajului de curgere principal cu
o porțiune a stratului limită încălzit care trece de la pasajul de curgere primar în pasajul senzorului.

Senzorul și caracteristica de declanșare a separarii fluxului sunt poziționate astfel încât

porțiunea stratului limită încălzit care trece în pasajul senzorului evită în mod substanțial senzorul
pentru reducerea erorii de degivrare a încălzitorului. Se are în vedere, de asemenea, că poate fi
inclus un scut termic în trecerea senzorului dintre senzor și peretele interior al trecerii senzorului,
în care caracteristica de declanșare a separarii fluxului și scutul termic sunt poziționate astfel încât
porțiunea stratului limită încălzit care trece în pasajul senzorului să evite în mod substanțial
vărsarea în scutul termic.

Se are în vedere faptul că, în anumite exemple de realizare, caracteristica de declanșare a

separării fluxului include o crestătură fixată de pe suprafața interioară a peretelui principal al

5
capului sondei. Crestătura se poate întinde pe peretele capului sondei principal de la unul dintre
perechile laterale opuse la celălalt, în care fiecare perete lateral se conectează între peretele capului
sondei principal și peretele cotului de separare a fluxului. Crestătura poate avea o margine
anterioară a crestăturii distanțată spre interior de orificiul de admisie a fluxului de aer cu 0,8 inci
(2,032 cm) și poate avea o adâncime în raport cu suprafața interioară a peretelui capului sondei
principale de 0,008 inci (0,0203 cm).

Se are în vedere, de asemenea, că în anumite exemple de realizare, caracteristica de

declanșare a separării fluxului include o proeminență stabilită de pe suprafața interioară a peretelui
principal al capului sondei. Proeminența se poate întinde pe peretele principal al capului sondei de
la unul dintre pereții laterali opuși la celălalt, așa cum este descris mai sus. Proeminența poate avea
o margine anterioară distanțată spre interior de orificiul de intrare al fluxului de aer cu 0,8 inci
(2,032 cm) și poate ieși din suprafața interioară a peretelui capului sondei principale cu 0,008 inci
(0,0203 cm). Acestea și alte caracteristici ale sistemelor și metodelor dezvăluirii subiectului vor
deveni mai ușor evidente pentru cei de specialitate în domeniu din următoarea descriere detaliată
a exemplelor de realizare preferate luate în legătură cu desenele.

SCURTĂ DESCRIERE A DESENELOR

Pentru ca persoanele de specialitate în domeniu la care se referă dezvăluirea subiectului să

înțeleagă cu ușurință cum să realizeze și să utilizeze dispozitivele și metodele dezvăluirii
subiectului fără experimentare nejustificată, variantele preferate ale acestora vor fi descrise în
detaliu mai jos cu referire la anumite cifre, în care:

- Fig. 1 este o vedere în perspectivă a unui exemplu de realizare a unei sonde de

temperatură totală a aerului construită în conformitate cu prezenta dezvăluire,
prezentând capul sondei, suportul și suportul sondei;
- Fig. 2 este o vedere laterală în elevație a sondei de temperatură totală a aerului din Fig.
1, prezentând intrarea fluxului de aer și evacuarea fluxului de aer principal a pasajului
de curgere primar prin capul sondei;

6
 - Fig. 3 este o vedere în elevație a capătului de intrare a unei porțiuni a sondei de
temperatură totală a aerului din Fig. 1, prezentând caracteristica de declanșare a
separării debitului care se întinde de la peretele lateral în capul sondei;
- Fig. 4 este o vedere laterală în secțiune transversală a unei porțiuni a sondei de
temperatură totală a aerului din Fig. 1, prezentând schematic modul în care stratul limită
încălzit evită contactul cu senzorul;
- Fig. 5 este o vedere laterală în elevație în secțiune transversală a unei părți a sondei de
temperatură totală a aerului din Fig. 1, arătând caracteristica declanșării de separare ca
o crestătură fixată în suprafața interioară a peretelui principal al capului sondei;
- Fig. 6 este o vedere laterală în secțiune transversală a unei porțiuni a sondei de
temperatură totală a aerului din Fig. 1, prezentând un alt exemplu de realizare a
caracteristicii de declanșare de separare ca o proeminență care iese din suprafața
interioară a peretelui principal al capului sondei.

DESCRIEREA DETALIATĂ A COMPONENTELOR

Se va face acum referire la desenele în care numerele de referință identice identifică

caracteristici structurale sau aspecte similare ale dezvăluirii subiectului. În scopuri de explicație și
ilustrare, și nu de limitare, o vedere parțială a unui exemplu de realizare a unei sonde de
temperatură totală a aerului în conformitate cu dezvăluirea este prezentată în Fig. 1 și este
desemnată în general prin caracterul de referință 100. Sondele de temperatură în conformitate cu
dezvăluirea, sau aspecte ale acesteia, sunt furnizate în Fig. 2-6, după cum va fi descris.

Sistemele și metodele descrise aici pot fi utilizate pentru a reduce sau elimina eroarea
încălzitorului de degivrare (DHE) în sondele de temperatură totală a aerului (TAT). Sonda de
temperatură totală a aerului 100 include un cap de sondă 102 având o intrare pentru fluxul de aer
110, o ieșire principală pentru fluxul de aer 112 (prezentată în Fig. 2) și un suport 104 care
conectează între capul sondei 102 și un suport de sondă opus 106 . Peretele capului sondei 108 se
extinde de la intrarea 110 la ieșirea 112. Porturile transversale 114 sunt definite în fiecare perete
lateral respectiv 116 al capului sondei 102.

Referindu-ne acum la Fig. 3 și 4, un perete de cot de separare a debitului 118 este poziționat
între intrarea 110 și ieșirea 112. Peretele de cot de separare a debitului 118 este opus peretelui
principal al capului sondei 108 printr-un pasaj de curgere primar 120 care este definit prin capul

7
sondei 102 de la intrarea 110 la fluxul de aer principal de ieșire 112. Fiecare perete lateral 116 se
conectează între peretele capului sondei principale 108 și peretele curbei de separare a fluxului
118. Pe o suprafață interioară a peretelui principal al capului sondei 108 este definită o
caracteristică de declanșare a debitului 122 pentru declanșarea unei separări de curgere a stratului
limită în flux în pasajul de curgere principal 120. În fiecare dintre fig. 3 și 4, caracteristica de
declanșare 122 este prezentată schematic. 104 definește un pasaj de senzor 124 care este conectat
fluid la pasajul de curgere primar 120. Pasajul de senzor 124 este orientat la un unghi oblic în
raport cu o axa de curgere A definită de la intrarea 110 la ieșirea principală a fluxului de aer. 112,
totuși cei de specialitate în domeniu vor aprecia cu ușurin că un unghi de 90° poate fi, de asemenea,
utilizat ca fiind adecvat pentru aplicații date. Un senzor de temperatură 126 este montat în pasajul
senzorului 124 pentru măsurarea temperaturii totale a aerului. Un încălzitor de dezghețare este
încorporat în peretele capului sondei principale 108, în peretele curbei de separare a fluxului 118
și în pereții laterali 116 poziționați între intrarea 110 și ieșirea 112, precum și în suportul 104 și
este conectat operațional la sonda de căldură, capul 102 și suportul 104 și pentru a forma un strat
limită încălzit 130 în interiorul pasajului de curgere primar cu o porțiune 132 a stratului limită
încălzit care trece de la pasajul de curgere primar 120 în pasajul senzorului 124. Stratul limită 130
este indicat schematic prin săgeți în Fig. 4.

Senzorul 126 și caracteristica de declanșare 122 sunt poziționate astfel încât porțiunea 132
a stratului limită încălzit 130 care trece în pasajul senzorului 124 evită substanțial senzorul 126
pentru reducerea erorii de degivrare a încălzitorului. Senzorul 126 și caracteristica de declanșare
122 sunt de asemenea poziționate astfel încât un strat limită încălzit 133 de la peretele posterior al
trecerii 124 evită în mod substanțial senzorul 126. Un scut termic 134 este inclus în pasajul
senzorului 124 între senzorul 126 și peretele interior al trecerii senzorului. Caracteristica de
declanșare 122 și scutul termic 134 sunt poziționate astfel încât porțiunea 132 a stratului limită
încălzit 130, precum și stratul limită 133 care trec în pasajul senzorului 124, să evite în mod
substanțial vărsarea în scutul termic 134. Deoarece o mică parte sau nicio porțiune din straturile
limită încălzite 130 și 133 intră în scutul termic 134 sau intră în contact cu senzorul 126, eroarea
încălzitorului de degivrare (DHE) este redusă sau eliminată.

Caracteristica de declanșare a separarii debitului 122 este exemplificată ca o crestătură

instalată pe suprafața interioară a peretelui capului sondei principale 108. Așa cum este indicat

8
schematic în Fig. 3, crestătura se întinde pe peretele capului sondei principal 108 de la un perete
lateral 116 la celălalt. Referindu-ne la Fig. 5, crestătura poate avea o margine anterioară a
crestăturii distanțată spre interior de orificiul de admisie 110 cu o lungime de 0,8 inci (2,032 cm)
și poate avea o adâncime în raport cu suprafața interioară a peretelui principal al capului sondei
108 de 0,008 inci (0,0203 cm). Referindu-ne la Fig. 6, se are în vedere, de asemenea, caracteristica
de declanșare a separării fluxului poate fi în schimb o proeminență 222 stabilită de pe suprafața
interioară a peretelui capului sondei principale 108. Proeminența 222 poate întinde peretele capului
sondei principal 108 de la un perete lateral 116 la altele, așa cum este descris mai sus. Proeminența
222 poate fi formată integral cu capul sondei 102 sau poate fi formată separat și îmbinată sau
aderată la suprafața interioară a peretelui principal al capului sondei 108. Proeminența 222 poate
avea o margine anterioară distanțată spre interior de orificiul de intrare 110 cu o lungime 1 de 0,8
inci (2,032 cm) și poate ieși din suprafața interioară a peretelui capului sondei principale 108 cu o
grosime de 0,008 inci (0,0203 cm). Proeminența 222 are, de asemenea, o lățime de 0,125 inci
(0,318 cm).

Avantajele potențiale ale sondelor în conformitate cu prezenta dezvăluire includ un flux de

aer mai uniform și mai consistent peste elementele de detectare, de exemplu în condiții cu valori
Zeta scăzute în care Zeta este definit ca număr Mach corectat pentru o anumită altitudine (de
exemplu, la Mach ridicat) numere și la altitudini mari, cum ar fi peste 40.000 ft (12.192 m) și peste
Mach 0,77). Aceasta înseamnă că o anumită sondă TAT va avea citiri mai consistente, precum și
citirile fiind mai consistente de la o sondă TAT la alta. Un alt avantaj potențial este sensibilitatea
redusă la separarea stratului limită. Reducerea erorii încălzitorului de degivrare (DHE), de
exemplu, la altitudini mari, poate reduce în mod avantajos numărul de comparații greșite ale sondei
de temperatură totală a aerului (TAT) în sistemele cu mai multe sonde TAT, fără a afecta negativ
sonda TAT performanța la altitudini mai joase, de exemplu, la sau aproape de nivelul mării.

Metodele și sistemele prezentei dezvăluiri, așa cum sunt descrise mai sus și prezentate în
desene, asigură sonde de temperatură totală a aerului (TAT) cu proprietăți superioare, inclusiv
reducerea sau eliminarea erorii încălzitorului de degivrare (DHE) . În timp ce aparatul și metodele
dezvăluirii subiectului au fost prezentate și descrise cu referire la exemplele de realizare preferate,
specialiștii în domeniu vor aprecia cu ușurință că modificările pot fi aduse acestora fără a se
îndepărta de scopul dezvăluirii subiectului.

9
 Creanțe

O sondă de temperatură totală a aerului (100) cuprinzând:

- un cap de sondă (102) având o intrare pentru fluxul de aer (100),

- o ieșire principală pentru fluxul de aer (112),
- un perete principal pentru capul sondei (108) care se extinde de la orificiul de admisie
al fluxului de aer (100) la orificiul principal de evacuare al fluxului de aer (112)
- un perete de curbură de separare (118) poziționat între orificiul de intrare a fluxului de
aer (100) și orificiul de evacuare a fluxului de aer principal (112), peretele de curbură
de separare a fluxului (118) fiind opus peretelui principal al capului sondei (108) printr-
un pasaj de curgere primar (120) definit prin capul sondei (102) de la orificiul de intrare
al fluxului de aer (100) la orificiul de evacuare principal al fluxului de aer (112)
- și o caracteristică de declanșare a separării curgerii (122; 222) definită pe o suprafață
interioară a peretelui principal al capului sondei (108) pentru declanșarea unei separări
de curgere a stratului limită în flux în pasajul de curgere primar (120).

Sonda de temperatură totală a aerului (100) conform revendicării 1, care mai cuprinde:

- un pasaj de senzor (124) conectat la canalul de curgere primar (120) și orientat la un

unghi în raport cu o axa de curgere (A) definită de la orificiul de intrare a fluxului de
aer (100) la orificiul de evacuare a fluxului de aer principal (112), în care un senzor de
temperatură (126) este montat în interiorul pasajului senzorului (124) pentru măsurarea
temperaturii totale a aerului;
- un încălzitor de degivrare conectat operațional pentru a încălzi capul sondei (102) și
pentru a forma un strat limită încălzit (130) în interiorul pasajului de curgere primar
(120), cu o porțiune (132) a stratului limită încălzit (130) care trece de la pasajul de
curgere primar (120) în pasajul senzorului (124), în care senzorul (126) și caracteristica
de declanșare a separarii fluxului (122; 222) sunt poziționate astfel încât porțiunea
(132) a stratului limită încălzit (130) să treacă în Pasajul senzorului (124) evită în mod
substanțial senzorul (126) pentru reducerea erorii încălzitorului de degivrare.

Sondă de temperatură totală a aerului (100) conform revendicării 2, în care pasajul

senzorului (124) include un perete de trecere. Un scut termic (134) este inclus în pasajul senzorului

10
(124) între senzor (126) și peretele de trecere al senzorului și caracteristica de declanșare a separării
fluxului (122; 222) și scutul termic (134) sunt poziționat astfel încât porțiunea (132) a stratului
limită încălzit (130) care trece în pasajul senzorului (124) evită substanțial vărsarea în scutul termic
(134).

Sondă de temperatură totală a aerului (100) conform revendicării 1, care mai cuprinde:

- un suport (104) care conectează între capul sondei (102) și un suport de sondă opus
(106), bara (104) definind un pasaj senzor (124) conectat la pasajul de curgere primar
(120) și orientat la un unghi relativ la o axă de curgere (A) definită de la orificiul de
intrare a fluxului de aer (110) la orificiul de evacuare a fluxului de aer principal (112),
în care un senzor de temperatură (126) este montat în interiorul pasajului de senzor
(124) pentru măsurătorile temperaturii totale a aerului;
- un scut termic (134) care este inclus în pasajul pentru senzor (124) dintre senzor (126)
și un perete interior al pasajului pentru senzor (124);
- un încălzitor de degivrare conectat operațional pentru a încălzi capul sondei (108) și
suportul (104) pentru a forma un strat limită încălzit (130) în interiorul pasajului de
curgere primar (120) cu o porțiune (132) a stratului limită încălzit (130) trecând din
pasajul de curgere primar (120) în pasajul senzorului (124), în care caracteristica de
declanșare a separarii fluxului (122; 222) este poziționată astfel încât porțiunea (132) a
stratului limită încălzit (130) să treacă în senzor pasajul (124) evită în mod substanțial
vărsarea în scutul termic (134) pentru reducerea erorii de degivrare a încălzitorului.

Sondă de temperatură totală a aerului (100) conform oricăreia dintre revendicările

precedente, în care caracteristica de declanșare a separării debitului (122) include o crestătură
fixată de pe suprafa a 40 interioară a peretelui principal al capului sondei (108).

Sondă de temperatură totală a aerului (100) conform revendicării 5, cuprinzând în plus

pereți laterali opuși (116), fiecare perete lateral (116) conectându-se între peretele principal al
capului sondei (108) și peretele curbei de separare a fluxului (118), în care crestătura (122) se
întinde pe peretele principal al capului sondei (108) de la unul dintre pereții laterali opuși (116) la
celălalt.

11
 Sondă de temperatură totală a aerului (100) conform revendicării 5 sau 6, în care crestătura
(122) are o margine anterioară a crestăturii distanțată spre interior de orificiul de intrare a fluxului
de aer (110) cu 0,8 inci (2,032 cm).

Sondă de temperatură totală a aerului (100) conform oricăreia dintre revendicările de la 5

la 7, în care crestătura (122) are o adâncime în raport cu suprafața interioară a sondei principale.

Sondă de temperatură totală a aerului (100) conform oricăreia dintre revendicările de la 1

la 4, în care caracteristica de declanșare a separării debitului (222) include o proeminență stabilită
din suprafața interioară a peretelui principal al capului sondei (108).

Sondă de temperatură totală a aerului (100) conform revendicării 9, cuprinzând în plus

pereți laterali opuși (116), fiecare perete lateral (116) conectându-se între peretele principal al
capului sondei (108) și peretele cot de separare a fluxului (118), în care proeminența (222) se
întinde pe peretele principal al capului sondei (108) de la unul dintre pereții laterali opuși (116) la
celălalt.

Sondă de temperatură totală a aerului (100) conform revendicării 9 sau 10, în care
proeminența (222) are o margine anterioară distanțată spre interior de orificiul de intrare a fluxului
de aer (110) cu 0,8 inci (2,032 cm).

Sondă de temperatură totală a aerului (100) conform oricăreia dintre revendicările 9 la 11,
în care proeminența (222) iese din suprafa a interioară a peretelui principal al capului sondei (108)
cu 0,008 inci (0,0203 cm).

12
13
14