+ 1 METODE DE DIRIJARE 1.1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND METODELE $I SISTEMELE DE DIRIJARE Sistemul de dirijare reprezint’ un complex constituit din platforma de lan- sare sau pista de decolare, punctul de dirijare, PD, aparatul de zbor, A (racheta ‘sau aeronava dirijat8) gi obiectivul sau punctul final (tinta, T). Aceste subsisteme pot fi active pe toati traiectoria de zbor sau numai pe anumite portiuni ale ei. Fiecare subsistem prezint4 echipamente proprii, specifice functiunilor pe care le realizeazA in cadral complexului de dirijare.in multe cazuri se utilizeazi sisteme de dirijare in trei puncte (PD, A, T), sisteme de dirijare in dow’ puncte (A, T, nu- mite si sisteme de autodirijare) si sisteme de dirijare autonoma (A) cazul in care existi, punctul de dirijare PD poate fi fix sau mobil ¢1 poate coincide sau ny cu_punctul de Jansare: Aparatul de zbor este mobil in orice sistem de dirijare, putand fi pilotat de un echipaj uman sau automat. Obiectivul sau punctul final, T, poate fi mobil sau fix. Sistemele de dirijare sunt clasificate tn principal dupa metodele si mij- loacele de dirijare si dupa legile de formare a semnalelor de dirijare. Metodele de dirijare, care determina traiectoriile cinematice, se impart in dows categorii: 1) cu. program, prin program (dupii traiectorii date) si 2) autonome fntr-un singur punct_ (dupa traicotorii balistice), respectiv ou urmétire. Metodele de dirijare cu urmirire conduc migcarea relativii a dowd puncte ‘materiale, aparatul de zbor, A, gi tinta, T (metode de dirijare in doud puncte), sau a trei puncte, punctul de dirijare, PD, aparatul de zbor, A, si tinta, T (metode de dirijare in trei puncte). Metodele de dirijare in dou puncte pot fi directe si cu avans (unghiular, liniar etc.). Metodele de dirijare directd in doud puncte presupun cA fn fiecare mo- ment_f; din intervalul de ditjare aparatul de zbor Aj, are axa longitudinala (sau ‘aproximativ, viteza sa) orientati spre tinta T). fn fig. 1.1.a sunt reprezentate * m10 SISTEME DE DIRIARE AEROSPA’ traiectoriile aparatului de zbor, A, i fintei,T, (tr. A gi tr. T) $i dou pociii sinmul- tane (Ai, T1 giA2,T2). Conform metodelor de dirijare in dow’ puncte cu avans (unghiular, etc.), in fiecare moment 1; din intervalul de dirijare aparatul de zbor A; este 0: rientat fn avans ‘itia_curent T\_a tintei (fig. 1.1.b). Din Sceastl subgrupai de de dirjare cu urmarre face parte metoda apropierit paralele, care presupune ci linia AT se deplaseaz ppunctul de interceptic, I (fig. 1.L.c). Prezenfa avansului netezeste considerabil ‘raiectoria eparatului de zbor, A (tr. A) [11] Fig. L1 Din a doua subgrupa de metode de dirijare cu urmiire (subgrupa metode- Jor de dirijare fn trei puncte) de remareat sunt: mefoda directa $i metoda cu avans Ja fintdéMetoda de dirijare direct& in trei puncte prespane c iT) in fiecare moment_f, din intervalul de dirijare (fig. 1.1.4). ‘Metoda de dirijere in trei puncte cu avans la tint, T, - ungiular sau liniar (fig. L.Le), presupuné coliniaritatea punctelor PD, A, T,. Acesta din urmé se deter mini prin calculul automat in fanetie de coordonatele celor dus sau trei puncte (PD fix sau mobil), vitezele gi ditectiile de zbor. Fig. 1.2 gi 1.3 prezinta ilustrari ale metodei directe de diijare fn tei punete pentri un aparat sina sol cu PD mobil, respectiv ale metodelor directa (PD fix) si paraleli (PD mot de dirjjare in trei puncte, pentru un aparat de zbor A de tip aer-aer. nTMETODE DE DIRUARE, u 13, cand PD si T se deplaseaza liniar, A descrie, de asemenea, 0 traiectorie liniar, fapt ce permite interceptia sigur’ a {intei T flirk efectuarea unor manevre care implic’ restrictii de suprasarcind. PD, traicctoria PD ‘Tiina xa) Fig. 1.2 (pozitia de lansareinigal) Fig. 13 {n fotie de mijloaele de dsj, sistemele de disjare se impart in: 1) sisteme de telecomands, teledirijare seu dirijare comandata; 2) sisteme de jare nal egal, marcate cu fascicul invartitor de unde radio12 SISTEME DE DIRUARE AEROSPATIALA direcfionate sau cu raze laser; 3)sisteme de autodirijare; 4) sisteme autonome; 5) sisteme combinate de dirijare [1], [2], [6}, [8], [11], (271. __ Sistemele de telecomanda, teledirijare sau dirijare comandata realizeazi_ Se fina rachetelor, A, de la isan (Sin puns ce. dare PD) i) a nalele de com: we, care se transmit prin linia de @chipajul sau autopilotul aflat la bordul aparatului de zbor, A. Agadar, metoda de dire liza eteometod de drjare nt ‘zeazil prin aceea cl es Aercueee aparatull ‘GU aceasti linie se misoard la bordul A. Tot la bordul A se formeai de comand’. Misurarea_coordonatelor fintei, urmirirea ei si determinarea di- Teefiei PD-T se fac de la punctul i in acest caz se folosesc, deci, me- ‘ode de dirijare in tei puncte, Sistemele de autodirijare realizeaz& dirijarea.aparatului de zbor, A, folo- sind exclusiv echipamente de bord, Ficind abstractie de punetul de lansare gi de porfiunile traiectoriei pe care aparatul de zbor, A, este dirijat in trei puncte, me- toda de dirijare folositi este in dows puncte (A si T). Aceste sisteme pot fi utili- zate atit pentru tintele fixe, cit si pentru cele mobile. In cazul {intelor mobile se mpun conditii de vitezs, de intrare in raza de actiune & fintei ete Sistemele autonome de dirijare se caracterizeaz’ prin faptul c& in cadrul procesului de dirjare nu ge urméreste direct si continuy tinta. Ele controleazi nu- ‘mai pozitia aparatului de zbor, A, cu mijloace proprii de bord, Riri a fi necesar un al doilea punct de dirijare. Dirijarea autonoma se realizeaz dup un program predeterminat de zbor spre tinte fixe sau in migcare cunoscuti. Deci, sistemele autonome de dirijare sunt sisteme cu un singur punct activ, A. Sistemele combinate de dirijare utilizeazi dou sau mai multe metode de dirijare, consecutiv sau simultan, corespunziitor diferitelor portiuni de traiectorie. sului de de 2bor, A, in edmpul Ebay le dirjjare sunt: 1) intrares eparatului de 2b de dirijare (in vecinatatea traiectoriei dorite); 2) apropierea aparatului de zbor, A, ea a de apropiere); 3) urmarirea tintel (manevra de intilnire sau ie ic); 4) regimul de zbor in apropierea (intei, dup’ fntalnire sau interceptie. prima etap& se determinf! conditile de lansare gi de iegire pe traiectrie, con- fica Geghid Os rca a Innes en orizontali san tnclinaté (inclusi Yerticala), start normal sau forfat, catapultare, efect gravitational etc. Conditile de Iansare depind gi de locul sau punctul de lansare - terestru, aerian, maritim, submaritim ete. - precum gi de de dirijare in etapa a doua (dirijare di- ‘rect, paraleli etc), care impune condifii initiale proprii. In fiecare ctapi se ur- mireste compensarea erorilor acumulate in etapele precedente, prinMETODE DE DIRUARE 3 reactualizarea programelor dup’ principiul programérii dinamice. Umnitoarele dou’ etape prezint& cea mai mare importan(é pentru calitatea gi precizia dirijiri. In aceste etape migcarea aparatului de zbor, A (racheti sau acronava), se rea- lizeaza pe traiectoria determinata prin metoda de dirijare utilizata. In ctapa a patra aparatul de zbor, A, se deplaseaz in aga-numita ““zond moarti“, in care metodele de dirijare din etapele anterioare devin ineficiente, iar ‘aparatura de dirijare functioneazi in general defectuos: 1) aterizarea automat a aeronavelor Ja punct fix sau mobil; 2) jonctiunea modulelor navelor cosmice ef. {in aceasta faz’ se utilizeazi aparaturd special de autodirijare pentru controful riguros al distanfei dintre A si T. Se pot da gi alte criterii de clasificare a siste- melor de dirijare, care vizeazi functinnile sistemului dirijat, medial de zbor (aecian, cosmic, acvatic), modal de pilotare (manual, automat, balistic), locul de Jansare gi punctul final (sol-sol, sol-aer, aer-sol, aer-aer etc.). in fig. 14 este prezentat un sistem combinat de dirijare de tip sol-aer, care utilizeaz& principial jare dupe Tinta de [ egal PD-T, corectata cu un avans la intereeptie PD-L, fat de care aparatul de zbor A trebuie si prezinte abateri oft mai mic si ‘amartizate (traiectoria punctati). Acest principiu corespunde sistemelor de tele- dirijare sau de ditijare dup’ linia de semnal egal [6], [11] strains legatt de metodele de irijare gi legile de formare a semnalelor de ditijare, o constituie alegerea traicc= toriei in zbor dirijat Un rol important in solufionarea acestei probleme revine4 SISTEME DE DIRIIARE AEROSPA’ dinamicii zborului, metodelor de optimizare a traiectoriilor de zbor, restrictiilor ce se impun ete. ‘Un parametru dinamic important, in zbor curbiliniu plan sau spatial, este Siang Toprezentat de raza de curburi, Pin in viraj stabilizat. Acest ares a ee Dae limiteaza valorile vitezei de 2bor, V, si acceleratie’ unghiulare tran 7 4 dupa cum rezulta din relatiile echivalente’ a a ks a 3 V= [Opa Prain- ay Manevrabilitatea”A in zbor este apreciati dup valoarea_acceleratici unghiulare transversale maxime, doy, Care s€ realizeaz’ alegnd corespunzitor viteza, V, gi raza minim& de curburi, Prin, in relafiile (1.1). Acceleratia transver- sali maxim, dps genereezi un alt parametra dinamic important, coeficientul de suprasarcind in viraj, admis ca maxim. aoa a2) {in care g reprezinti acceleratia gravitational’. Acest coeficient este sestrictionat datoriti limitelor suportate de echipajul_uman si sensibilitatii aparatelor de la ordul rachetelor gi aeronavelor. ~~~ Principalele ii in zbor dirijat sunt: cinematic’, dinamica gi reali (perturbatz). Traiectoria cinematica in studiul cinematic al dirijii a tinta, al carui trasea se consider cunoscut. Aceasta depinde numai de metoda de dirijare utilizati. Odati cunoscuti traiectoria cinematic’, pot fi determinate suprasarcina {a care va fi supus A gi, implicit, domeniul traiectoriilor admise, precum gi cel al interceptiilor posibile, dar aceasta reprezinti o prima aproximare asupra sarcinii necesare realizatii traiectoriei in zbor dirijat (de exemplu, pentru tinte care se migc& liniar-uniform, circular-uniform etc). Deoarece traiectoriile cinematice date de o metoda de dirijare pentru finte lente si rapid migcdtoare diferd foarte ‘mult, studiul cinematic se face pentru dous sau mai multe cazuri extreme si inter- mediare. Pentru fintele lente V>>V;, ey >> 1), iar pentru tintele rapide, viteza tintei, V, , se considers comparabili cu viteza Ya aparatului de zbor, A. Forma traiectoriei cinematice depinde si de modul interceptirii: la intalnire, late-ral sau {in urmitire. De obicei, se considers cazurile extreme: zborul Ia intilnire si zborul {in urmérirea tintei. Traiectoria dinamicd rezults din studiul dinamic al dirijiii, de obicei in. lor. Prin studiul dinamie se determina legea de comanda a ele- ‘mentelor de executie ale aparatului de zbor A, astfel incat traiectoria dinamict si fie suficient de apropiata de cea cinematic’ si ipotezele simplificatoare admise inMBTODE DE DIRUARE_ 15 studiul cinematic s& rimén& in vigoare. Traiectoria dinamic’ este conditonati de parametrii dinamici (factori de amplificare, coeficienti de amortizere, momento de inertic etc.) care depind tn principal de constantele de timp ale sistemului de Va= Conditia de tntatnire a A (3) ‘sau, tindnd seama ci condifia de intalnire este ummitoarea 24 qxD=0. a4) 7 PS, =>. 5 eM (PRaBG s Projectdnd ecuaia (1.4) pe ditectia AT gi pe normala la aceasta, se obtin ccuatiileMETODE DE DIRUARE 7 = Vz008 q,D(0) = Da, 0 Cooroloval we (24) ‘rsing + Dor, 4(0)= 40, Conform (1.5), viteza de apropiere dintre A gi T este dati de viteza A si > proiectia vitezei T pe directia vectorului D, iar viteza unghiulars de rotatie a > veetorului D (a liniei AT) in jurul lui T este dati de proiectia normala a vitezei fintei T pe vectoral B si de viteza unghialart a T. fn sisteml de coordonate rectangulare,_ u 3 Voos w, j= Vsin y (0) = x0, (0) =o), te. Ge Comal, Coals dine as) v r= Vroos wr, je Vesinyr (¢2(0)=x1, Y2(0) = yr), x ence stany cod =2iIt gi Yom a ir 7 Fig. 16 ‘Traictoria cinematic’ a aparatului de zbor A este complet determinatt fn oricare din cele dou’ sisteme de cordonate plane de vitezele M(t) i ¥2(0), precum side maneyra fintei y(0) sau de viteza unghiulard o (1). Din (1.5), in cazul particular @,=0, V=const, ¥,=const, y,(@) = vm se obfine solutie [8] \ pap siaef tan0.Sa0\" ,_ \ q \tan0,5q) 7" const, an18 SISTEME DE DIRUARE AEROSPATIALA Funetiile (tan 0,5q,)* si (tan 0,5) sunt tabelate dupa g (in grade) si k. ‘Timpul_de zbor din punetul (Dg, q,) la 44-0 pant in punctul (Dg) la £5 fo=0 se determing ca relatia [11] = ((unghiuri g mici, pentru care sing = g sic0sq = 1), prin integrarea ecuatiilor diferentiale (1.5) rezulta_ D=Do~VAl+Ri, = [1 ee (110) acd interveptia se face lateral (cdnd g = 290°, cu sin = +1 sicosq=0), enicn es Oana) = | D=De exp | \ 1 exp} -Kg- 40) +0,5( 92-43 b | qu t= FE P1PE+ @)- 06a ler t0, 50440), (1.12) 2 unde O(k+g)= FE itre 2 de este integrala de probabilitate (se giiseste in tabele). Expresii similare cu (1.7)+ (1.12) se pot obtine gi in sistermul de coordo- nate rectangulare, dar au forme mai complicate. In continuare se exprima raza de curburd p gi care asiguri interceptia tinte, Expresia lui p, 1.5), pentru y= 0 gi conform (1.9), (1.7), devine (03) kD OD kDo (singe \*(tan0,5q0)* \ 4 sing — singo\ sing ) \tan0,5q J * | Coeficientul de suprasarcina necesar admis ca maxim pentru realizarea triectoriei cinematice corespunzatoare metodei directe de dirijare in dow’ puncte se exprima astfel uprasarcina necesar, Mey seama de a doua ecuatie (1.13)METODE DE DIRUARE 19 Spam) 72_ 0.23) V Gane aig Mets = g SP ae g Doinwin ‘Limitind suprasareina necesari tre: $ atm nsx 81 folosind (1.14), se obtine domenitl interceptiilor posibile sub forma al Duc = Dasa aries Wefslas as) unde f(g) = ge22—, care se giseste in tubelele ca fanctie de Mammen $i q< [-180°, 180°]. ado nplanal (V7, . ) 16) 4 descrie dows cercuri tangente in originea T a directici lui Vr, avénd diametrele cep 6 ie cu unitatea si cet dircetiile q = 290°, adovir ce poate fi verificat Fig. 1.7 Conform figusii, x=f(@) cosq=singcosg, KY + =fla) sings t£ Pie +y =tyed aly st + care reprezinti ecuatiile celor dou’ cercuri de diametre egale cu_unitatea, tan- gente in punctul T Ia axa Tx, avid centrele pe axa Ty in punctele y =+420 SISTEME DE DIRUARE AEROSPATIALA Din (1.15) si (1.16) rezulta U VDenkant Ae) ay) {n planul (x, y), pentru ficcare ve a coeficientului lui f(g), ecuatia — — a (1.17) reprezinta dous cercuri tangente in originea T a directiei vectorului V7, avind diametrele egale cu aaa si centrele pe axa Ty in punctele y yah (Gig, 1.8). Agadar , cercurile unitate (1.16) reprezentate in fig. 1.7 genereazi domeniile circulare din fig. 1.8. Conform reatii (1.15), pentru fie- care valoare a coeficientula ignna, dat; interioarcle calor doud cercuri corespun= ‘itoare reprezinti domeniile_intereeptilor imposibile (domeniile hagurate), iar exteriorul reprezinta domeniul interceptiilot posibile (yc < atm: Man rns) Fig. L8 Exemplu : fie ¥= 1800 knv/h, V,,= 1500 km/h, Pin = 62,50 m. Cu aceste | valori rezulti k= 1,2 §i rainma = ce—=4, Se determina frontiers Daspniy 8 dO- \ ‘meniului in care tinta T poate fi interceptata de aparatul de zbor A pentru diferite 1 vva-lori q € [0,90°]. Conform (1.15), Daimnis = VVafu(@=2s7 sore |, nde (a) = 5 a5] si de aici, [Dean am ¥ 0,68- 10*-singim),METODE DE DIRUARE 2 Efectuand calculele, de exemplu pentru.g = 10°, g= 30", ¢ = 50°, g = 90°, se obtin summatoarele valori pentrt Dag, 935m, 270540, 4160, 5410. in fig. Se a ee valorile obinute in planul (*, y). Diametrul minim ¢ ZT Daca f,= 0, din (1.8) Feral peal ga interceptie, £080) VP =1) expresie care presupunelE= 77, > I, luera care nu rezulté sigur din (1.8). 1.3. ECUATH CINEMATICE $I TRAIECTORIE DE DIRIJARE PRIN METODA APROPIERIT PARALELE >0, G9 Metoda apropierii paralele este 9 metodi de dirijare in dou’ puncte, care tia AT se deplaseaz%i prin translatic paralelé pana in punctul de T(ig. 1.1.0). an oe 0 se prezinta modelul discret i, similar celui din fig. 1.5, cu deosebirea c& segmentele A, T, de lngimi D, sunt paralele. Dac se dis- cretizeazi in timp cu pas constant, atunci, pentru / = const. si V,= const.22 ‘SISTEME DE DIRIJARE AEROSPATIALA ToT =TiTo= ... = Vrdt, AoA =ArAz= = Vt, (1.20) AcTollA:Ts [AaTall.-, unde Ty, ‘, T,, .. sunt pozitiile discrete ale fintei T pe traicctorie, iar AyA, A, = pozitille discrete sinerone (corespondente) ale aparatului de zbor A pe traiecto- tia sa, V,, - viteza T, V - viteza A. Orientarea segmentelor este permanent A,T, Asadar, traiectoria aproximativa a aparatului de zbor (tr. A) este data de punctele discrete A,. Prezenta avansului netezeste substantial tr. A. Fig. L111 Jn fig. 1.11 este prezentat modelul continua al propietii_paralele, considerand migcarea plani in prin metoda a- fermul de coordonateMETODE DE DIRUARE 2B as rectangulare xoy gi in sistemul de coordonate polare D, q, cu viteza relativa Vz Principiul metodei (translatia ‘si permanent a AT) se exprima prin ecuatia vectorial dedust anterio, ii Fo o> ery > V-Vr-arx D+D +q x. (21) ‘chivalent in sistemul de coordonate polare ADq eu sistemul de ecuati diferen- fiale scalare “3 Nv: Be-Veose-Vy008q, D)=Ds,—™ condoeatie 20) 2 D@-Vsing+Vrsing + Dor, q(0)= go. (1.22) devine Din (1.23) rezulta sing _ singo Vz sing ~ sings’ oy o=aresin(!sing) = ares (125) in cazul particular Y = const., V, = const., prin integrarea ecuatiilor di- ferentiale scalare (1.22), cu (1.25), se obfin relatiile 4=49= 90 =aresin(4 sings), aba ty D=Do-Vr(keos po + c0sqo)t, (1.26) tS st, mw, Vr(ke0s 90 + 60590) In sistemul de coordonate rectangulare.xoy ecuatiile diferentiale scalare de rmigeare sunt E-Veosy, j= Vsiny (x(0) =x0,(0) =), te eee Bea Sr =Vreosyr, $y =Vrsinys (er(0)=xm,yr(0)=yn). Prin integrarea ecuafillor (1.27), in cazal particular studiat, se obtin relatiile‘SISTEME DE DIRUARE AEROSPATIALA x=X0+Veos wor, y=Yo+Vsin Wor, \ Xp =X + Vrcos wrot, V1 m +Vesin wrt, ae aoe tain Seam, 4 1) Veoswo Vsinwo Vreoswm Vrsin wr sau, dupa eliminarea timpului intre perechile de relati (1.29), rezultd ecuatiile de migcare ale A si T in sistemul de coordonate carteziene v Y=Vo+tan Wo (C—Xo), Yr=Vro Han Wro r—Xro), ‘cu Wo exprimat conform fig. 1.11, ce 1 sin(e-wm) | (130) Deci, in acest caz particular A gi T se deplaseaz& de-a lungul unor linii drepte. Corespunzator punctului de intereeptie,tinnd seama de (1.26) si (1.29), yeyinireattl natal helo au loc relatiile e r= enV echivalente cu urmatoarele vy Ae de 9D, _ tone yoryn Ve(KEe0s po-+e08qo) Vr(cos wr —Keos yo) Vrisin re —ksin Wo) (131) Inlocuind 1, dat de (1.31) in (1.29), se obtin coordonatele punetului de interceptie 9008 Wm — ktm C08 Wo #1 cos Wok 008 Wo Yosin yr — kyr sin Yo sin Wr0— k sin Wo Distanfa curent& a aparatului de zbor, D,, fafi de originea sistemului de coordonate rectangulare xoy este urmiitoarea Da = fPay NEGEV IViG cos yotyosinys). (1:33) Cu (1.33) gi (1.31) sau ou (1.32) se poate determina D, fata de originea sitemului de coordonate xoy. (132) vwgpel bl METODE DE DIRUARE 25 Pentru objinerea domeniuluiintereeptiilor posible in ewzul k ¢ (0,1 ne condi ols 90°, lel < 90°, echivalenti (conform (1.25) cu restrictia v ioftlany” ‘bp Ising| 0; g i). In fig, 1.12.b sunt ev identiate domeniile posibile si imposibile (hagurate) in planui (V, , q) pentru diferite va-lori ale luik e (0, 1). Este de menfionat faptul e& in condi cazului particular studiat (V’= const, , = const., @7 = 0, wr = Wr =const,), raza de curburii a traicctoriei A este infinit De aceea traiectorile A gi T sunt lini drepte, aga cum rezlté din (126), (1.29) g (1.30). 4S ann 4 Fig. 1.12 {n eazul mige8ri circulare uniforme a tinted (or =const. + 0) si ¥,= const, V= const, apar raze de curburi finite si coeficienti de suprasarcing, care introduc restricfii suplimentare specifice. Ecuatia manevrei tintei este = Wry tortor #0. (1.35) Prin integrarea ccuatiilor tintei (1.27), eu (1.35), rezulta [11] son sraa+ ME sinyr,SISTEME DE DIRUARE AEROSPATIALA, yr=b-Eeosyr, (1.36) unde a =x70- EE sinyro sib =ym +S" cos yim. Deci,traicctora inti in siste- mul de coordonate rectangulare xoy este un cere cu central in punetal (a, b) si raza FE. Desigur, dac8 oy > 0, raza de ourburk devine infinia si traiectori tin- tei devine liniar’, Traiectoria aparatului de zbor A are o form’ complicati. in co- ordonate polare D, q aceasta este [27] k<1:D=Do+bi(singosing)+ Z(H, o») - Bk) —C-PYFE, 00) -F OI k= 1: D=Do+ 22 (6ingo—sing); bo 1: D=Do+ FGinge-ting)+ HHL.) (49), C9? q=4q0+ort, oe arsin( 1-288) ~ ein (1-288°8) | unde E(k, g) gi Ad, a) ‘sunt integrale eliptice de spefa a doua cu" modulul " k, respectiv 1/k $i" amplitudinea " ¢, respectiv g, iar Fk, @) este integrala eliptica de prima spetZ, cu" modulul " ksi" amplitudinea " p, Bik, @)=18 [T= sin'g ap 9) =f So —Esin'g Valorile acestor integrale se gisesc in tabele, pentru diferite valori ale tui k= sina gig, cu a gi @ cuprinse intre 0° si 90 Solutia pentru &= I din (1.37) poate fi reprezentata gi in coordonate ree- tangulare de forma (1.36). Celelalte dout cazuri (k< 1 gi k> 1) conduc la ex- presi complicate si in coordonate rectangulare, deoarece folosesc tot integrale Raza de curburd, p, a traiectoriei cinematice si suprasarcina necesart, n,., ‘au oxpresiile [27] Pye Vie sity Ta ~~ @reosg Introducénd restrictia pentru suprasarcina admisi, See ‘(L22), or 23) evivas i wd p= 404 Orb, Mow = 2. (138) A downMETODE DE DIRIARE, 27 Vv as ae wR ys a ) € (0,2) sig €10, so"), Reunind concluziile celor dowd cazuri (0 1), rezulti do- ‘meniul interceptilor posibile pentru VE > 1 (domeniul hagurat). Forma aproximativa a acestor c caracteristici este Ba in pe 1.13. in din oare 5& print seleoiv valonle Ta F menfionate gi unghinrle q coreapun. zatoare [11]28 SISTEME DE DIRUARE AEROSPA\ Tabelul 1.1 laela os Exist a |-Domeniu! interceptiilor Domeniut intereepfiior posibile pentru k<0,5, aS it »k08 ” a gy duytt "is ~ Aielt ie ab ob ee q amc )