Universitatea Politehnica din Bucureşti

Facultatea Transporturi
Departamentul Material Rulant de Cale Ferată

Determinarea experimentală a distribuției

temperaturii într-un jet de aer cald

Autori: Stoica Alexandru Florin, Popa Răvan Gabriel,

anul III, Vehicule pentru Transportul Feroviar

Coordonator: As.drd.ing. Ioana Izabela Apostol

Prof.dr.ing. Mădălina Dumitriu

Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti

5 – 6 Mai 2023
 1. Introducere

Modelele teoretice dezvoltate pentru studiul jeturilor au ca scop determinarea

distribuţiilor de temperatură şi viteză într-o secţiune transversală a jetului de aer, cât şi în
lungul axei acestuia. S-a stabilit astfel că distribuţia longitudinală a celor doi parametri
menţionaţi are o alură hiperbolică, iar într-o secţiune transversală a jetului este de tip
gaussian, formele celor două câmpuri – de temperatură şi de viteză – fiind asemănătoare,
dar nu sunt identice.
Din punct de vedere practic, aceste probleme interesează pentru a putea controla
parametrii aerului din zona în care se află locurile ocupate de călători, lucru posibil prin
stabilirea judicioasă a poziţiei gurii de refulare şi dimensionarea corespunzătoare a
acesteia, precum şi a parametrilor aerului în dreptul gurii de refulare.
În lucrarea de faţă ne propunem să evidenţiem pe cale experimentală alura
distribuţiei de temperatură a aerului într-un jet de aer cald, pe direcţie transversală şi
longitudinală.

2. Instalaţia experimentală pentru studiului distribuţiei temperaturii

într-un jet de aer cald

Pentru determinarea distribuţiei temperaturii în lungul unui jet de aer sau într-o
secţiune transversală a acestuia se utilizează montajul prezentat în figura 1, care cuprinde
o sursă de aer cald și 5 traductoare de temperatură.
Ca sursă de aer cald se utilizează un dispozitiv alcătuit dintr-un ventilator axial şi o
conductă de tablă, de secţiune rotundă. La capătul care se fixează prin şuruburi asigurate
cu piuliţe de carcasa ventilatorului, conducta are o flanşe de prindere. În conductă este
fixat prin două şuruburi un suport de ceramică în formă de cilindru. Pereţii suportului au
locaşuri de-a lungul lor în care se montează o rezistenţă electrică din nichelină sau
constantan. Suportul de ceramică are amenajate orificii pentru scoaterea legăturile
electrice. Acestea sunt izolate faţă de conducta de tablă. Între suport şi conducta de tablă
s-a prevăzut o izolaţie termică din fire de azbest.
Traductoarele sunt dispuse la distanțe egale (10 cm) pe o baghetă care se fixează pe
doi suporţi. Este vorba de traductoarele de temperatură aferente termometrului tip
Voltcraft DET 1R (figura 2), ale cărui specificaţii tehnice sunt prezentate în Tabelul 1.
Fixarea baghetei pe care regăsesc traductoarele de temperatură se face cu ajutorul unor
cleme care au posibilitatea de a culisa în lungul suportului. Astfel, prin modificarea
înălţimii la care este fixată bagheta, se poate măsura temperatura în diverse puncte aflate
pe axa longitudinală a jetului de aer.

1
 Fig. 1. Instalaţia experimentală pentru măsurarea
temperaturii într-un jet de aer cald.

Tabelul 1. Specificaţii tehnice

Tip senzor: K
Calibrabil: conform ISO DAkkS
Greutate: 30 g
Înălţime: 17 mm
Lăţime: 47 mm
Lungime senzor: 110 mm
Lungime: 181 mm
Precizie de bază: ± 5 %
Rezoluţie :0,1 °C
Cod EAN: 4016138518740
Fig. 2. Termometru de penetrare Domeniu temperatură: -10 la +200 °C
Voltcraft DET 1R. Alimentare: 1 baterie buton LR 44

3. Realizarea măsurătorilor și rezultate obținute

Măsurarea distribuţiei transversale de temperatură în jetul de aer se face la diferite valori

ale înălțimii h la care este fixată bagheta în raport cu gura de refulare a sursei de căldură.
Pentru aceasta este necesar să se parcurgă următoarele etape:
 se poziţionează sursa de aer cald astfel încât jetul de aer să nu fie obstrucţionat în
dezvoltarea sa de niciun obstacol;
 se montează bagheta pe care sunt fixate traductoarele de temperatură pe cei doi
suporţi, aşa cum este prezentat în figura 1;

2
  se aduce dispozitivul format din cei doi suporţi şi bagheta pe care sunt amplasate
traductoarele de temperatură în dreptul sursei de aer cald şi se poziţionează central faţă
de aceasta la înălţimea minimă (cca. 15 cm) (v. figura 1); se are în vedere ca unul
dintre traductoarele de temperatură să fie în dreptul axei jetului de aer cald;
 se alimentează cu energie electrică sursa de aer cald, care este apoi lăsată să
funcţioneze un timp suficient de lung, astfel încât temperatura jetului de aer să se
stabilizeze;
 se înregistrează valorile temperaturii măsurate de fiecare dintre cele cinci traductoare
de temperatură (v. tabelul 1);
 se repoziţionează bagheta cu traductoarele de temperatură la altă înălţime de gura de
refulare a aerotermei; se măsoară distanţa de la sursa de aer cald la baghetă; se aşteaptă
stabilizarea regimului termic iar apoi se fac citirile de temperatură; datele măsurate se
înregistrează în tabelul 2.

Tabelul 2. Distribuţia de temperatură în jetul de aer cald secţiune transversală.

Traductor 1 2 3 4 5

h [cm] Temperatura [C]

15 22,4 23,0 69,1 42,0 22,0
20 22,3 24 61,0 41,5 22,3
25 22,3 26,1 54,1 40,4 23,4
30 22,3 25,1 51.7 38,7 27,1
35 22,6 27,7 48,4 37,1 23,3

4. Prelucrarea rezultatelor experimentale. Concluzii.

Datele experimentale obţinute sunt reprezentate grafic în diagrama din figura 3, unde
se arată distribuţia transversală de temperatură în jetul de aer cald pentru cele 5 valori ale
înălțimii h faţă de gura de refulare a sursei de aer cald.
Se observă că distribuţia de temperatură are alura tipică de clopot gaussian,
indiferent de înălţimea la care s-a făcut înregistrarea de temperatură. Pe de altă parte,
trebuie remarcat faptul că distribuţia transversală de temperatură nu este simetrică datorită
turbioanelor de aer care se formează la ieşirea din sursa de aer cald. În fapt, în partea
jetului de aer dinspre traductoarele 4 - 5 se înregistrează o temperatură mai mare. Această
asimetrie se accentuează pe măsură ce creşte distanţa de la gura de refulare a aerotermei.
Tot legat de această parte a jetului se observă un aspect interesant care constă în creşterea
temperaturii la traductorul 4 pe măsură ce crește distanța de gura de refulare a sursei de
aer. Acest aspect se explică prin unghiul de difuzie al jetului şi prin aceea că traductorul s-
a aflat practic la limita jetului pentru ca apoi, la distanţa mai mare de gura de refulare,
acesta să se găsească în interiorul jetului.

3
 Fig. 3. Distribuţia transversală a temperaturii în jetul de aer cald.

Figura 4 prezintă indicaţiile de temperatură ale traductorului 3 care a fost poziţionat

în axa jetului de aer cald în funcţie de distanţa până la gura de refulare a sursei de aer cald.
Se constată scăderea temperaturii după o lege hiperbolică.

Fig. 4. Distribuţia longitudinală a temperaturii în jetul de aer cald.

Ca o concluzie generală, se poate afirma că modelul teoretic al jetului de aer cald, în

care distribuţia transversală de temperatură este de tip gaussian, iar variaţia temperaturii și
a vitezei de-a lungul axei jetului este de tip hiperbolic, este în concordanţă cu rezultatele
experimentale.

Bibliografie
1. T. Mazilu, Confortul la materialul rulant, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2003.
2. M. Dumitriu, T. Mazilu, Confortul la materialul rulant. Lucrări de laborator, Editura Matrix
Rom, Bucureşti, 2011