7.10.

2014 Instrumente pentru masurarea parametrilor atmosferici p,t,e

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Instrumente-pentru-masurarea-p1951713711.php 1/4
ALTE DOCUMENTE
Clasificarea bransamentelor
Instrumentele Optice
Metoda tensiunii ntre noduri
Torsorul unui sistem de forte in raport cu un punct
AMPLIFICATOARE OPERATIONALE INTEGRATE
PROIECT PENTRU CURSUL DE ECHIPAMENTE
ELECTRICE APARATE ELECTRICE DE JOASA
TENSIUNE
CONVERTIZOR ELECTROGAZODINAMIC DE
ENERGIE EOLIANA - OPTIMIZAREA PUTERII
DEBITATE DE CONVERTIZORUL
ELECTROGAZODINAMIC
Demand Side Management in conceptia cercetarii
operationale
Manevra navei pentru rolul de "OM LA APA"
Compozite structurale tip 'sandwich' cu fete nemetalice
Search
Username / Parola inexistente
email
Login Am uitat parola x Creaza cont nou
Home Exploreaza Upload
Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba
Literatura romana
Management
Medicina
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie
Stiinta
Tehnica mecanica
Auto
Timp liber

Instrumente pentru masurarea parametrilor atmosferici p,t,e
tehnica mecanica

Instrumente pentru masurarea parametrilor atmosferici
p,t,e
Memoriu tehnic
Instrumente pentru determinarea temperaturii aerului
Termometrul meteorologic simplu
Temperatura aerului n masuratorile geodezice prin unde se determina cel mai simplu
tot cu un termometru obisnuit, cu conditia ca domeniul scarii acestuia sa corespunda
domeniului de varia 17517n137r 55;ie a temperaturii aerului. n acest scop se utilizeaza cu
precadere termometrul, meteorologic sau psihrometric. Acesta ca orice termometru, este
alcatuit dintr-un rezervor de mercur la care se afla racordat un tub capilar. Mercurul , frecvent
folosit ca substanta termometrica sensibila, se afla att n rezervor ct si n prima portiune a
tubului capilar.
Tubul capilar este aplicat pe o scara termometrica fiind confectionata din portelan alb
(opal)
Prinderea tubului de scara termometrica se face cu ajutorul a doua bucati de srma
subtire.
Scara termometrului meteorologic obisnuit este gradata de la -35
0
C la +60
0
C, fiecare
grad fiind mpartit n cinci parti, cu ajutorul unei lupe se poate estima usor 0.1
0
C.
Masurarea temperaturii aerului cu termometrul meteorologic simplu se face numai la
umbra, la naltimea de cel putin doi metri deasupra solului, termometrul distantat la cel putin
40-50 cm de operatorul care efectueaza lucrarile.
n afara de termometrul obisnuit de felul celui descris mai sus n meteorologie se mai
folosesc termometre de maxima si minima, termografe de diferite tipuri, termometre cu
rezistenta electrica si termistori. Dintre acestea un interes deosebit pentru masuratorile
geodezice prin unde, l reprezinta aparatul nregistrator de temperatura - termograful si
termometrul cu rezistenta electrica, descrise pe scurt n cele ce urmeaza.
Termograful
Este un aparat folosit pentru nregistrarea continua a temperaturii aerului atmosferic
pe parcursul a 24 or sau chiar o saptamna
n acest sens termograful comporta o piesa sensibila la variatia de temperatura, un
sistem de prghii de transmisie, si partea nregistratoare formata dintr-o rola de hrtie speciala
antrenata de un mecanism de ceasornic.
Pe rola de hrtie, o penita cu cerneala speciala deseneaza n mod continuu curba
variatiei de temperatura a aerului, care este apoi interpretata la birou.
Termograful aduce servicii masuratorilor geodezice prin unde n studiul variatiei
diurne a indicelui de refractie atmosferica.
Termometrul cu rezistenta electrica
Se bazeaza pe principiul variatiei rezistentei electrice a unui conductor n functie de
temperatura. Constructia termometrului electric depinde de scopul n care acesta va fi
ntrebuintat. Astfel termometrul destinat masurarii temperaturii aerului, contine ca piesa
receptoare, sensibila la temperatura, un fir de platina lung de 30 cm, cu diametrul de 0.0002
mm si rezistenta electrica de 80 Ohmi.
Termometrele electrice sunt caracterizate printr-o mare sensibilitate si deci precizie
ridicata n masuratori.
Prezinta marele avantaj ca permite automatizarea ele putnd fi instalate pe sonde
meteorologice pentru masurarea cu continuitate a temperaturii n timpul ascensiunii.
Asemenea masuratori sunt extrem de utile la ridicarea profilului termic al atmosferei pe directia distantei de masurat, n vederea stabiliri modelului atmosferic care
aproximeaza cmpul scalar al indicelui de refractie.

Instrumente pentru determinarea umiditatii aerului
Pentru determinarea umiditatii aerului, n functie de scopul urmarit, se folosesc doua categorii de instrumente si anume.
a - Instrumente pentru masurarea vaporilor (e)
b - Instrumente pentru masurarea umiditatii relative (r)
n prima categorie de instrumente denumite psihrometre de diferite tipuri si constructii, iar n a doua instrumentele numite higrometre, de asemenea de mai
multe tipuri.
Psihrometrul Assmann
Teoria constructiei si folosirii psihrometrul Assmann
Este instrumentul cel mai folosit pentru masurarea cu precizie a presiunii actual a vaporilor de apa din atmosfera.
7.10.2014 Instrumente pentru masurarea parametrilor atmosferici p,t,e
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Instrumente-pentru-masurarea-p1951713711.php 2/4

Psihrometrul este format din doua termometre identice, unul dintre acestea avnd rezervorul nfasurat ntr-un tifon
care se mbiba cu apa distilata naintea nceperii masuratorii ( Fig. 1). Acesta poseda chiar denumirea de termometru umed
pe cnd celalalt se numeste termometrul uscat. Functionarea psihrometrului se bazeaza acum pe urmatoarele: cu ct aerul
este mai uscat, cu att procesul evaporarii apei distilate de pe tifonul umezit, este mai intens; evaporarea facndu-se cu
absorbtie de caldura. Temperatura indicata de termometrul umed va fi mai joasa fata de a termometrului uscat, care este chiar
temperatura aerului.
Conform legii lui Dalton, cantitatea Q de caldura absorbita n timpul evaporarii este data de relatia:
n care:
K - un coeficient ce depinde de viteza curentului de aer din atmosfera ( sau de viteza curentului atmosferic creat pentru ventilarea rezervoarelor.
l - caldura latenta de evaporare a apei
S - suprafata rezervorului umezit al termometrului.
E
1
-tensiunea maxima a vaporilor de apa (saturati ) la temperatura suprafetei umede (t
1
)
E - tensiunea actuala a vaporilor de apa din mediul atmosferic nconjurator n momentul determinarii.
P -presiunea atmosferica.
Deoarece ntre rezervorul termometrului umed si aerul nconjurator se creeaza o diferenta de temperatura, atunci, conform principiului lui Newton, spre
rezervorul respectiv se dirijaza o cantitate de caldura Q
1
data de relatia:
Q
1
= CS( t - t
1
)
n care:
C - coeficientul de proportionalitate
t - temperatura indicata de termometrul uscat ( temperatura aerului)
t
1
- temperatura indicata de termometrul umed
Citirea temperaturilor indicate de cele termometre se efectueaza n momentul cnd temperatura termometrului umed a
devenit constanta. n acest moment, rezervorul umed primeste o cantitate de caldura egala cu cea consumata pentru
evaporare, adica Q = Q1 s deci putem scrie:
de unde se va scoate valoarea e
Notnd:
(constanta psihrometrica)
avem formula uzuala, numita nca si formula Sprung
e = E
1
-AP( t - t
1
)
n care E
1
- tensiunea maxima a vaporilor saturati la temperatura rezervorului umed, se poate calcula de exemplu cu ajutorul
formulei lui Tetens Magnus n varianta:
n care c este o constanta cu valoarea c = 0.6609, pentru exprimarea lui E
1
n mm Hg, sau c = 0.7857 cnd se urmareste
expresia lui E1 n milimetri.
Manipularea psihrometrului Assmann
Pna n prezent psihrometrul Assmann s-a dovedit a fi unul dintre cele mai practice si totodata mai precise
instrumente pentru determinarea presiunii vaporilor de apa din atmosfera. Atingerea unei precizii de 1% cu acest instrument,
este o operatiune relativ simpla daca se respecta urmatoarele reguli de manipulare:
Instrumentul trebuie sa fie periodic etalonat ntr-un laborator meteorologic autorizat, n privinta corectiei de zero a celor doua scari termometrice si a vitezei
de curentului de ventilatie.
Tifonul rezervorului umed trebuie pastrat ntr-o perfecta stare de curatenie spalndu-l ct mai des cu apa calda si sapun si apoi degresndu-l cu alcool.
Umezirea tifonului trebuie facuta numai cu apa distilata pura de farmacie; ntrebuintnd pentru aceasta o pipeta potrivita, care de asemenea trebuie
mentinuta n stare de curatenie.
Masurarea urmeaza a se efectua numai la umbra ferind n special rezervoarele termometrice de actiunea directa a razelor solare.
naltimea instrumentului deasupra solului trebuie sa comporte cel putin 2 m, iar distanta sa fata de operatorul care efectueaza lucrarile este necesar sa fie
de minim 40-50 cm.
Lecturile scarilor termometrice se recomanda sa fie efectuate cu o lupa potrivita si numai dupa ce coloana de mercur a rezervorului s-a stabilizat la o valoare
minima de temperatura.
Daca masuratorile se efectueaza pe timp rece la temperaturi negative, trebuie acordata o atentie deosebita starii rezervorului umed consemnnd n jurnalul
de observatii starea de fapt a tifonului umezit " apa" sau "gheata".
Daca temperatura aerului este cu certitudine negativa si totusi tifonul umed nu se lasa nghetat atunci pentru evitarea unor eventuale confuzii, se recomanda
tamponarea acestuia cu o mica bucata de gheata sau zapada, ori cu un cui brumat, pentru ai provoca nghetarea si a consemna n jurnalul de observatii starea
"gheata" la rezervorul umed.
In permanenta trebuie avut n vedere faptul ca precizia determinarii presiunii vaporilor cu psihrometrul Assmann, depinde sensibil de precizia masurarii
temperaturii rezervorului umedn consecinta masurarii temperaturii acestui rezervor i se acorda o atentie sporita.

7.10.2014 Instrumente pentru masurarea parametrilor atmosferici p,t,e
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Instrumente-pentru-masurarea-p1951713711.php 3/4
Concomitent cu observatii asupra temperaturii rezervorului uscat si umed la psihrometrul Assmann, trebuie efectuate observatii si asupra presiunii atmosferice P,
aceasta intervenind si ea n formula Sprung a presiunii vaporilor. Jurnalul observatiilor psihrometricedeci, trebuie sa contina elementele ( P, t, t
1
).
Instrumente pentru masurarea presiunii atmosferice
n masuratorile prin unde, pentru determinarea presiunii atmosferice se ntrebuinteaza mai multe tipuri de instrumente, cunoscute n general sub numele de
barometru. n linii mari acestea sunt:
1. Barometrul cu mercur, bazat pe principiul echilibrarii presiunii atmosferice prin greutatea unei coloane de mercur. Acest principiu elaborat de Torricellii n
anul 1643 aste utilizat n constructia orcarui barometru cu mercur.
2. Barometrul aneroid, functionnd pe principul mecanic al deformatiilor unei capsule partial vidate, sub influenta presiunii atmosferice.
3. Barometru electric, este n esenta un barometru aneroid perfectionat, ale carui indicatii de presiune sunt redate sub forma numerica de un dispozitiv
digital cu citire directa de 0.1 mbar.
4. Altimetrul, este de asemenea un barometru aneroid, care pe lnga scara presiunilor gradate de regula n mm Hg, poseda si o scara suplimentara care
indica valoarea altitudinii n metri deasupra nivelului mari.
5. Hipsometrul, cunoscut si sub numele de termobarometru, acesta functionnd pe principiul fizic al dependentei temperaturii de fierbere a apei distilate, de
presiunea atmosferica a mediului n care se face experienta.
6. Altimetru interferential, acesta fiind n esenta un barometru aneroid la care deformatiile capsulelor Vidi sub influenta variatiilor presiunii atmosferice, se
masoara cu foarte mare precizie utiliznd interferenta luminii n pana optica de aer.
Barometrul cu mercur
Acesta poate fi de doua tipuri:
1. cu rezervor fix asa numitul barometru de tip Fess
2. cu rezervor mobil, cunoscut sub numele de barometru tip Fortin.
Din punct de vedere al principiului pe care se bazeaza, ambele tipuri sunt identice, ele functionnd pe principiul tubului lui Torricelli.
Barometru cu mercur cu rezervor fix.
Este format din urmatoarele parti:
T - tubul barometrului de sticla cu lungimea de circa 85 cm, avnd dimensiuni mai mari ( 7-8 mm) n dreptul scarii
presiunilor. La partea inferioara tubul barometric este prevazut cu o ngustare B ( o supapa special numita Bunten),
care mpiedica aerul sa patrunda n spatiul vid, de deasupra meniscului mercurului din tub. La partea inferioara, tubul
poseda o garnitura metalica speciala g ,prin intermediul careia tubul barometric de sticla se racordeaza la partea
superioara a rezervorului.
R- Rezervorul cu mercur al barometrului, acesta cuprinde trei piese si anume:
c - capacul rezervorului posednd un mic orificiu n care patrunde un surub special p, care prin desurubare cu 3-4
ganguri permite mercurului din rezervor sa comunice cu atmosfera. surubul respectiv poarta denumirea de surub de
presiune.
f - fundul rezervorului, prevazut cu un orificiu central n care patrunde surubul de statie. Acesta n timpul transportului
se nlocuieste cu un cu un alt surub special cu arc si piston ( surub de transport), care acopera etans gura
barometrului.
m - mijlocul rezervorului, care este un inel metalic, prevazut cu o diafragma avmd practicata n ea un orificiu central
ceva mai mare, prin care patrunde gura tubului barometric si altele cinci mai mici.
Sc - scara barometrica, sau scara presiunilor, aflata la partea superioara a tubului de protectie P care este nsurubat
n capacul rezervorului. Scara barometrului este divizata din mm n mm. Pentru aprecierea zecimii de milimetru scara
poseda un Vernier V, care se manevreaza dintr-un surub cu cremaliera E.
Document Info
Accesari: 7249
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea
comenta
Creaza cont nou
A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
<a href="http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Instrumente-pentru-masurarea-
p1951713711.php" target="_blank" title="Instrumente pentru masurarea parametrilor atmosferici
p,t,e - http://www.scritub.com">Instrumente pentru masurarea parametrilor atmosferici p,t,e</a>
7.10.2014 Instrumente pentru masurarea parametrilor atmosferici p,t,e
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Instrumente-pentru-masurarea-p1951713711.php 4/4
Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )