Instrumente utilizare in

determinarea temperaturii
aerului si a solului

Temperatura
Temperatura reprezinta principalul element meteorologic care exprima din punct de vedere fizic viteza cu
care particulele de aer efectueaza miscari de tip boolean (dezordonate) provocate de starea termica a volumului
de aer.
Unitatea de msur este gradul de temperatur, corespunztor unei diviziuni de lungime a scrii lineare.
Intervalul dintre cele doua puncte termice (temperatura de fierbere a apei distilate la presiune normal i
temperatura de topire a gheii) reprezint scara termometric ,intervalul mprit ntr-un numr variabil de pri
egale, fiecare dintre ele reprezentnd un grad de temperatur. Sunt cunoscute mai multe scri de temperatur:
scara termometric Celsius (C/centigrade) care este cel mai frecvent utilizat pe plan mondial (scara
universal), aceasta avnd dou valori importante: t1=0C (punctul de nghe al apei la o atmosfer) i
t2=100C(punctul de fierbere al apei la o atmosfer);
scara Fahrenheit (F) cu un interval de 180 F (32F-212F); pentru conversia din grade Celsius n grade
Fahrenheit se folosete formula F=9/5C+32; punctul de fierbere al apei este la 212 F, iar cel de nghe 32F;
scara Kelvin (K) sau scara temperaturii absolute la care 0K = -273,15C (zero absolut); temperatura n grade
Kelvin poate fi calculat prin adugarea cifrei 273,15 temperaturii n grade Celsius;
scara Reaumur (R), cu gradaii cuprinse ntre 0 (punctul de nghe al apei) i 80R (punctul de fierbere al apei);
scara Rankine(Ra),cu punctul de fierbere al apei la 671,67Ra i punctul de nghe al apei la 491,67 Ra.
Unitatea de masura pentru temperatura folosita in Romania este gradul Celsius .
La staiile meteorologice din Romnia, n scopul msurrii temperaturii la anumite ore, climatologice
(01,07,13,19) sau sinoptice (din or n or), se folosesc instrumente cu citire direct (termometre meteorologice
ordinare, termometre de extreme-maxima si minima), iar pentru nregistrarea variaiilor continue ale
temperaturii aerului ntr-o perioad mai lung (o zi sau o sptmn) se utilizeaz termografe.

Determinarea temperaturii aerului

Temperatura aerului reprezint un parametru meteorologic extrem de important deoarece
aceasta influeneaz sau determin o serie de procese fizice, chimice i biologice la nivelul
scoaei terestre.
Temperatura aerului este msurat cu diferite tipuri de termometre meteorologice, al cror
principiu de construire este variaia de volum (n special prin dilatare i contractare) a unor
materiale lichide (alcool, mercur) sau solide (anumite metale) sub aciunea variaiilor termice ale
mediului nconjurtor, n acest caz, ale aerului.
Termometrele se instaleaza in interiorul adaposturilor meteorologice, pe linia 2 a platformei
meteorologice.Adpostul meteorologic se instaleaz pe un suport de lemn, astfel nct
rezervoarele termometrelor din interior s se gseasc la 200 cm deasupra suprafe ei solului.Este
vopsit n negru la interior pentru a crea un mediu ct mai constant i n alb la exterior pentru a
reflecta n totalitate radiaiile solare.Este confec ionat din lemn i are forma unei cutii cu pere ii
confecionai din jaluzele nclinate la 45 de grade pentru a permite accesul liber al aerului la
instrumentele de msurat i pentru a opri ptrunderea razelor solare.n fa a u ii duble se
poziioneaz o scar de lemn cu trei trepte pe care meteorologul de serviciu va urca pentru a
verifica funcionalitatea aparatelor i instrumentelor de msurat.

Clasificarea termometrelor
a. Dup scop i destinaie:
- meteorologice (normale, de minim, maxim, de minim i maxim);
- medicale;
- industriale;
- pentru ntrebuinri casnice etc.
b. Dup natura elementului sensibil:
- cu lichid (mercur, alcool etilic, toluen);
- metalice;
- manometrice;
- electrice (cu termoelemente, rezisten electric, termistori).

Termometre cu citire directa

In aceasta categorie se incadreaza toate termometrele

meteorologice lipsite de mecanism inregistrator
automat, la care valorile temperaturii se citesc si se
inscriu in registru de catre om, fiind valabile numai
pentru momentele cand au fost efectuate determinarile.

Termometrul meteorologic ordinar

Determinarile temperaturii cu
acest termometru se face din 6
in 6 ore la statiile climatologice
( 01, 07, 13, 19 ) si din ora in
ora la statiile cu program
sinoptic. Are o precizie de 0,1
grade Celsius si este instalat in
primul adapost meteorologic
alaturi de celelalte instrumente
pentru determinarea
temperaturii si umezelii aerului.

Termometrul de maxima
Este un termometru
meteorologic cu mercur. Scara
acestuia este gradata din 0,5 in
0,5 grade Celsius si terminaduse cu +50 grade Celsius.
Determinarile celei mai ridicate
temperaturi a aerului se face la
orele de observatii
climatologice.

Termometrul de minima si maxima

Six-Bellani
Este folosit in scopul
determinarii rapide a
temperaturilor minime si
maxime produse in diferite
intervale de timp. La statiile
meteorologice el este utilizat
ca termometru de rezerva,
pentru verificarea
temperaturilor citite la
termometrele de maxima si de
minima.

Termometrul de minima
Este un termometru meteorologic
cu alcool care se intrebuinteaza
pentru determinarea celei mai
scazute temperaturi a aerului din
intervale cuprinse intre orele de
observatii. Scara termometrului
este gradata din 0,5 in 0,5 grade
Celsius intre limitele -45 si +45
grade Celsius. Citirile temperaturii
se fac la orele de observatii
climatologice iar precizia
determinarilor trebuie sa fie de 0,1
grade Celsius.

Reguli generale privind efectuarea

observatiilor termometrice
1. Determinarile de temperatura trebuie sa respecte intocmai o ordine.

2. Rezervoarele termometrelor nu trebuie atinse cu mana.

3. Citirea valorilor se face cat mai repede cu respiratia oprita si corpul cat mai departe fata de instrument.

4. La observatiile de noapte sursele de lumina trebuie folosite "numai in intervalul strict necesar pentru
citire"
5. Precizia determinarilor de temperatura trebuie sa fie de 0,1 grade Celsius.
6. Pentru citirea exacta este necesar ca raza vizuala pornind din ochiul observatorului sa cada
perpendicular pe capatul coloanei de mercur sau alcool.
7. Cand temperatura scade sub -25 grade Celsius se citesc valorile termometrului psihrometric cat si
termometrului de minima.
8. La temperaturi mai mici de -36 grade Celsius citirile se fac numai la termometrul de minima.
9. Operarea termometrelor de extrema pe timp insorit si cu vant se face in umbra adapostului si cu fata
spre vant.

Termometre inregistratoare ( termografe)

Termografe cu lama bimetalica
Termografele cu lama bimetalica sunt cele mai raspandite inregistratoare de
temperatura.Ele au drept piesa receptoare o lama bimetalica curbata, obtinuta
prin sudarea a 2 lame metalice cu coeficienti de dilatare diferiti.Una dintre
acestea este confectionata din otel cu coeficient de dilatare mare, iar cealalta din
invar cu coeficient de dilatare foarte mic.
Lama bimetalica se fixeaza solid la unul dintre capete pentru a i se mari
sensibilitatea. De capatul liber , care sufera toate deformarile provocate de
variatiile temperaturii, se leaga sistemul de parghii al mecanismului de
transmisie.
La statiile meteorologice se folosesc diferite tipuri de termografe cu lama
bimetalica

Termograful tip URSS-model

vechi
Este alcatuit dintr-o cutie
metalica, prin al carei capac
prevazut cu geam, poate fi
urmarita curba trasata de
penita inregistratoare pe
termograma.

Termograful tip Junkalor

Este format dintr-o cutie
metalica, al carei capac are
in partea anterioara un geam
curbat de plexiglas.

Termograful tip URSSmodel nou

Este alcatuit dintr-o cutie
de material plastic , al
carei capac este prevazut
pe trei parti cu geamuri.

Termograful tip Rossel

Este alcatuit dintr-o cutie metalica ai carei
pereti sunt constituiti in cea mai mare parte
dintr-un geam curbat de plexiglas.Deosebirea
principala fata de celelalte termografe consta
in faptul ca piesa receptoare este alcatuita din
2 lame bimetalice aproape circulare.

Termograful tip Fischer

Spre deosebire de celelalte termografe,
are piesa receptoare in interiorul cutiei
aparatului, ventilatia facandu-se prin
orificiile practicate in peretii de
plexiglas ai capacului.

Termografe cu tub Bourdon

Sunt nregistratoare de temperatur,
mai puin rspndite care au drept
pies receptoare un tub Bourdon plat,
cu seciune eliptic al crui interior
este umplut complet cu alcool sau alt
lichid organic cu nsuiri
asemntoare.
Tubul Bourdon este piesa receptoare a
termografelor de tip R. Fuess i J.
Richard.

Instalarea si intretinerea termografului

Termograful se instaleaza impreuna cu higrograful in cel de-al doilea adapost
meteorologic de pe platforma in asa fel incat piesa lui receptoare sa se gaseasca la
inaltimea de 2 m. deasupra suprafetei active subiacente. Acest lucru este pentru ca datele
inregistrate sa fie compatibile cu cele obtinute prin intermediul termometrelor cu citire
directa. Pozitia lui trebuie sa fie perfect orizontala

Determinarea temperaturii solului

Temperatura solului reprezint elementul de care depinde nclzirea aerului din imediata
apropiere a solului, ea influennd procesele de evaporare, de transformare a materiei organice din
sol, de dizolvare sau precipitare a unor sruri solubile.De cldura din sol depinde viaa
microorganismelor i dezvoltarea plantelor.
Procesele termice care se produc n sol, respectiv rcirea i nclzirea sa, sunt condiionate de
proprietile calorice ale solului, care sunt: capacitatea caloric, conductivitatea caloric i
conductivitatea termic. Acestea sunt strns legate de proprietile fizice ale solului, adic de:
compoziie, structur, culoare i grad de umectare. Aceste proprieti fac ca la aceleai valori ale
radiaiei solare, solurile s se nclzeasc i s se rceasc diferit pe distane orizontale mici.
Temperatura solului depinde de numeroi factori, dintre care, cei mai importani
sunt:cantitatea de energie solar primit (n funcie de data calendaristic, ora, ziua, latitudinea i
modul de expunere a suprafeei active), proprietile termofizice ale solului,macro i
microrelieful,covorul vegetal, stratul de zpad ,caracteristicile morfologice ale solului(tipul,
culoarea, structura i textura).
La statiile meteorologice se determina temperatura suprafetei solului lipsit de vegetatie si
temperatura suprafetei stratului de zapada (cu ajutorul termometrului ordinar si al termometrelor
de extrema) precum si temperatura solului lipsit de vegetatie la adancimile de 5,10,15 si 20 de cm
( cu ajutorul termometrelor de sol tip Savinov sau R.D.G).

Pentru determinarile termice de la suprafata solului si de la adancimile de 5,10,15 si 20

de cm se amenajeaza in partea de sud a platformei meteorologice, o parcela dezgolita de
vegetatie cu dimensiunile de 6 x 4 m.Aceasta trebuie sa fie perfect orizontala, neteda si
expusa razelor solare in tot timpul zilei.La statiile unde determinarile temperaturii
solului se fac numai la suprafata acestuia parcela dezgolita este de 3 x 4 m.Ea se sapa la
25-30 cm adancime in fiecare primavara , solul afanandu-se si nivelandu-se astfel incat
sa se gaseasca in permanenta la acelasi nivel cu restul platformei meteorologice.

Determinarea temperaturii suprafetei solului

sau zapezii pe parcela lipsita de vegetatie
Sunt folosite aceleasi tipuri de termometre ca si la
determinarea temperaturii aerului numai ca limitele
scarilor lor sunt mai largi ( intre -35 grade Celsius si
+70 grade Celsius) . Ele se instaleaza in centrul
parcele dezgolite, cu rezervoarele si tuburile pe
jumatate ingropate in sol. Citirile se efectueaza la
cele patru ore de observatii climatologice cu precizia
de 0,1 grade Celsius.

Determinarea temperaturii solului la adancimi mici pe parcela

lipsita de vegetatie
Se realizeaza cu ajutorul unor termometre cu mercur de constructie speciala numite
termometre de sol sau geotermometre
Termometrele de sol tip Savinov
Sunt cele mai frecvent utilizate ,
alcatuind serii de cate 4 termometre
destinate masurarii temperaturii solului,
la adancimi de 5,10,15 si 20 cm.Acestea
se instaleaza in sol primavara si se scot
toamna, deoarece in perioada de inghet
se deterioareaza usor.Termometrele
Savinov se introduc in solul parcelei
dezgolite de vegetatie, pe o linie
orientata est-vest incepand la 20 cm est
de termometrele destinate masurarii
temperaturii suprafetei solului.Acestea
se verifica o data la 2 ani

Termometre de sol tip R.D.G.

Sunt folosite pentru determinarea temperaturii solului la adancimi cuprinse intre 2 si 100 de cm.Se
instaleaza pe parcela dezgolita de vegetatie in serii de cate 6 si respectiv 10 termometre.Acestea
au scara gradata de regula din 0,2 in 0,2 grade,intre limitele de -30 grade si +40 grade C.
Seria de 6 , destinata masurarii temperaturii la adancimi de 2,5,10,15,20 si 30 cm, este alcatuita
din termometre cu tubul cotit in unghi de 135 grade si cu scara pe partea exterioara a unghiului.
La seria de termometre cu tubul cotit, se adauga pe aceeasi directie, 4 termometre drepte, protejate
de tuburi metalice.Acestea se instaleaza in pozitie verticala la adancimi de 40,60,80 si 100 cm, cel
mai adanc fiind situat in extremitatea vestica a seriei de 10 termometre

Deterninarea temperaturii solului la diferite adancimi pe parcela

inierbata
Aceasta deterninare se realizeaza cu ajutorul termometrelor de sol extractive
Termometrul de sol extractiv se deosebeste de
cel ordinar prin faptul ca are rezervorul mult mai
mare, ceea ce face sa nu fie influentat de
fluctuatiile momentane ale temperaturii din
timpul extragerii pentru efectuarea
observatiei.Acesta este protejat de un tub metalic
sau de material plastic ,care prezinta o
deschidere longitudinala cu scopul de a face
vizibila scara.Aceasta este gradata din 0,2 in 0,2
grade , intre limitele de -15 grade si +40 grade
C.Termometrele de sol extractive formeaza serii
de cate 5,instalate la adancimi de 20,40,80,160 si
320 cm, sau de cate 8 ,instalate la adancimile de
20,40,60,80,120, 160,240 si 320 cm.Acestea se
instaleaza pe parcela inierbata, urmarind o linie
orientata pe directia est-vest, distanta dintre ele
fiind de 50 cm

Determinarea expeditiva a
temperaturii solului arabil
Pentru determinarea temperaturii se
folosesc termometrele sonda, cel
mai indicat fiind temometrul sonda
tip Sohin. Acesta foloseste ca lichid
termometric toluenul si are o scara
gradata din 0,5 in 0,5 grade C.
Corpul sau este protejat de un tub
metalic foarte rezistent , a carui
parte superioara are diametrul mai
mare si prezinta o deschidere
longitudinala prin care se citeste
temperatura indicata pe scara.

Determinarea adancimii de inghet a

solului
In timpul sezonului rece la statiile cu program
agrometeorologic se determina si adancimea pana la care
ingheata solul,obtinandu-se o serie de date utile pentru
domeniul agriculturii,constructiilor sau urbanisticii.
Adancimea de inghet a solului se determina cu
geoglaciometrul Danilin, ce are ca baza de functionare
proprietatea apei distilate de a ingheta la temperatura de 0
grade C.Acesta se instaleaza in sol catre sfarsitul
toamnei, concomitent cu eventuala producere a
temperaturilor negative si se ridica in a doua decada a
primaverii, dupa dezghetul total al solului.Locul sau este
pe parcela inierbata, langa termometrele extractive.
Geoglaciometrul Danilin este alcatuit dintr-un tub de
cauciuc umplut cu apa distilata ,cu o lungime de 100-120
cm si cu un diametru de 3-10 mm, divizat la exterior in
centimetri .
Determinarile asupra adancimii de inghet a solului se
efectueaza in zilede de 5,10,`15,20,25 si ultima zi din
fiecare luna, intre orele 8 si 9.In acest scop se scoate la
suprafata tubul de cauciuc si se stabileste prin pipaire,
adancimea la care se afla capatul inferior al coloanei de
gheata din interiorul acestuia.Precizia determinarii este de
1 cm.

Determinarea starii suprafetei solului

Observatiile asupra starii
suprafetei solului sunt vizuale si
se efectueaza in timpul rondului
preliminar de la orele 07:00 si
19:00. Aprecierile facute se
noteaza prin cifre si text, in
conformitate cu "Codul sinoptic
international".

Bibliografie:
1.Sterie Ciulache, Meteorologie, manual practic, Editura Universitii din
Bucureti;