Tema:1

Probleme de baza in
prelucrarea datelor
climatologice

Introducere:
Prelucrarea datelor climatologice si a observatiilor meteorologice
se realizeaza dupa o anumita metoda, care poarta numele de
Metodica prelucrarii datelor climatologice.
Prelucrarea climatologica a datelor trebuie sa asigure cele mai
adecvate procedee de calcul, in vederea deservirii diferitelor
sectoare de activitate.
Pentru ca datele sa poata fi utilizate in studiile de climatologie
comparata, metodele de prelucrare trebuie sa fie unificate si
omogenizate.
In prelucrarea datelor climatologice se aplica pe larg metodele
statistice de calcul. Cu ajutorul lor se calculeaza valorile medii
zinice, lunare, anotimpuale, anuale, se extrag valorile
extreme(maxime si minime), se calculeaza frecventa si
probabilitatea de producere a anumitor valori, precum si abaterile
lor fata de media multianuala. Interpretarea acestor date se face
in functie de legile generale care stau la baza desfasurarii
climatologice.
- O prima operatie , obligatorie in cercetarea climatologica este
cunoasterea reprezentativitatii statiei meteorologice luate in
studiu. Trebuie cunoscute conditiile reale de functionare a
instrumentatiei folosite pentru obtinerea datelor fiecarui element
meteorologic si fenomen atmosferic.
- De asemenea, se impune cunoasterea lungimii perioadelor de
observatie, pentru ca, pe baza materialului faptic existent sa se
treaca la prelucrarea, analiza si interpretarea datelor.

Organizarea statiilor meteorologice

O atentie deosebita in organizarea observatiilor meteorologice se

da problemelor privitoare la locul lor de amplasare al statiilor,
densitatea teritoriala a acestora, durata perioadei de observatie si
standardizarea instrumentelor si metodelor de observatie.

AMPLASAREA STATIILOR
METEOROLOGICE
Valorile elementelor meteorologice furnizate de o statie nu depind numai de pozitia
latitudinala, altitudinala si distanta fata de bazinele acvatice, ci si de topografia
locului, respectiv pozitia fata de formele de relief importante, de fizionomia
vegetatiei inconjuratoare, de prezenta perdelelor de arbori sau a cladirilor.
Reprezentativitatea unei statii meteorologice poate fi asigurata prin amplasarea pe
un teren deschis si tipic pentru regiunea in care functioneaza.
Fiecare statie trebuie sa aiba alcatuit un istoric al sau, care sa cuprinda descrierea
detaliata si planul pozitiei sale. Fiecare mutare, precum si cauzele care au
determinat-o trebuie sa fie incluse in istoric.
Organizatia Mondiala de Meteorologie a recomandat crearea si
mentinerea unor statii meteorologice de referinte instalate acolo
unde conditiile de amplasare sunt susceptibile de a ramane
constante o perioada foarte larga de timp.

B.DENSITATEA RETELEI DE STATII

Aceasta depinde de scara la care se studiaza climatul, de
variabilitatea in timp si spatiu a principalelor elemente climatice.
Este necesara, in principiu,o densitate mai mare a statiilor in
regiunile unde variabilitatea elementelor este mai pronuntata si
mai ales in vecinatatea zonelor care constituie limite climatice.
Atunci cand este vorba sa se studieze climatul unei regiuni cu o
circulatie atmosferica foarte accentuata sau a unei regiuni
montane, acolo unde relieful, hidrografia, vegetatia si solurile se

schimba cu altitudinea si orientarea, este necesara o retea de

statii considerabil mai densa, pentru a putea evidentia toate
particularitatile repartitiei spatiale a elementelor climatice.
Cand este vorba de climatologia urbana, nu se pot da limite ale
densitatii, deoarece conditiile variaza pe spatii reduse, chiar la
schimbari neinsemnate fizico-geografice. De altfel, observatiile in
aceste situatii se refera la ,,sondaje, observatii expeditionale
care nu trebuie sa fie repetate intr-o perioada lunga de timp.

C.DURATA PERIOADEI DE OBSERVATII

Pentru studiul climatului regional, care comporta o variabilitate a
valorilor relativ importanta, este necesar sa se dispuna de un
anumit numar de ani de observatii pentru ca in medie, sa se
atenueze efectul variatiilor intamplatoare.
In regiunile unde elementele climatice prezinta o variabilitate
relativ redusa, o perioada de 30 de ani de observatie satisface
cerintele pentru toate elementele climatice.
Pentru regiunile muntoase perioada observatiilor trebuie sa fie
mai mare, mai ales pentru datele privind precipitatiile
atmosferice, aceasta depasind 50 de ani.
Pentru ca valorile rezultate din observatii sa poata fi comparate
intre ele, platformele meteorologice si instrumentatia folosita
trebuie sa corespunda unor cerinte universal recunoscute. De
aceea, Organizatia Mondiala de Meteorologie a luat masuri pentru
standardizarea instrumentelor si metodelor de observatie.
Platforma meteorologica pe care se efectueaza majoritatea
observatiilor trebuie situata pe loc deschis, la distanta de
obstacole, de accidentele de teren, de bazine acvatice.
Aparatura trebuie instalata in asa fel incat sa nu se influenteze
reciproc, sa fie etalonata, astfel incat precizia valorilor sa fie cat
mai mare.

Programul de observatii climatologice in tara noastra este:

1,7,13,19.

Prelucrarea primara si controlul critic al datelor

Prima etapa de pregatire a rezultatelor observatiilor
meteorologice pentru analiza climatologica o constituie
prelucrarea primara. Aceasta se realizeaza in conformitate cu
instructiunile pentru statiile si posturile meteorologice editate de
Administratia Nationala de Meteorologie, in scopul verificarii
exactitatii datelor meteorologice inscrise in registrul statiei si in
tabele.
Prelucrarea primara a datelor rezultate din observatiile
meteorologice se realizeaza la statii. Aceasta consta in aplicarea
corectiilor la valorile citite cu ajutorul instrumentelor
meteorologice, intocmirea tabelelor lunare, descifrarea
diagramelor de la aparatele inregistratoare si controlul tehnic al
rezultatelor observatiilor meteorologice. Notarea valorilor obtinute
se realizeaza intr-un anumit mod si cu un anumit grad de precizie.
Valorile temperaturii aerului se trec cu precizie pana la zecimi de
grad; cele ale umezelii relative in procente intregi; ale umezelii
absolute, tensiunii vaporilor de apa si presiunii atmosferice pana
la zecimi de milibari, iar grosimea stratului de zapada in
centrimetri intregi.

Completarea tabelei lunare se efectueaza dupa ce datele din

registrul statiei au fost controlate riguros. Controlul tehnic are
drept scop sesizarea erorilor de observatie si corectarea sau
anularea valorilor eronate.
Controlul tehnic:
se verifica exactitatea notatiilor cu privire la conditiile de
functionare a statiei, a instrumentelor si a aparaturii
meteorologice;
se verifica corectitudinea calculelor efectuate pentru aplicarea
corectiilor instrumenale si suplimentare;

se efectueaza asupra tabelelor meteorologice cu scopul

verificarii exactitatii transcrierii si notarii valorilor meteorologice,
precum si a corectitudinii calculelor realizate pentru obtinerea
sumelor medii, frecventelor si extragerea extremelor;
se efectueaza asupra tuturor elementelor si fenomenelor
atmosferice;
presupune verificarea prelucrarii diagramelor obtinute de la
aparatele intregistratoare.
Datele inscrise in tabelele meteorologice si supuse controlului
tehnic primar trebuie sa reflecte conditiile reale de desfasurare a
proceselor si fenomenelor atmosferice. Valorile obtinute pentru
unele fenomene atmosferice trebuie sa concorde cu cele
referitoare la celelalte elemente meteorologice. Astfel, cresterea
nebulozitatii trebuie sa fie insotita de scaderea duratei de
stralucire a soarelui, iar prezenta cetii de scaderea vizibilitatii.
Controlul critic al acestor aspecte va permite sesizarea la timp a
observatiilor dubioase.Pentru controlul critic primar se folosesc
numai datele de la statia respectiva, urmand ca pentru controlul
tehnic integral sa se bazeze pe datele meteorologice obtinute la
alte statii care au functionat in conditii similare.
In urma prelucrarii primare a datelor rezultate din observatiile
meteorologice se poate trece la publicarea lor in anuare
meteorologice.

Tipuri de tabele folosite pentru prelucrarea datelor

meteorologice
Datele rezultate in urma citirilor instrumentale si a descifrarii
diagramelor de la aparatele inregistratoare sunt inscrise in tabele
meteorologice. In functie de elementele cuprinse, acestea sunt de
mai multe tipuri.

Tabela TM1
- Pe prima pagina sunt incluse indicatii cu privire la denumirea
statiei, numarul sau de ordine, coordonatele geografice,
altitudinea la care se aseste statia,inaltimea rezervorului
barometrului deasupra nivelului marii, tipul barometrului, numarul
si corectia lui instrumentala, luna si anul pentru care este
alcatuita tabela.
- Sunt incluse:
valorile presiunii atmosferice, suma si media(in milibari)
valorile temperaturii aerului,solului, suma si media
valorile maxime si minime termice
valorile citite la termometrul umed, suma si media
valorile tensiunii vaporilor de apa
umezeala aerului
valorile vitezei vantului
valorile grosimii stratului de zapada
In sinteza, in partea finala a paginii sunt incluse date cu privire la
cea mai mare si cea mai mica valoare(minime si maxime).
Exista o serie de rubrici care cuprind numarul de zile si frecventa
anumitor fenomene meteorologice, cat si numarul lunar al zilelor
cu anumite fenomene meteorologice.
Tabelele TM1 constituie importante surse de date cu privire la
principalele elmente si fenomene atmosferice. Pe baza lor se pot
analiza oscilatiile interdiurne si frecventa valorilor medii diurne,
maxime si minime ale elementelor meteorologice.
Tabela TM2

Contine datele obtinute la statiile pluviometrice si constituie sursa

de date privitoare la cantitatea de apa provenita din ploaie sau
zapada.
In tabela sunt notate pentru fiecare zi cu precipitatii cantitatea de
apa de la orele 7 si 19, totalul acestora, grosimea statului de
zapada care acopera solul.
In partea de jos a tabelei sunt mai multe rubrici in care se da
totalul lunar de precipitatii, cantitatea maxina din 24 de ore,
numarul zilelor cu ploaie/zapada si numarul zilelor cu anumite
fenomene atmosferice(ploaie, zapada, lapovita, grindina, ceata,
aer cetos, pacla, burnita, roua, bruma,chiciura,polei,manifestari
electrice, fulgere, furtuna de praf si viscol).
Aceste tabele, prin valorile pe care le contin, dau posibilitatea
analizei amanuntite a regimului precipitatiilor atmosferice si a
fenomenelor meteorologice.
Tabela TM3
Cuprinde datele obtinute din descifrarea pluviogramelor in raport
cu punctele caracteristice.
Pe prima pagina sunt inscrise elementele cu privire la amplasarea
statiei meteorologice, indicatii in legatura cu tipul pluviometrului
si numarul acestuia, inaltimea de la suprafata solului a partii
superioare a receptorului pluviografului si o rubrica pentru
descrierea ploilor torentiale.
Pe cealalta parte sunt notate valorile privitoare la data, inceputul
ploii si al punctelor caracteristice, cantitatea de apa inregistrata
de la inceputul ploii, durata intervalului si intensitatea ploilor pe
intervalul dat.
Tabela TM4

Contine valorile orare ale precipitatiilor atmosferice obtinute din

descifrarea pluviogramelor.
Prima pagina cuprinde acelasi indicator ca si tabela TM3. Pe
verso, sunt notate pentru fiecare zi datele, sub forma de fractie,
ale cantitatilor de apa calculate in intervalel orare de la 0-1 pana
la 23-24 si durata in minute a caderii acestor cantitati, pentru
fiecare interval orar. La numarator este trecuta cantitatea de apa,
iar la numitor durata de cadere a acesteia.
In partea de jos a tabelelor sunt inscrise totalurile lunare ale
cantitatilor de apa calculate pentru fiecare interval orar.
Tabela TM5
Cuprinde valorile orare obtinute in urma descifrarii diagramelor de
la termograf, barograf si higrograf.
Pe prima pagina sunt notate indicatiile cu privire la anul si luna
pentru care s-a alcatuit tabela: numele statiei, numarul de ordine,
latitudinea, longitudinea, altitudinea, localitatea si judetul in care
se gaseste statia, precum si numarul si tipul inregistratorului.
Pagina a doua cuprinde coloane cu valorile pentru cele 24 ore ,
sumele pentru fiecare zi, decada si luna,media lunara penttru
fiecare zi si luna.
Tabela TM6
Aceasta tabela este alcatuita pe baza datelor obtinute in urma
desfasurarii heliogramelor.
Sunt notate datele cu privire la durata stralucirii soarelui pentru
fiecare ora din zi si pentru zi din luna. Sunt cuprinse, de
asemenea, sumele zilnice si cele lunare orare, suma duratei
efective, a duratei posibile, fractia de isolatie, maximul in 24 de
ore, numarul zilelor cu soare si fara soare.
Tabela TM7

Contine date cu privire la depunerile de gheata pe conductorii

aerieni.
Notatiile din tabela se refera la data, diametrul si grosimea
depunerii, greutatea acesteia,durata cresterii depunerii de gheata
si durata fenomenului.
Tabela contine rubrici cu date cu privire la grosimea stratului de
zapada, nebulozitatea si felul norilor, directia si viteza vantului si
temperatura aerului.
Datele cu privire la frecventa si cantitatea depunerilor de gheata
cuprinse in tabela pot fi valorificate in scopul inlaturarii pagubelor
provocate de acestea.
Tabela TM11
In cadrul acestei tabele sunt notate valorile medii lunare care sunt
cuprinse in partea de jos a tabelei TM1 , acestea fiind repetate de
12 ori pentru toate lunile din an.
Extremele absolute ale tempereturii aerului si frecventa zilelor cu
anumite valori termice intereseaza pentru luarea unor masuri de
protectie cu privire la efectuarea in bune conditii a unor activitati
din domeniul agricol, transporturi, constructii.
Alaturi de aceasta tabela de sinteza mai sunt alcatuite si tabela
TM12- de sinteza anuala pentru precipitatii atmosferice, tabela
TM13- de sinteza anuala a precipitatiilor masurate cu pluviograful
si tabelele TM16- de sinteza anuala a duratei de stralucire a
soarelui.
Sistematizarea datelor meteorologice pentru un sir lung de ani de
observatie a fost realizata cu ajutorul tabelelor de lustrii.