UNIVERSITATEA IN BUCURESTI

Facultatea de Gegrafie
Specializarea: Geografia Turismului

Tema 3

Determinarea intensitatii fluxurilor radiative din atmosfera, a efectului luminos, al radiatiilor solare si a duratei de
stralucire a soarelui.

Portofoliu la disciplina Meteorologie

Autor
Profesor
Stan Remus Ioan
Grigore Elena
Bucuresti Grupa 110
2020
 Cuprins

I. Definiția elementelor.............................................................................................3-4.
II. Unități de măsură a elementelor............................................................................5-7.
III. Locul determinării.................................................................................................8-13.
IV. Particularitați ale instalării instrumentelor, elementelor meteorologice.. ............14-15.
V. Complexul de observatii.....................................................................................16-18.
VI. Bibiliografie..............................................................................................................19.
VII. Mulțumiri..................................................................................................................20.
 Definiția elementelor

Fenomenul fizic de emitere și

propagare de unde (radiație
• Radiatia
ondulatorie) sau de corpusculi
(radiație corpusculară).

Stea aflata in centrul

•Soarele
Sistemului nostru Solar

Intervalul de timp, din

cursul unei zile, cand
soarele straluceste ; se • Durata de stralucire a Soarelui
exprima in ore si
zecimi de ora
Intensitatea fluxurilor radiative din atmosferă :
Energia radiantă primită de o suprafață În unitatea de timp și se exprimă în cal / cm / min. Radiația provenită de la soare este considerată
radiație de undă scurtă, iar cea emisă de atmosferă și de suprafață terestră este radiație de undă lungă.

Efectul luminos al radiațiilor solare :

Iluminarea produsului de un flux luminos provenit de la o sursă de lumină egală cu z lumen.

Durata de stră a Soarelui :

Element meteorologic a cărui cunoaștere ajută în mai multe domenii, precum agricultura și turismul.

Pe scurt!

Fluxul radiativ
Reprezinta energia radianta primita
de o suprafata in unitatea de timp.
Atmosfera
Strat de gaze care inconjoara un
corp ceresc.

Fig.1
 Unități de măsură a elementelor

Unitățile de măsură calorice

sunt caloria si kilocaloria
(1 cal=4,188 x 10 )
RADIAȚIA

Se exprimă și se
înregistreaza cu
DURATA DE STRALUCIRE A ajutorul heliografului
SOARELUI
Pentru Intensitatea fluxului radiative cal / cm • min unități de măsură calorice sunt:
• Caloria
• Kilocaloria
*unitatea de masLangley (ly)-1 cal / cm

F=
Cantitatea de energie a unui flux radiative
S=
Suprafața pe care acesta este cade
I=
Intensitatea fluxului

Pentru efectul luminos al radiaței solare:

*unitatea de măsură numită “lux”.
O=
Fluxul luminos
S=
Suprafața pe care aceasta cade
E=
Intensitatea luminări

Pentru durata de strälucire a Soarelui:

*numărul orelor și zecimilor de oră in care Soarele a strälucit
 METODA
CALORIMETRICA
Se bazeaza pe efectul
de încalinare a unui
corp masiv, suprafata
neagra supus actiunii
unui flux radiativ
oarecare.

METODA TERMOMETRICA
METODA CU
Se bazeaza pe faptul ca pierderile
de caldura suferite de receptorul
Metode uitle in COMPENSARII
instrumentului radiometric sporesc determinarea Consta in masurarea intensitatii
paralel cu cresterea temperaturii radiatiei cu ajutorul a 2
lui,diminunand astfel aceasta
intensitatii receptoare, absolut identice, cu
crestere fluxurilor radiative suprafata si coeficientul de
absorție

METODA CU
CURENTUL DE APA
Principiul care sta la baza ei
rezida in masurarea diferentei
de temperatura, a receptorului
cu regim stational
Locul determinarii

Cea mai mare parte a observatiilor

meteorologice se efectueaza la statii,
pe o suprafata de teren special
amenajata, numita Platforma
Meteorologica.
Fig.2
Pentru măsurarea intensității fluxului radiativ:
• Pirheliometre- măsoară direct în cal/cm sau ly/min instrumente ABSOLUTE
• Radiometre (actinometre) - măsoară în alte unități de măsură, fiind transformate după-
instrumente RELATIVE

Pirheliometrul calorimetric de tip Michelson

• Apărut în 1910, unul dintre cele mai vechi tipuri de pirheliometru
• Alcătuit dint-un tub în formă de U prinre un curent de apă, un tub Dewar cu pereți argintați și un tub din lemn cu
material termoizolant ( vată de sticla sau plută)

Cantitatea de căldură absorbită (q) într-un minut:

q = mc (t2*t1)
M= Cantitatea de apă care curge prin tub intr-un minut
C= Constantă
Fig.3
T1=Temperatura inițială a apei din tub
T2= Termperatura finală a apei
Piranometrul de tip Laniseviski
• Piesa receptoare este o termobaterie compusa din 87 de termocupluri confectioate din manganin si
constantan.

Fig.4
Radiometrul bimetallic de tip Michelson
• Aparut in 1905
• Are drept piesa receptoare o lama bimetalica

Fig.5
Radiometrul termoelectric
• Piesa de receptoare se compune din 2 microni, de argint, prevazut cu un orificiu central de formă circulară
• Discul are suprafață înegrită în totalitate pentru o absorbție cât mai bun

Piranometrul absolut de tip Angström

• Piesa receptoare este formată din 4 manganini, dintre care două sunt vopsite In negru pentru o absorbție în
totalitate

Piranometrul Arago-Davy
• Are doua termometre identice, unul dintre ele find vopsit cu negru de fum, iar celalalalt alb de magneziu

Albedometrul de stație
• Alcatuit dintr-un cap de pirometru și un tub metalic
Solarimetrul Gorozynski
• Folosit, de asemenea, pentru măsurarea albedoului de pe diferite suprafete

Alte
instrumente
 Instrumente utile

Radiația neta în unde scurte:E*g=Eg-Er - > Albedometru

Albedo:
A=Er/Eg

Radiația atmosferica El -> Pirgeometru

Bilanț radiativ:E=E*g+E*l -> Radiometru net cu 4 puncte

integrate sau 2 piranometre si 2 pirgeometre Radiatia neta
in unde
lungi:
E*l=El-El ->
2
Emisie de la suprafata Pămantului El -> Pirgeometre Pirgeometre
Particularitați ale instalării instrumentelor, elementelor meteorologice

In cazul platformei
speciale trebuie să se aibă
Se instalează fie în partea în vedere ca locul
de sud a platformei amenajării să se găsească
meteorologice standard, la sud de platforma
fie pe o parcelă specială meteorologică standard,
cu dimensiunile de 26/10 pentru ca instalațiile
m ulterioare să nu
influențeze observațiile
radiometrice

Se instalează pe scandură Instrumentele complexului

orizontală a cărei radiometric (radionmetrul,
suprafață superioară se piranometrul, albedometrul,
găsește exact la înălțimea bilantometrul) se instalează
de 50m pe un suport special
construit din lemn
 Radiometrul Bilantometrul
Fig.7

Se instaleaza pe
scîndura orizontala a
carei suprafata
superioara se gaseste
exact la înaltimea de
50m

Albedometrul Piranometrul

Fig.8 Fig.9
 Complexul de observatii

• Observațiile radiometrice se realizează după o metodă asupra căreia s-a stăruit cu prilejul descrierii
fiecăruia dintre instrumentele sau largă utilizare. Pentru acest motiv, în cele ce urmează vor fi
menționate
• Observații asupra intensității diferitelor fluxuri radioactive din atmosferă se realizează la stațiile cu
program radio. metri, din trei în trei ore (o0, 06, 09,12,15,18). La ora 00 se realizează în tot timpul
anului numai determinarea privitoare la bilantul radiativ.
• Pentru stabilirea intensității radiației solare globală din fiecare oră, se poate face totul de transformare în
factorii ai unității de măsură folosite. Acesta se obține prin raportarea valorilor intensităților radiatiei
globale determinate pentru orele respective cu ajutorul unui piranometru, valorile sunt exprimate prin
suprafetele dreptunghiulare de pe diagrama piranografului, corespunzând acelorași ore.

Știați că:
• Prelucrarea diagramelor piranografului, descifrarea diagramelor
piranografului se face prin integrare orară a curbelor cu ajutorul
integrării sau al diagramelor speciale de integrare.?

• Acestea din urmă dau rezultate satisfăcătoare, întrucât eroarea admisă la

piranograf este de 5-l0% !
❖De regulă, diagrama se schimbă după apusul Soarelui.

❖ La integrare trabuie să se tină seama de decalajele existente între maroajele birn adevărat și 1iniile
verticale care merchează orele respective.

❖ Integrarea propriu-zisă constă în suprapunerea diagramei de integrare peste diagrama de înregistrare, în

intervalul corespunzător fiecărei ore. Acest interval se consideră cu 30 de minute înainte dacă cu 3o de
minute după ora resectivă (De exemplu intervalul pentru ora 12, este cuprins intre 113 ° și 1230).
❖Suprafața de integrat este un dreptunghi la a cărui for- mare -abuie să se tină seama ca suprafețele
excluse din auprin- sul său să fie egale au cele inoluse.

❖ Deasupra ourbei se înscrie pentru flecare oră în parte, va- loarea suprafețai integrate, sau precizia de o
zecime de mm2.

❖ În acest soop diegrama de integrare prezintă o serie în treagă de diviziuni și subdivistuni

 Bibliografie

• Chiulache S. (1973), Meteorologie, Manual Practic, Editura Universitații din București

• ***Determinarea actinometrică a intensității fluxurilor radiative
• ***Spectrul solar și bilantul energetic-Instrumente Meteorologice
• ***Google Images
• *** Michelson Interferometer Background¶
Vă mulțumesc !