Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METEOROLOGIE
CRJAN NICOLETA
BUCURETI - 2016
Cuprins:
1.DEFINIII
2.CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR
3.MODUL DE AMPLASARE A
INSTRUMENTELOR
4.PROGRAMUL DE OBSERVATII +
REGULI DE NTREINERE
1. DEFINIII
A MSURA = a determina cu instrumente sau aparate de masura, etaloane,etc valoarea
unei marimi (lungime, masa, greutate, tensiune electrica etc).
NGHE= stare a atmosferei in care temperatura coboara sub zero grade, provocand
inghetarea apei din natura, a pamantului, etc;
2. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR
- MASURAREA TEMPERATURII AERULUI
- TERMOMETRUL METEOROLOGIC ORDINAR - este alcatuit din rezervor, tub capilar, scara si
tubul protector.
- TERMOMETRUL DE MAXIMA = este un termometru cu mercur, este construit asemanator
cu termometrul meteorologic ordinar, dar se deosebeste printr-o ingustare a tubului
capilar situat in imediata apropiere a locului unde acesta este sudat la rezervorul de
mercur.
- TERMOMETRUL DE MINIMA = este un termometru cu alcool care se diferentiaza de
celelalte termometre prin dimensiunile mai mari ale rezervorului cu alcool.
- TERMOMETRUL DE MINIMA SI MAXIMA este un termomentru de constructie speciala, este
alcatuit dintr-un tub capilar de forma literei U, care se termina la ambele capete cu cate un
rezervor cilindric.
TERMOMETRUL DE MAXIMA
TERMOMETRUL DE MINIMA SI MAXIMA
ERMOMETRUL METEOROLOGIC
ORDINAR
TERMOMETRUL DE MINIMA
- Termograful = piesa receptoare care sta la baza
functionarii lui este, fie o lama bimetalica
- Termograful tip URSS model vechi
- Termograful tip URSS-model nou
- Termograful tip Junkalor
- Termograful tip Rossel
- Termograful tip Fischer
Termometrul Six Bellani este alcatuit dintr un tub capilar de forma literei U ,dotat la
ambele capete cu cate un izvor cilindric care contine alcool si toluen. La statiile
Adpostul
pentru
aparatele
nregistratoar
e
ele in timpul
Accesul observatorilor pe platforma se face pe o portita, decupata pe latura statiei dinspre nord, iar deplasarea acestora
pentru efectuarea observatiilor are loc pe poteci dinainte trasate; latimea lor este de 40 cm si au profilul convex pentru a
usura scurgerea rapida a apei;
-Accesul la instrumente se face: dinspre nord la adaposturile meteorologice si latermometrele de sol; dinspre sud la heliograf;
pe cel mai scurt drum la celelalte instrumente si aparate.
-Intre orele de observatii, adaposturile trebuie incuiate, pentru a nu disparea aparatele; ele sunt orientate cu usa spre nord
tele din
pentru a evita razele solare si caderea umbrei observatorului pe ele in timpul observatiei.
-Aparatele din adaposturi trebuie intretinute in buna stare de functionare,sterse de praf cu grija pentru a nu se deregla; la
psihrometru se foloseste o pompa cu apa distilata;
-Aparatele se etaloneaza din 4 in 4 ani la INMH;
-Platforma trebuie sa dispuna de instalatie de iluminat electric pentru observatiile din timpul noptii; in cazuri extreme, cand
iluminatul electric nu este posibil se va folosi o lanterna puternica;
intretinute in
-Adaposturile meteorologice si suporturile celorlalte aparate vor fi vopsite in alb pentru a respinge radiatiile solare si
supraincalzirea lor;
-In cazul deteriorarii unui aparat trebuie luate masuri de urgenta pentru inlocuirea lui si repararea celui stricat si pastrat
de rezerva. Observatiile metorologice se realizeaza pe doua cai: vizual si instrumental
a.Observatiile vizuale se efectueaza cu ochiul liber, asupra Soarelui si a diferitelor fenomene atmosferice cum sunt:
-nebulozitatea atmosferica se apreciaza in zecimi pe boltacereasca;
-discul solar reda starea timpului: senin, semisenin, acoperit;
-starea solului: umed, uscat, reavan, acoperit sau nu cu zapada;
-fenomene orajoase: tunete, fulgere, trasnete;
-furtuni, vijelii, uragane, viscole;
-diverse fenomene hidrometeorologice: roua, pacla, bruma, polei, chiciura, ninsoare, lapovita, statul de zapada, ceata,
aerul cetos, negura, depunerile de gheata pe conductorii aerieni, ploaia, grindina etc. Pentru fiecare fenomen se
utilizeaza anumite semne conventionale consecrate, inscrise in aceleasi instructiuni de la statiile meteorologice. Se
noteaza pentru fiecare ora de inceput si ora desfarsit, iar pentru unele intensitatea lor, sub forma unor indici
exponentiali.
b.Observatiile instrumentale se efectueaza cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de masura, pot fi: cu citire
directa si inregistratoare. Aproape fiecare element meteorologic poate fi determinat, atat cu aparate cu citire directa, cat
si cu aparate inregistratoare. Atat observatiile instrumentale, cat si cele vizuale, se efectueaza la termene standard
conform programelor meteorologice mondiale si anume: la orele 0, 6, 12, 18 UTC in cazul programului climatologic si
din ora in ora in cazul programului sinoptic.
In cazul observatiilor topoclimatice, acestea se efectueaza incepand cu aparatele instalate pe sol si apoi, pe verticala si
in adaposturi. Acest lucru este necesar deoarece procesul de incalzire incepe de jos in sus, incat sa poata fi evitate erorile de
supraincalzire sau racirea suprafetei solului. In cazul observatiilor sinoptice si de climat, acestea se efectueaza incepand cu
cele din adapostul meteorologic; ordinea si durata efectuarii observatiilor la termenele respective se realizeaza intre minutele
de mai jos ale orei precedente, astfel:
-la si 15-17 minute se determina temperature pe sol si in sol si se constata starea suprafetei solului (umed, uscat etc.);
-la si 18-19 minute se efectueaza determinarile la aparatele inregistratoare, astfel: pentru termograf si higrograf laora 12,
pentru barograf dupa ora 12, pentru heliograf dupa apusul Soarelui, pentru stratul de zapada, chiciura si polei la ora 6;
-la si 20-23 de minute, giruetele;
-la si 24-25 minute pluviometrul (inlocuirea colectorului);
-la si 26-29 de minute la aparatele cu citire directa din adapostul din stanga;
-la si 30 de minutela barometrul cu mercur din interiorul statiei;
-la si 31-34 de minute, observatii instrumentale asupra stratului de zapada (grosime, densitate);
-concomitent se fac observatii vizuale asupra nebulozitatii, vizibilitatii si a altor fenomene meteorologice.
BIBLIOGRAFIE