Harta 1 – Harta morfometrică

Prima hartă reprezintă harta morfometrică unde am marcat cu linie albastră

continuă rețeaua hidrografică permanentă, iar cu linii roșii interfluviile principale.
Ulterior am identificat rețeaua hidrografică secundară, marcată cu linii albastre
întrerupte, dar și interfluviile secundare, marcate cu linii roșii întrerupte. În acest
areal din apropierea stațiunii Azuga, putem observa 3 râuri principale: râul Azuga,
râul Cazacu, afluent al râului Azuga, și râul Valea Fetei.

Harta 2 – Harta hipsometrică

În cea de-a doua hartă, harta hipsometrică, am determinat altitudinea minimă

și maximă. Altitudinea minimă se află în partea vest (958m), iar altitudinea
maximă se află în partea de est (1715m). Aceste două valori le-am scăzut și
rezultatul (757) am ales să îl împart la 5 pentru a împarți arealul în 5 intervale. În
funcție de altitudine, pentru intervalul cu altitudinea cea mai mare am ales culoarea
negru, iar pentru celelalte intervale, în ordine descrescătoare, culori din ce în ce
mai deschise pe măsură ce altitudinea scade.

Harta 3 – Harta energiei de relief

În cea de-a III-a harta, arealul a fost împărțit 25 de pătrătele, fiecare având
dimensiunea de 1km2. Pentru fiecare pătrățel am identificat altitudinea maximă și
minimă. După aceasta am făcut diferența dintre ele. Din toate pătrățelele se va
alege doar diferența minimă(180) și maximă (450).Acestea se vor scădea, iar
numărul rezultat (270) l-am împărțit la 3 pentru a ilustra 3 intervale egale: 0-270,
270-360, 360-450. Pentru fiecare interval am ales culori reprezentative pentru
unitățile de relief din areal, de la maro închis către maro deschis.

Harta 4 – Harta fragmentării reliefului

În cea de-a IV a hartă, arealul este împărțit din nou în 25 de pătrățele, fiecare
având câte 1 km2, rezultând aproximativ 25 km2. Peste această hartă am suprapus
rețeaua hidrografică permanentă și secundară din prima hartă. Pentru fiecare
pătrățel, am identificat lungimea râurilor estimativ. Ulterior am identificat sectorul
cu valoarea cea mai mică (135m) și cea mai mare (895m). Fiecare valoare a fost
transformată din m în km2, însă am lăsat pentru fiecare valoare doar un singur 0.
Rezultatul obținut din diferența valorii celei mai mari cu valoarea cea mai mică
(760) l-am împărțit la 3 pentru a rezulta 3 intervale: 0,135 – 389m; 0,389 –
0,643m, 0,643 – 0,897m. Se poate observa faptul că lungimea cea mai mare se
află in partea de nord și sud, aici râurile principale având mai mulți afluenți.