Testament de Tudor Arghezi este o art poetic modern, un text programatic i inovator pentru perioada n care vede lumina tiparului. Meditaia poetului, privind creaia i creatorul, nu este un gest singular n epica interbelic, modernitii Ion Barbu i Lucian Blaga procedaser la fel. Poezia deschide primul volum al lui Arghezi, Cuvinte potrivite, aprut n 1927. Testament de Tudor Arghezi este o art poetic modern, n care sunt prezente idei privind dimensiunile estetice, etice i sociale ale creaiei, regsim identitatea ntre planul autorului i cel al eului liric. Opera dezvolt un ansamblu de trsturi care compun viziunea despre lume i viat a poetului, despre menirea lui n univers i despre misiunea artei sale, ntr-un limbaj literar particular. Poezia aparine direciei moderniste, teoretizate de E. Lovinescu, pentru c impune forme noi n planul creaiei artistice, produce adncirea lirismului i ambiguitatea limbajului particular, construiete metafore ocante potrivit esteticii noi, prin care elementele urtului se transform n frumos. Rolul poeziei este acela de transfigurare a oricror aspecte ale realitii, prin cuvnt i imagine artistic: Din bube, mucegaiuri i noroi/ Iscat-am frumusei i preuri noi. Ca i poetul francez Charles Baudelaire, care a impus estetica urtului n volumul Les fleurs du mal (Florile rului), Arghezi consider ca orice aspect al realitii, indiferent c este frumos sau urt, grotesc sau sublim poate constitui material poetic. Fiind un monolog adresat, lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis n mod direct, iar la nivelul expresiei, prin mrcile subiectivitii (mrci lexico-gramaticale prin care se evideniaz eul liric): pronumele personal la persoana I singular, verbele la prezent, persoana I singular. Tema poeziei o reprezint concepia asumat a poetului de a echilibra tensiunile dintre solva de foc i slova furita n creaia cu valoarea testamentar. Poezia-carte e o treapt spre cunoatere, un hrisov al robilor cu saricile plie/ de osemintele filtrate prin fiina poetului. Titlul este o metafor care ilustreaz foarte bine conceptul vizat, acesta aflndu-se n strns legtur cu tema, pe care o sugereaz i cu universul de idei prezentat. n sens conotativ, metafora din titlu ilustreaz ideea de motenire literar, act oficial adresat urmailor-cititori sau viitorilor artizani ai condeiului. Incipitul introduce cititorul direct problematica poeziei, prin referire la atitudinea poetului fa de creaie i fa de lume i la sensul pe care l d crii, singura sa avere fiind de factur spiritual: Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte,/ Dect un nume adunat pe-o carte. Incipitul este conceput ca o adresare direct a eului liric ctre un fiu spiritual, poetul identificndu-se, n mod simbolic, ca un tat i asumndu-i rolul de mentor. Bunurile artistului sunt concentrate n opera sa, care devine o treapt spre cunoatere. O prima secven reprezentativ este monologul adresat al eului poetic ctre cititorul abstract, n ipostaza de fiu spiritual din prima strof: Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte,/ Dect un nume adunat pe-o carte, exprimnd ideea c poetul i las averea spiritual, urmailor stpni. El adopt intenionat
ipostaza modestiei, adverbul dect ntrind aceast idee i menioneaz
legtura sa cu opera: autorul concret e un nume adunat pe-o carte, ceea ce sugereaz asumarea destinului poetic. Comunicarea cu fiul este exprimat prin forme pronominale i verbe la imperativ. Transfigurarea liric a realitii este sugestiv exprimat n versurile: Din bube, mucegaiuri i noroi/ Iscat-am frumusei i preuri noi, care reliefeaz estetica urtului, concept al poeziei moderne pe care Arghezi l preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire. n opinia mea, atitudinea poetic, de mbinare a slovei furite, lefuite de un adevrat bijutier al cuvintelor i a slovei de foc, reprezint esena viziunii despre lume n poezia Testament, n care se dezvolt tema ars poetica. Rolul poetului este de a da cuvintelor urte forme i coninuturi noi, transformndu-le n versuri i-n icoane pentru a pstra legtura dintre generaii. Pentru Arghezi, poetul este un creator orgolios i un poeta faber, adic furitor, lefuitor de cuvinte. Testament este un text ilustrativ pentru misiunea artistic a unui poet atras de lumea material i de transcendent n egal msur. Poezia este esenializarea, distilarea limbajului comun i transfigureaz realul purtnd n sine un mesaj grav, social, deplin asumat, de un poet al jocului.
DACIA LITERARA (Ideologia Promovată de Revista Dacia Literară, Aşa Cum Se Reflectă Într-O Operă Literară Studiată - Ion Heliade Rădulescu, Sburătorul")