UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografia Turismului

METODE SI MIJLOACE UTILE IN

DETERMINAREA TEMPERATURII AERULUI,
SOLULUI SI A INGHETULUI IN SOL

Student: CIULEI Cristina Diana

Grupa: 106

BUCURESTI
NOIEMBRIE 2021
Cuprins

Introducere.....................................................................................................3

Capitolul 1.Unitatea si scara de masura........................................................5

Capitolul 2.Locul determinarii......................................................................7
Capitolul 3.Inventarul instrumentelor...........................................................8
Capitolul 4.Modalitati de instalare a
instrumentelor....................................13
Capitolul 5.Complexul de observatii...........................................................15

Bibliografie..................................................................................................17
 DEFINIREA TERMENILOR MTEOROLOGICI

TEMPERATURA
Este una din insusirile fizice esentiale ale materiei. Ea caracterizeaza starea de incalzire
sau racire a diferitelor corpuri, determinata de acumularea sau pierderea de caldura la care
sunt supuse acestea in cursurl existentei lor
La suprafata solului cele mai intense schimburi de energie si materie, atat cu
straturile inferioare ale atmosferei, cat si cu orizonturile de sol mai profunde. Înghețul, înghețarea, este un fenomen natural care se manifestă la
Ea joaca asadara rolul de suprafata activa, de care depind in mare masura o temperatura mai joasă de zero grade, prin fenomenul de solidificare
valoarea si regimul principaleleor elemente meteorologice
 UNITATEA SI SCARA DE MASURA

• Unitatea de măsură în Sistemul International (SI) este kelvinul (K).

• Temperatura 0 K este cea numită zero absolut și este punctul în care moleculele și atomii au cea mai mică energie termică. De obicei se folosesc două scări de temperatură, scara Celsius,
cu precădere în țările europene și scara Fahrenheit, în Statele Unite. Acestea se definesc cu ajutorul scării Kelvin care constituie scara fundamentală a temperaturilor în știință și tehnică.
SCARA TERMOMETRICA

Temperatura de topire a ghetii si temperatura de fierbere a apei la care contractia si respectiv

dilatarea coloanei de mercur stationeaza, constituie „punctele fixe” ale termometrului.
Intervalul dintre cele doua „puncte fixe” reprezinta scara termometrica.

CELSIUS - 1 grad Celsius reprezintă 1/100  din diferenţa de temperatură între punctul de

îngheţ şi punctul de fierbere al apei pure 

FAHRENHEIT este o scară de temperatură utilizată în cadrul sistemului anglo-

saxon de unități de măsură. Gradul Fahrenheit, notat cu °F, este unitatea de măsură a
temperaturii și diferenței de temperatură pe această scară.

KELVIN este o scară de temperatură termodinamică unde temperatura de zero absolut  este
cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu
mai există energie sub formă de căldură. Unitatea de măsură a scării Kelvin este kelvinu
 LOCUL DETERMINARII

Biroul statiei
meteorologice

In afara
adapostului
meteorologic

Primul
adapost Diverse medii
meteorologic

La suprafata Platforma
apei meteorlogica

In partea de
sud a
In apa In sol
platformei
meteorologice
 INVENTARUL INSTRUMENTELOR

Fig. 1 Termometrul Fig. 2 Termometrul de Fig. 3 Termometrul de Fig. 4 Termometrul de

meteorologic cu ecran maxima minima Fig. 5. Termograful tip
minima si maxima Six-
URSS – model vechi
Bellani
Fig. 6. Termograful tip URSS Fig. 7. Termograful tip Fig. 8. Termograful tip
Junkalor Rosse;l

Fig. 9 Termograful tip Fig. 10. Termograful tip Fig. 11. Termograful tip
Fischer R.Fuess J.Richard
Fig. 12. Termometrul de Fig. 13. Termometrul de
sol tip Savinov sol tip R.D.G. cu tubul
cotit

Fig. 14. Termometrul de Fig. 15. Termometrul

sol tip R.D.G. cu tubul termoelectric
drept in carcasa metalica
Fig.15. Termometrul de Fig. 16. Termometrul de Fig. 17. Termometrul
tip R.D.G. cu tubul cotit in sol extractiv sonda tip Sohin
carcasa metalica

Fig. 18. Glaciometrul tip Fig. 19. Termometrul Fig.20. Termometrul

Danilin pentru determinarea reversibil pentru
temperaturii apei marine determinarea temperaturii
la suprafata apei marine la diferite
adancimi
• Fig. 21. Termometrul termoelectric

• Fig. 22. Termometrul cu rezistenta electrica

• Fig. 23. Termometrul cu rezistenta electrica AM – 2M

 MODALITATI DE INSTALARE A INSTRUMENTELOR

Termometrul ordinar este asezat in pozitie perfect verticala , are rezervorul la inaltimea de 2 m fata de
suprafata solului si poarta numele de termometrul psihrometric uscat.

Termometrul de minima se instaleaza pe furca inferioara a stativului de termometre in primul adapost

meterologic.

Termograful se instaleaza impreuna cu hirograful in cel de-al doilea adapost meteorologic de pe

platforma in asa fel incat piesa lui receptoare sa se gaseasca la inaltimea de 2 m deasupra suprafetei
active subiacente.

Termometrele de tip Savinov se instaleaza in sol primavera si se scot toamna.

Termometrele de tip R.D.G se instaleaza pe parcela dezgolita de vegetatie in serii de cate sase si
respectiv zece termometre.

Termometrele de sol extractive se instaleaza pe parcela inierbata, urmarind o linie, urmarind o linie
orientate pe directia est-vest.
Termometrul reversibil se scufunda pana la
adancimea necesara , in pozitie verticala.

Pentru determinarea temperaturii este necesar

ca termometrul cu rezistenta electrica se
conecteze, prin intermediul celor doua borne
ale sale , la o punte Wheatstone

Instalarea la diferite niveluri in sol sau in aer

termometrele cu rezistenta electrica din trusa
aparatului se cupleaza conescutiv la punte,
citirea facandu-se imediat dupa cuplare ,
intrucat inertia lipseste cu desarvasire

Determinarea temperaturii aerului cu
ajutorul termometrului ordinar se
face din sase in sase ore la statiile
climatologice si din ora in ora la
statiile cu program sinoptic.
COMPLEXUL DE OBSERVATII
Determinarea celei mai ridicate
Citirile termometrului de minima se Determinarea temperaturii solului se
temperature a aerului cu ajutorul
fac la orele de observatii climatologice efectueaza la toate cele patru ore de
termometrului de maxima se face la
01, 07, 13, 19, fara a-l atinge sau observatii climatologice cu precizia
orele de observatii climatologice 01,
scoate din suportul sau. 0,1⁰C .
07, 13, 19.
Termometrele de sol extractive raman in sol tot timpul anului. Determinarile de
temperatura cu ajutorul lor se fac imediat dupa cele efectuate cu termometrele
Savinov . Cele instalate la adancimi de 20, 40 si 60 cm se citesc la toate orele de
observatii climatologice , iar cele de la adancimi de 80 si 320 cm, o singura data pe
zi, la ora 13.

Determinarile asupra adancimii de inghet a solului se efectueaza periodic (in zilele

de 5, 10, 15, 20, 25 si ultima zi din fiecare luna) intre orele 8 si 9.

Observatiile asupra starii suprafetei solului sunt vizuale si se efectueaza in timpul

rondului preliminar de la orele 07 si 19. Aprecierile facute se noteaza prin cifre si
text, in conformitate cu ”Codul sinoptic international”.
Bibliografie

Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enghe%C8%9B
https://despretot.info/grad-celsius-definitie/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fahrenheit
https://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Kelvin
VA MULTUMESC!