Specializare:Geografia Turismului

METEOROLOGIE
Prezentarea detaliata a linilor componente ale platformelor meteorologice
- prezentarea liniei 5 -

Autor:Tebeasa Raluca-Florina
Grupa:110
Bucuresti,
2019
Cuprins
• Linia 5……………………………………………………………………………………………….3
• Temperatura……………………………………………………………………………………..4
• Observații stratului de zăpadă…………………..………………………………………6
• Termometrul…………………………………………………………………………………….8
• Rigla nivometrica……………………………………………………………..………………10
• Observații meteorologice…………………………………………………………………12
• Bibliografie………………………………………………………………………………………15
 Platforma meteorologica reprezinta elementul de baza al unei statii
meteorologice, intrucat pe aceasta se efectueaza majoritatea observatiilor
meteorologice.

LINIA 5

Rigla de zapada

Parcela de sol inierbata

pentru termometrele cu
tragere verticala

Glaciometru

Parcela de sol dezgolit

pentru termometre de
suprafata si de adancime
 Temperatura reprezintă o însuşire fizică esenţială a materiei şi de valorile ei
depinde starea de încălzire şi de răcire a diferitelor corpuri. Temperatura aerului e cel
mai important parametru meteo-climatic ce se utilizează în toate caracterizările,
asupra timpului (vremii) pe termen scurt şi a climei, la macroscara temporală.

Scara Celsius, introdusă de astronomul şi

fizicianul suedez Anders Celsius in 1742,
este divizată de la 0-100ºC, în 100 de părţi
egale.

Scara Réamur, introdusă de fizicianul şi

naturalistul francez René Antoine Ferchault,
este divizată în 80 de părţi egale (0-80º),
gradul Réamur fiind astfel mai mare decât
gradul Celsius.

Scara Fahrenheit, introdusă de

fizicianul german Gabriel Daniel
Fahrenheit in 1715, este împărţită în
180 de părţi egale (32-212ºC)
 Temperatura solului reprezintă elementul de care depinde încălzirea aerului
din imediata apropiere a solului, ea influenţând procesele de evaporare, de
transformare a materiei organice din sol, de dizolvare sau precipitare a unor săruri
solubile.

Termometrele sunt instalate pe o

parcelă cu solul afânat şi nivelat,
situată în sudul platformei
meteorologice, având
rezervoarele pe jumătate
Măsurarea temperaturii introduse în sol.
suprafeţei solului sau zăpezii pe
parcela lipsită de vegetaţie:

La staţiile meteorologice Orientate cu rezervoarele către

est, termometrele sunt aşezate la
se determină intervale de 50 cm unul de altul
temperatura suprafeţei
solului lipsit de
vegetaţie:
Se realizează cu ajutorul unor
Măsurarea temperaturii solului la termometre cu mercur de
adâncimi mai mici pe parcela construcţie specială, numite
lipsită de vegetaţie: termometre de sol sau
geotermometre
 În sezonul rece se fac observații asupra structurii, grosimii și densității
stratului de zăpadă, dar și asupra cantității de apă rezultată din topirea zăpezii de
la pluviometre. Observațiile sunt vizuale și instrumentale.

uniform fară troiene

Aprecierea gradului
de zăpadă a neuniform cu troiene
suprafeței solului mici

Aprecierea
Tipurile și caracterului foarte neuniform
depunerii stratului
măsurătoril de zăpadă:

e sunt: proaspătă în
Măsurarea grosimii pulbere
stratului de zăpadă

Determinarea
proaspătă lucioasă
structurii zăpezii se
face vizual și poate fi

înghețată, compactă.
 termometrele de minima

termometrele de maxima
Platforma 1

termometrele cu tragere
verticala sau cele extractive

Pe linia 5 sunt asezate

instrumentele pentru a termometrele de tip
determina: Savinov

rigla de zăpada
Platforma 2

glaciometru
 Termometrul de maxima se aseamănă destul de mult cu T.M.O., însă are faţă de acesta câteva caracteristici de
specificitate. Asemănarea este dată de lichidul termometric (mercur) şi de configuraţia generală foarte apropiată de cea a
T.M.O.: rezervor, tub capilar, tub protector, scară gradată între -30º şi +50º

Principala sa particularitate este

maximilitatea (posibilitatea de a înregistra şi
păstra valoarea de temperatura cea mai
ridicată din intervalul de timp între două
termene orare de observaţie).

Maximilitatea este asigurată de însuşirea sa

fundamentală şi anume îngustarea tubului
capilar în imediata apropiere a locului unde
acesta e sudat cu rezervorul prin
intermediul unui dinte (ştift de sticla).

Determinarea celei mai ridicate temperaturi

a aerului cu ajutorul termometrului de
maximă se face la orele de observaţii
climatologice 01, 07, 13, 19.
 Termometrul de minimă T min este un termometru meteorologic cu alcool care se
întrebuinţează pentru determinarea celei mai scăzute temperaturi a aerului (minima) din
intervalele cuprinse între orele de observaţii.

rezervorul cu alcool are dimensiuni mai mari în

scopul de a prezenta o inerţie capabilă să-l
ferească de influenţa microvariaţiilor momentane
ale temperaturii aerului.

forma rezervorului este cilindrică (modelele

ruseşti) şi asemănătoare unei furci sau literei
„U” (modelele germane).

Construcţia termometrului de minimă are

drept principală caracteristică prezenţa în
interiorul coloanei de alcool a indicelui
mobil de porţelan sau sticlă.
 Se instalează pe parcela lipsită de vegetaţie, cu
rezervoarele orientate spre nord,dispuse pe un
aliniament est-vest.

Formează serii de câte 4 termometre destinate

măsurării temperaturii solului la adâncimi de 5, 10,
15 şi 20 cm, fiind situate la o distanţă de 10 cm unul
de celălalt, cel mai puţin adânc aflându-se la est,

Ele se montează în sol primăvara şi se scot

toamna deoarece în perioada de îngheţ se
deteriorează.

Aceste termometre de sol au rezervorul

cilindric umplut cu mercur, iar scara
termometrică este divizată din 0,5º în 0,5º
C, cu limitele între -15º şi 40º C.
 Adâncimea până la care îngheaţă

Glaciometru
solul se determină cu ajutorul
glaciometrului Danilin lung de 100-
120 cm.

El se instalează în sol la sfârşitul

toamnei şi se scoate primăvara, după
dezgheţul total al solului

Locul său este pe parcela înierbată

lângă termometrele de sol extractive.
 Riglele nivometrica
Riglele nivometrice fixe sunt fabricate din lemn
uscat, bine netezit, vopsite în alb cu dimensiunea
de 180X6X2 cm, fiind gradate în cm și fixate într-
un triunghi echilaterlal cu latura de 10 m.

Determinarea densității stratului de zăpadă,

se realizează pentadic în zilele de 5, 10, 15,
20, 25 și în ultima zi a lunii dacă stratul este
mai mar sau egal de 5 cm.
Instrumentul este scos afară cu circa
jumătate de oră înaintea efectuării
observației ca să se evite lipirea și topirea
zăpezii la contactul cu cilindrul.

Acesta are o suprafață receptoare de 50 cm2

 Observaţiile meteorologice la staţii asupra elementelor si fenomenelor
meteorologice se efectuează pe cale vizuala si pe cale instrumentala:

☼ Observatia vizuala permite aprecierea calitativa
a unor elemente si fenomene atmosferice asupra
carora nu se pot face inca determinari instrumentale.
Astfel, vizual se poate aprecia nebulozitatea, felul
norilor, cantitatea nori-lor, prezenta unor procese
hidrometeorologice (roua, poleiul, ceata etc.) si optice.
☼ Observatia instrumentala este folosita in cazul majoritatii
covarsitoare a masuratorilor ce se efectueaza la statiile
meteorologice. La randul ei observatia instrumentala se
realizeaza cu instrumente cu citire directa sau prin
intermediul aparatelor inregistratoare .
 Atat observatiile instrumentale, cat si cele vizuale, se efectueaza la termene standard
conform programelor meteorologice mondiale si anume: la orele 0, 6, 12, 18 UTC in cazul
Programului climatologic si din ora in ora in cazul Programului sinoptic.

In cazul observatiilor sinoptice si de climat, acestea

In cazul observatiilor se efectueaza incepand cu cele din adapostul
topoclimatice, acestea se meteorologic; ordinea si durata efectuarii
efectueaza incepand cu aparatele observatiilor la termenele respective se realizeaza
instalate pe sol si apoi, pe intre minutele de mai jos ale orei precedente,
verticala si in adaposturi. astfel:

Acest lucru este necesar la si 15-17 minute se

deoarece procesul de incalzire determina temperature la si 18-19 minute se
chiciura si polei la ora 6;
incepe de jos in sus, incat sa pe sol si in sol si se efectueaza
la si 20-23 de minute,
constata starea determinarile la
poata fi evitate erorile de giruetele; la si 24-25
suprafetei solului aparatele
supraincalzire sau racire a minute
(umed, uscat etc.); inregistratoare
suprafetei solului.
 Observaţiile si măsurătorile se desfasoara după reguli, norme, instrucţiuni, recomandări ale O.M.M.

Observatorul tehnicianul
trebuie sa tina cont de:
Sa se efectueze cu
regularitate rondul Sa se mânuiască atent
Sa se noteze in preliminar, pentru a Sa se respecte cu aparatele si Sa se efectueze
registru numai valori putea înlocui stricteţe ordinea tip de instrumentele determinări numai cu
determinate de eventualele aparate efectuare a meteorologice, aparate si instrumente
observatorul insusi; defecte, cu cel puţin observaţiilor; ferindu-le de etalonate.
20 de minute înaintea deteriorări;
determinării;
♥-Sterie Ciulache, „Meteorologie. Manual practic”, Facultatea de
Geologie- Geografie, Bucureşti.
♥- https://ro.scribd.com/doc/48277589/Organizarea-platformei-
meteorologice
♥-https://ro.wikipedia.org/wiki/Meteorologie
Va multumesc!