UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografia Turismului

Prezentarea detaliata a liniei 3

- Proiect realizat la disciplina Meteorologie -

Autor:
Voica Iulia-Alexandra
Grupa: 110

Bucuresti,
2019
 Cuprins
1. Definitii…………………………………………………………………………….. 3
2. Linia 3………………………………………………………………………………. 4
2.1. Caracteristicile liniei 3……………………………………………….. 5
2.2. Elemente meteorologice determinate pe linia 3………… 6
2.3. Instrumente amplasate pe linia 3………………………………. 8
2.3.1. Pluviometrul de tip I.M……………………………………. 8
2.3.2. Pluviometrul de tip Tretiakov…………………………… 9
2.3.3. Pluviograful de tip URSS………………………………….. 10
3. Orele de citire si efectuare a observatiilor………………………… 11
4. Bibliografie………………………………………………………………………. 12
 1. Definitii
A prezenta inseamna a expune o activitate sau
rezultatele unei cercetări.

Liniile reprezinta trasee paralele

pozitionate de la nord la sud pe care sunt
amplasate aparatele meteorologice dupa
un regulament international.
 2. Linia 3
Linia 3 este ocupată de un pluviometru şi un pluviograf,
aparate cu ajutorul cărora este determinată cantitatea
de apă căzută într-un interval de timp.

Pluviograful Pluviometrul I.M.C.

Pluviometru Tretiakov
 2.1. Caracteristicile liniei 3
• Distanta amplasamentului: la 12 m de gardul din partea nordica
• Distanta dintre instrumente:
- intre gardul din partea V si pluviograf: la 16 m
- intre pluviogarf si Pluviometrul Tretiakov: la 6 m
- intre Pluviometrul Tretiakov si Pluviometrul I.M.C.: la 5 m
- intre Pluviometrul I.M.C. si gardul din partea E: 5 m
 2.2. Elemente meteorologice
determinate pe linia 3
Precipitaţiile atmosferice sunt determinate pe linia 3 cu ajutorul
pluviometrelor si pluviografului.
Cantitatea de apa provenita din precipitatii se exprima in mm sau in l/m².
se masoara cu pluviometrul se inregistreaza cu pluviograful
 Precipitatii atmosferice
Precipitaţiile atmosferice sunt particule de apă lichidă sau
solidă, cristalizată sau amorfă, care cad dintr-un nor sau dintr-un
sistem noros, mai rar din ceaţă şi care ating solul. Formele de
precipitații sunt: ploaia, zăpada (ninsoarea), lapovița, grindina,
ploaia înghețată, măzărichea, chiciura și virga.
Felul, cantitatea, durata, intensitatea si regimul lor joaca un rol esential in
diversificarea climatelor si implicit, a peisajelor geografice.
Unitate de masura: mm sau l/m²
2.3. Instumentele amplasate pe linia 3
2.3.1. Pluviometrul de tip I.M.
Este un instrument simplu alcatuit din trei parti mari si anume:
- Corpul pluviometrului (cilindru confectionat din tabla de zinc, terminat la partea superioara cu
un inel de bronz sau alama)

- Colectorul (vas cilindric de tabla a carui parte superioara are forma unui trunchi de con) fig. 114
- Dispozitivul pentru zapada (4 placi de zinc taiate in forma de trapeze dreptunghice sudate de-a
lungul celor mai lungi) fig. 115
La acestea se adăuga doua accesorii:
 eprubeta cilindrică de sticlă
 capacul pluviometrului
 2.3.2. Pluviometrul de tip Tretiakov
Se compune din:
- corp pluviometric (vas cilindric confectionat din tabla de zinc si terminat la
extremitatea superioara printr-un inel de bronz cu muchia ascututa)
- ecran protector (forma din 16 lamele metalice taiate in forma de trapeze
echilaterale)

- trepied sau stâlp de susținere

La aceasta se adaugă , ca și în cazul pluviometrului tip I.M., eprubeta de sticla
necesară pentru măsurarea cantitații de apă colectate.
 2.3.3. Pluviograful de tip URSS
Aparat complex care prin mijlocirea
unor dispozitive automate
inregistreaza continuu cantitatea,
durata si intensitatea precipitatiilor
lichide.
Se compune din 2 mari parti:

Receptorul
• Vas cilindric de metal cu suprafata de receptoare de
de 500 cm2. De partea lui inferioara este sudata o
palnie prin mijlocirea careua apa precipitatiilor se
scurge catre interiorul pluviografului.

Inregistratorul
• Este alcatit dintr-un recipient sau camera in care se
acumuleaza apa, un sistem de parghii cu rol de
transmotere si un tambur cu mecanism de ceasornic
pe care se inregistreaza pluviograma.
 3. Orele de citire si efectuarea
obervatiilor
Determinarea cantității de apă provenite din
precipitații se face la orele 07 și 19 timp local, în
toate zilele când fenomenul respectiv s-a
produs.
 4. Bibliografie
Streie Ciulache, 1973 „Meteorologie, manual practic”,
Topogafia Universitatii din București
https://prezi.com/yyftlaaowipg/determinarea-precipitatiilor-
atmosferice/
http://meteoromania.net/node/64
https://ro.scribd.com/doc/142408971/Precipitatii-atmosferice
https://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Bie_(meteorolo
gie)
https://prezi.com/zqlsfgljuajj/precipitatii-atmosferice/
https://www.slideshare.net/AlexandraNiu/staia-meteo
Google Images