UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Cartografie

LINIA 3: ORGANIZAREA SI EFECTUAREA

OBSERVATIILOR METEOROLOGICE

Bucuresti, Student: Stefan

Indrumator stiintific: As. Dr.
Noiembrie Andrei-Grupa 112
Grigore Elena
2023
 CUPRIN
S
1. Introducere………………………………………………………………………………………………..3
2. Preciipitatii lichide……………………………………………………………………………………..5
3. Precipitatii solide……………………………………………………………………………….……….7
4. Instrumente folosite………………………………………………………………………….……….9
4.1…………………………………………………………………………………………………………………8
4.2…………………………………………………………………………………………………………..…..11
5. Efectuarea Observatiilor……………………………………………………………………....….13
6. Pluviograful………………………………………………………………………………………………14
6.1 Pluviograful URSS…………………………………………………………..………………………16
6.2 Pluviograful R.Fuess…………………………………………………………………………….…17
6.3 Pluviograful Junkalor………………………………………………………………………………17
6.4 Pluviometrul cu cupe basculante…………………………………………………………..18
7. Bibliografie……………………………………………………………………………………………….19
 1. DETERMINAREA PRECIPITATIILOR
ATMOSFERICE
Picaturile de apa si cristalele (sau asociatiile de cristale) de gheata, care cad pe
suprafata terestra sub forma de ploaie, burnita, lapovita, zapada, mazarchie, granule de
gheata si grindina, poarta numele de precipitatii atmosferice. Ele iau nastere in
atmosfera libera, ca urmare a fenomenului de condesare si sublimare a vaporilor de apa.
Element meteorologic de importanta vitala pentru dezvoltarea plantelor si animalelor,
precipitatiile atmosferice prezinta o extraodinara variabilitate spatiala si temporala.
Cunoasterea exacta a tuturor parametrilor ce caracterizeaza precipitatiile atmosferice
este comandata nu numai de importanta lor stiintifica incontestabila, ci si mai ales, de
interesul covarsitor pe care il prezinta pentru numeroase ramuri de activitate practica ale
societatii omenesti.
 Cantitatea de apa provenita din precipitatii constituie parametrul cel mai de seama al
hidrometeorilor care cad in atmosfera libera pe suprafata terestra. De ea depind in mare
masura particularitatiile specific ale diverselor tipuri de clima, si landschafte geografice.
Durata si intensitatea precipitatiilor prezinta de asemenea un interes practic deosebit.

Cercetarile au aratat cu precizie ca apa provenita din

ploile de scurta durata cu intensitate mare (averse)
nu contribuie prea mult la dezvoltarea in bune
conditii a plante, deoarece nu are timpul necesar al
infiltrarii in adancul solului.
Dimpotriva, picaturile mari cazute pe sol exercita o
actiune mecanica de distrugere a structurii lui
superficiale, iar scurgerea rapida pe versanti duce la
erodarea intensa a reliefului atat prin ablatiune cat si
mai ales prin ogase, ravene, rape, torenti, etc.
In anumite conditii, aversele de ploaie pot provoca
revarsari ale raurilor si inundatii cu urmari nefaste
pentru economia regiunilor afectate.
 2. PRECIPITATII
LICHIDE
1.Ploaie: În esență, ploaia este un tip de precipitații lichide. Sau, cu alte cuvinte, ploaia este apa care cade din
cer atunci când norii se saturează cu picături de apă.
Norii devin saturați atunci când picăturile de apă din nori devin atât de mari și grele încât nu mai pot rămâne
suspendate în aer.
2.Burnita: O burniță este definită din punct de vedere tehnic ca o precipitație lichidă în care picăturile
individuale de apă nu sunt mai mari de aproximativ 0,2 până la 0,5 milimetri.

Ploaie Burnita

Meteorologii pot clasifica precipitațiile în una din două grupe: lichide și înghețate. După
cum probabil vă puteți imagina, precipitațiile lichide cad pe pământ ca lichid, în timp ce
precipitațiile înghețate cad pe pământ ca solide.
3. PRECPITATII SOLIDE
1.Ploaie înghețată: Cea mai mare parte a ploii înghețate își începe viața în nori ca zăpadă. Apoi, dacă zăpada
întâlnește un strat relativ cald al atmosferei în drum spre sol, scena este pregătită pentru formarea ploii înghețate.
2.Burniță înghețată
3. Lapoviță (ploaie și zăpadă amestecată): (SUA o mai numeste si “slush”)
4. Zăpadă
5. Măzăriche (peleți de zăpadă)
6. Cristale de gheață (praf de diamant)
7. Grindină
8. Megacriometeor

Megacriometeor Grindina Cristale de gheata

 Lapovita

Zapada

Mazarchie
 4. INSTRUMENTE CU CITIRE DIRECTA PENTRU
DETERMINAREA CANTITATII
PRECIPITATIILOR
4.1 Pluviometrul de tip I.M, este un intstrument simplu alcatuit din trei parti
mari si anume: receptorul sau corpul pluviometrului, colectorul si dipozitivul pentru
zapada. La acestea se adauga doua accesorii eprubeta cilindrica de sticla si capacul
pluviometrului.
 INSTALAREA PLUVIOMETRULUI I.M
Acesta se instaleaza in partea de mijloc a platformei
meteorologice pe aceeasi lini cu pluviometrul Tretiakov si
pluviograful. El este compus din doua receptoare, care se
fixeaza solid pe laturile de est si de vest ale unui stalp
vertical de lemn cu sectiunea patrata. Acesta se planteaza
in sol la adancimea de cel putin 60cm. Partea ramasa afara
trebuie sa masoare 145cm, astfel incat cele doua suporturi
metalice fixate cu suruburi pe laturile de est si vest ale
stalpului sa sustita corpurile pluviometrelor cu suprafetele
receptoare la inaltimea de 150cm. In felul acesta se Evita
patrunderea in receptor a picaturilor de apa care, lovind
stalpul, ricoseasa lateral.

La statiile unde grosimea stratului de zapada poate depasi

100cm, trebuie sa existe un stalp de rezerva de 1m mai inalt
decat cel folosit in timpul verii, Pluviometrul de tip I.M se
instaleaza pe stalpul de rezerva cand grosimea stratului de
zapada atince 60cm.
4.2 PLUVIOMETRUL DE TIP TRETIAKOV
a) Corpul pluviometric. Este un vas cylindric confectionat din table de zinc si terminat la extremitatea
superioara printr-un inel de bronz cu muchia ascutita. Inalt de 40cm, vasul cilindric are diametrul de 159,5mm si
suprafata receptoare de 200cm patrati. In interiorul lui, la 210mm departare de gura, este sudata o diafragma
tronconica al carei orificiu se inchide in semestrul cald cu o palnie destinata sa reduca evaporarea apei
colectate.
b) Capacul pluviometrului. Se aseamana cu cel al pluviometrului tip I.M si serveste in acelasi scop, dat
fiind ca si pluviometrul Tretiakov dispune de doua vase cilindrice care se schimba intre ele la fiecare observatie.

c) Ecranul de protective. Este alcatuit din 16 lamele metalice taiate in forma de trapeze echilaterale.
Capetele lor superioare (mai late) sunt curbate spre exterior si prevazutecu dispositive de fixare prin mijlocirea
carora se prind de vergeaua inelara care le sustine in pozitia regulamentara. Instalat, ecranul de protectie are forma
unui triunghi de con cu baza mare indreptata in sus. Inclinarea fata de planul orizontal a lamelelor care il alcatuiesc
este de 70°
d) Stalpul sau trepiedul pluviometrului. Stalpul pluviome-Tretiakov are sectiunea circulara (diametrul
sau fiind egal cu distanta dintre dintre vergelele de sustinere ale ecranului, adica de 16-17cm) si capatul superior
taiat orizontal, deoarece vasul pluviometric nu se suspenda de suporturi fixate lateral (ca in cazul pluviometrului
I.M)

e) Eprubeta pluviometrica. Este identica celei folosite pentru masurarea apei colectate de
pluviometrul tip I.M
5. Efectuarea observatiilor
Determinarea cantitatilor de apa provenite din precipitatii se face la orele 07 si 19 timp
local, in toate zilele cand fenomenul respective s-a produs. Colectorul pluviometrului I.M
se controleaza, iar casyl pluviometrului Tretiakov se schimba la orele de observatii, chiar
daca in ziua respective nu au cazut precipitatii. Pentru evitarea pierderilor de apa, orin
evaporare si pentru determinarea exacta a intensitatii precipitatiilor, in toate zilele de vara
(cu temperature maxima mai mare sau egal de 25 °C) si in cazul oricarui fel de aversa
(ploaie, ninsoare, lapovita, mazarchie, etc), se vor face determinari suplimentare imediat
dupa incetarea caderii precipitatiilor.

Cantitateae si durata (ora inceperii si a terminarii) acestor precipitatii se inscriu in

registrul RM-1M pentru ca ulterior sa se cumuleze cu cantitatile si duratele determinate la
termenele normale de observatie.
6.PLUVIOMETRELE INREGISTRATOARE
(PLUVIOGRAFE)

Sunt aparate complexe care prin mijlocirea unor

dispositive automate inregistreaza continuu
cantitatea, durata si intensitatea precipitaiilor
lichide. La statiile meteorologice din tara noastra
inregistrarile de precipitaii se fac cu pluviografe
de tip URSS, R.Fuess si Junkalor.
Ele pot fi zilnice sau saptamanale, dupa cum
tamburul cu mechanism cu ceasornic pe care se
instaleaza pluviograma, efectueaza o rotire
complete de 24 de ore, sau in sapte zile.
Verificarea are loc odata la sapte ani.
 6.1 PLUVIOGRAFUL TIP U.R.S.S.

a) Receprotul. Este un vas cilindric de metal cu suprafata receptoare de 500cm

patrati. De partea lui inferioara este sudata o palnie prin mijlocirea careia apa
precipitaiilor se scurge catre interiorul pluviografului.

Pentru a Evita patrunderea in pluviograf a diferitelor impuritati antrenate de

vant, trecerea din palnia propriu zisa a receptorului in tubul care o continua, este
inchisa printr-o sita de sarma cu ochiuri mici.

Receptorul pluviografului este fixat la partea superioara a unei carcase

cilindrice de metal prevazuta cu usa. Aceasta are rolul de a proteja piesele si
angreajele care compun inregistratorul pluviografului.

b) Inregistratorul. Se sprijina pe placa metalica din interiorul carcasei de

protective si este alcatuit dintr-un recipient sau camera in care se acumuleaza
apa, un sistem de parghii au rol de transmitere si un tambur cu mecanism de
ceasornic pe care se instaleaza pluviograma.
Pluviograful se instaleaza in mijlocul platformei meteorologice, pe aceeasi linie cu pluviometrul I.M si
pluviometrul Tretiakov. Carcasa lui de protective se fixeaza solid pe un support de beton si se ancoreaza din trei
parti cu cabluri rezistente, pentru a suporta usor influenta vanturior puternice.

La instalare trebuie sa se aibe in Vedere ca suprafata receptoare a pluviografului sa fie perfect orizontala la
inaltimea de 150cm fata de sol. Dupa fixarea carcasei vertical cu usa orientate catre nord, se trece la montarea
pieselor din interiorul ei.

Exista situatii anormale cand datorita infudnarii tubului de sifonare sau incovoierii lui necorecte, sifonarea nu se
produce exact in 20 de scunde, ci intr-un interval mult mai mare.

Sunt de asemenea situatii in care cauza unor pete de grasime existente pe peretii interior ai tubului de sifoane
apa din recipient se scurge neregulat sub forma unei suvite subtiti. In astfel de cazuri se impune spalarea
imediata a tubului de sifonare cu apa calda in care s-a dizolvat un detergent oarecare.

Daca sifonarea se face sub forma unei suvite de apa intrerupta din loc in loc de bule de aer, inseamna ca tubul
metallic de la capatul sifonului de sticla, nu mai patrunde etans in tubul de scurgere al recipientului cu plutitor.
Pentru remedierea acestei defectiuni se inlocuieste garniture de cauciuc care asigura etanseizarea si se unge cu
vaselina, sau topit sau grasime amestecata cu ceara, locul de imbinare al celor doua tuburi.
6.2

6.3
 6.4 PLUVIOMETRUL CU CUPE BASCULANTE
Functioneaza pe principiul umplerii si golirii alternative, cu
apa din precipitatii, a unui recipient basculant anume
construit.
Acest recipient (1) confectionat dintr-un metal usor, este
impartit in doua compartimente distincte si instalat exact sub
tubul palniei cu care se termina receptorul pluviografului.
In timpul caderii precipitatiilor, compartimentul aflat sub tbul
palniei (2), se umple treptat cu apa si basculeaza in jos
golindu-se. Prin bascularea mentionata compartimentul
umplut cu apa iese de sub tubul palniei, locul sau fiind luat de
compartimentul gol, care umplandu-se va repeat intocmai
miscarea celui dintai.
Prin intermediul unui sistem de parghii, fiecare golire este
marcata pe pluviograma. Cantitatea de apa se masoara deci
prin numarul golirilor suferite de cele doua cupe a caror
capacitate este de 0,1 sau 0,2mm.
Aparatul poate fi adaptat si pentru functionarea electica la
distanta in sensul ca la fiecare golire a cupelor se stabileste
cate un contact electric care se inscribe pe pluviograma.
7.BIBLIOGRAFIE

Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic, Tipografia Universității din București.

https://naturescu.com/natura/tipuri-de-precipitatii/

Google Images
VA
MULTUMESC