Lucrare practica numarul 11

Tema: Metoda de prognoza a grindinei

Planul:

1. Definirea notiunei de grindina

2. Descrierea cauzelor genetice ale grindinei

3. Caracterizarea zonelor in sctiunea verticala a norilor de

grindina ( Cumuloninbus)

4. Identificarea aspectelor de risc ale grindinei ( pagubele)

5. Caderea grindinii pe teritoriul Republicii Moldova

6. Masurele de combatere a grindinei

7. Concluzie

1. Grindina este o formă de precipitații, particulele de apă din atmosferă

căzând pe suprafața solului în formă de gheață. Se formează atunci
când picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu temperaturi
scăzute (sub 0 °C).

Particulă de grindină cu diametrul de aproximativ 6 cm.

Particulele de gheață au în general o formă neregulată, diametrul mediu

fiind în general de 5 – 50 mm, dar putând fi mult mai mare în cazul
furtunilor electrice. Particulele sunt formate din gheață transparentă sau
dintr-o alternanță de staturi de gheață transparentă și gheață
translucidă, grosimea straturilor fiind de cel puțin 1 mm. Cea mai grea
grindină a avut 1 kilogram și a căzut în anul 1986 în Gopalganj,
Bangladesh.

2. Cauzele genetice ale grindinii sunt determinate de particularităţile

circulaţiei atmosferei, în interacţiune cu cele ale suprafeţei active.
Circulaţia generală a atmosferei duce la formarea grindinii prin
intermediul fronturilor reci,foarte active care se deplasează peste
teritoriile supraîncălzite.

Masa de aer rece dislocă prin convecţie dinamică, masa de aer cald, pe
care o forţează la o ascensiune rapidă, mişcare la care participă şi
convecţia termică din perioada premergătoare advecţiei aerului rece.
Ridicat la peste 5 000 - 6 000 m altitudine aerul cald se răceşte rapid,
duce la condensarea vaporilor de apă şi îngheţarea acestora sub formă
de "boabe".

Convectia termica se dezvola rapid in conditi de timp senin linistit ( timp

anticiclonic).

Forma de relief joca un rol in geneza grindinei : convectia termica si

turbulenta eaerului .

Masa de aer cald inaltata in atmosfera se raceste ducind la aparitia

norilor de convective termica de tip cumulus , sub influenta frontului rece
ea forma de nicovala devenind nori de tip cumulonimbus ce acopera
rapid cerul şi în care sunt asigurate toate condiţiile de geneză a
grindinii:

a. Suprarăcirea picăturilor de apă,

b. Ingheţarea picăturilor de apă suprarăcite,

c.Formarea boabelor de măzăriche,

d. "Jocul" pe verticală al boabelor de măzăriche şi transformarea lor în

boabe de grindină,

e.Creşterea în diametru a grindinii prin procesele de îngheţare rapidă,

sau sublimarea vaporilor de apă,

f. Depăşirea greutăţii de suspensie şi căderea grindinii pe sol.

Viteza de deplasare a norului 60-70 km-h

3. În secţiune verticală, norul de grindină Cumulonimbus prezintă trei

zone:

zona inferioară sediul formării picăturilor de apă, unde se întrunesc

condiţii favorabile pentru ca vaporii de apă înălţaţi prin convecţie termică
şi dinamică să condenseze; aici, temperaturile sunt coborâte, dar nu
negative;

zona mediană caracterizată prin picături de apă suprarăcite, în care

grindina creşte foarte mult în greutate. Aici, deşi temperaturile sunt
negative, picăturile de apă se menţin în stadiul de picături suprarăcite.
Numai în contact (prin ciocnire) cu boabele de măzăriche sau grindină,
ele pot îngheţa peste acestea, determinând un strat de gheaţă
transparentă;

zona superioară a norului este zona în care, vaporii de apă ajunşi prin
procese adiabatice sunt transformaţi prin sublimare în ace de gheaţă,
măzăriche moale etc., cu aspect de gheaţă mată;aici,temperatura este
cu mult sub 0°C, chiar sub -15°C, -23°C.

4. Aspecte de risc. Grindina este un risc climatic care, deşi este rar
întâlnit, poate produce în scurt timp calamităţi naturale de mari proporţii,
locale sau regionale, în funcţie de traiectoria norului Cumulonimbus care
a generat-o.

Din cercetările de teren şi din literatura de specialitate rezultă că

aproape toate cazurile de grindină au provocat pierderi importante, în
special, agriculturii.

Fiind un fenomen a cărui frecvenţă maximă se realizează în perioada

caldă a anului, grindina surprinde culturile agricole în diferite stadii de
dezvoltare, afectând buna desfăşurare a ciclului biologic. Este suficient
un singur caz de grindină într-o fază critică de dezvoltare a plantei
pentru ca întreaga recoltă să fie compromisă.

Grindina poate avea şi efecte minime, în condiţiile în care dimensiunile

ei şi densitatea boabelor căzute sunt mai mici, durata mai redusă şi faza
de vegetaţie mai înaintată.

Grindina poate provoca mari pagube în următoarele condiţii:

· când se produce în plin sezon de vegetaţie, surprinzînd pomii fructiferi

în faza de înflorire, viţa de vie în faza de formare a boabelor , culturile
cerealiere în faza de formare a spicului etc.;

· când este însoţită de vânturi tari;

· când dimensiunile boabelor de grindină depăşesc 10 mm în diametru;

· când durata fenomenului este mare;

· când densitatea boabelor de grindină pe 1 m 2 este foarte mare;

· când se formează stratul de gheaţă de durată (de la câteva ore la

câteva zile), fapt ce determină îngheţarea sucului celular, oprirea
circulaţiei sevei, distrugerea sistemului foliar şi compromiterea recoltei;

· când se produce după perioade lungi de secetă cu solul uscat, lipsit de

coeziune, favorizând procese intense de eroziune;

· când afectează terenuri în pantă cu sol uscat;

· când dimensiunile sunt mici (< 10 mm), dar durata este mai mare (10 -
15 min.)

5.Caderea grindii pe teritoriul Republicii Moldova

În Republica Moldova grindina în general se semnalează în perioada

caldă a anului (aprilie – octombrie) şi de obicei însoţeşte aversele,
furtunile cu oraje, ceea ce intensifică şi mai mult dauna produsă de ea.
Grindina cade sub formă de fâşii sau insule cu diferită configuraţie a
arealului. Traiectoria căderii grindinii se începe, ca regulă, din partea
supusă vântului pe cumpănă sau a unor înălţimi, după întindere poate
oscila între 5 şi 155 km.

Cel mai frecvent lungimea traiectoriei constituie 20 – 25 km iar lăţimea

0,2 – 4 km. Grindina cade pe traiectorie neuniform. Mărimea insulelor cu
grindină de-a lungul traiectoriei este de 2 – 7 km în lungime şi 0,2 – 2 km
în lăţime. Mărimea maximală a granulelor de grindină de obicei se
semnalează în mijlocul arealului. Suprafaţa insulelor mari cu grindină
poate atinge 2000 ha. Mărimea grindinii căzute, în rezultatul cărei pot
avea loc vătămări semnificative a culturilor agricole în medie constituie 8
– 10 mm.

Cele mai puternice căderi de grindină au loc între orele 15 şi 19 timp

local. Însă se pot semnala căderi de grindină în orele nocturne şi de
dimineaţă.

Căderea grindinii pe teritoriul Moldovei cel mai frecvent (70% cazuri)

este condiţionată de trecerea fronturilor reci. Aşa, de exemplu, toate cele
9 cazuri de cădere intensivă a grindinii în a. 1966 au fost condiţionate de
procese frontale. În unele locuri grindina măruntă dar intensivă (s.
Măşcăuţi) a format un înveliş de gheaţă cu grosimea de 8 – 10 cm. În
raionul Dubăsari (s. Cruglic) pe 23 iulie a. 1966 boabele de grindină au
atins în diametru 40 – 50 mm, iar în Tiraspol pe 24 iulie 1966 boabele de
grindină au atins în diametru 30 – 35 mm.

Relieful Moldovei influenţează semnificativ asupra repartiţiei numărului

de zile cu grindină în teritoriu. Prezenţa înălţimilor contribuie la
dezvoltarea mişcărilor ascendente ale aerului, intensificarea turbulenţei
în stratul de aer de la sol şi corespunzător, creşterii nebulozităţii
convective. Astfel, partea centrală a republicii este supusă cel mai mult
căderilor de grindină. Aici, în unele localităţi (Corneşti) se semnalează
cel mai mare număr de zile cu grindină, în medie 2,1 pe an. În 1955 aici
au fost înregistrate 8 zile cu grindină – cel mai mare număr de zile
pentru toată perioada de observaţii.

Cel mai puţin este supusă căderilor de grindină cîmpia Bălţului şi Sud –
Estul republicii (în medie mai puţin de o zi pe an). În restul teritoriului
numărul de zile cu grindină se egalează cu 1 – 2 În timpul anului
grindina cel mai frecvent se semnalează în lunile mai şi iunie, uneori în
aprilie. Primăvara devreme şi toamna târziu grindina cade rar. Au fost
înregistrate cazuri de cădere a grindinii iarna, de exemplu, în luna
februarie a.1966 (Soroca, Bălţata, Cărpineni) şi în luna decembrie
a.1964 (Bălţi) şi a. 1971 (Tiraspol).

6. Măsurile de atenuare şi combatere a grindinii. În cazul grindinii

care afectează regiunile agricole, difuzarea la timp a prognozelor
meteorologice de avertizare, elaborate în baza informaţiei radarelor
meteorologice şi a imaginilor satelitare, permite luarea unor măsuri
adecvate.

În prezent, există posibilităţi de prevenire a formării norilor cu grindină

prin pulverizarea, în cadrul lor, a unor substanţe chimice, care determină
căderea ploilor înainte de formarea granulelor de gheaţă.

Aceste metode sînt însă foarte scumpe şi nu dau întotdeauna rezultatele

scontate.

În cele mai multe ţări, afectate de grindină, pentru combaterea ei se

utilizează măsuri şi mijloace cu caracter pasiv, care sînt ecologice şi
constau în: delimitarea ariilor afectate de acest fenomen şi cultivarea lor
cu plante rezistente la grindină; acoperirea plantaţiilor agricole preţioase
cu plasă ( pomii fructiferi, viţa de vie ) asigurarea terenurilor agricole
împotriva pericolului căderilor de grindină.

7.Concluzie
In aceasta lucrare practica am indeplinit toate cerintele din planul temei,
in primul item am definit notiune de grindina , si descries cauzele
genetice ale grindinei . Descrerea din ce nor cad precipitatiile sub forma
de grindina si indentificarea aspectelor de risc asupra agriculturii si a
sanatatii umane . Cum este repartizata grindina pe teritoriul Republicii
Moldova si ce masuri de combatere putem utiliza pentru a micsora riscul
ei.