Roua este un fenomen metereologic care face parte din categoria precipitațiilor.

Ea se formează de
obicei seara sau în cursul dimineții, prin răcirea aerului vaporii de apă existenți la suprafața solului se
condensează formându-se pe diferite obiecte de pe sol picături de apă. Acest fenomen este influențat
de gradul de saturare al aerului cu vapori de apă și de temperatura aerului, care trebuie să asigure
anumite valori pentru a atinge punctul de condensare. Acest proces este asemănător cu alte fenomene
metereologice care au loc în aer, ca ceața sau norii.

Bruma este formată prin procesul de condensare și ulterior de înghețare a vaporilor de apă care
iau naștere la suprafața solului. Ea se formează de fapt în loc de rouă în sezonul rece, când temperatura
a atins punctul de îngheț, iar cristalele mici de gheață nu sunt bune conducătoare de căldură.Conform
noilor cercetări, bruma care se poate forma prin încălzirea timpului între momentele depunerii
straturilor de zăpadă, va face ca acestea să alunece unul peste altul, mărind pericolul formării
avalanșelor.

Grindina este o formă de precipitații, particulele de apă din atmosferă căzând pe suprafața
solului în formă de gheață. Se formează atunci când picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu
temperaturi scăzute (sub 0 °C).Particulele de gheață au în general o formă neregulată, diametrul mediu
fiind în general de 5 – 50 mm, dar putând fi mult mai mare în cazul furtunilor electrice. Particulele sunt
formate din gheață transparentă sau dintr-o alternanță de staturi de gheață transparentă și gheață
translucidă, grosimea straturilor fiind de cel puțin 1 mm. Cea mai grea grindină a avut 1 kilogram și a
căzut în anul 1986 în Gopalganj, Bangladesh.

Grindina se produce mai ales în sezonul cald, fiind asociată cu averse, vânt și descărcări electrice. În
România este mai frecventă în Bărăgan, Dobrogea și sudul Moldovei și este întotdeauna provocată de
nori cumulo-nimbus.