PRODUSELE DE

CONDENSARE
CUPRINS
1. Roua
2. Bruma
3. Chiciura
4. Poleiul
ROUA
 Roua este un fenomen meteorologic care face parte din
categoria precipitatiilor. Ea se formează de obicei seara
sau în cursul dimineții, prin răcirea aerului vaporii de
apă existenți la suprafața solului se condensează
formându-se pe diferite obiecte de pe sol picături
de apa. Acest fenomen este influențat de gradul de
saturare al aerului cu vapori de apă și de temperatura
aerului, care trebuie să asigure anumite valori pentru a
atinge punctul de condensare. Acest proces este
asemănător cu alte fenomene meteorologice care au loc
în aer, ca ceata sau norii.
FORMAREA
 Roua se formează, de
obicei, în timpul
nopţilor senine, spre
sfîrşitul anotimpului
cald. În acest timp
radiaţia nocturnă asigură
o răcire intensă a
suprafeţei de depunere
pînă sub punctul de
rouă, care rămîne totuşi
pozitiv.
 IMPORTANTA
 Roua raportată la cantitatea totală de precipitații,
conform statisticilor în Europa Centrala,
reprezintă numai un procent de 2–5 %. Procesul
de condensare, și răcirea aerului cu formare de
apă are o importanță mai mare în regiunile
tropicale. Cantitatea mică de apă rezultată prin
condensare are o importanță mare pentru
supraviețuirea plantelor în regiunile aride ca
desertul Namib sau desertul Atacama.
BRUMA
 Bruma este formată prin procesul de condensare și
ulterior de inghetare a vaporilor de apă care iau naștere
la suprafața solului. Ea se formează de fapt în loc
de roua în sezonul rece, când temperatura a atins
punctul de îngheț, iar cristalele mici de gheață nu sunt
bune conducătoare de căldură.Conform noilor
cercetări, bruma care se poate forma prin încălzirea
timpului între momentele depunerii straturilor de
zăpadă, va face ca acestea să alunece unul peste altul,
mărind pericolul formării avalanselor.
FORMAREA
 Pentru producerea brumei sunt
necesare mai multe condiţii şi
anume: temperaturi sub 0°C;
timp senin şi liniştit, sau vânt
slab sub 2 m/s; umezeala relativă
a aerului mai mare de 80%;
condiţii locale avantajoase (văi
umede, depresiuni, versanţi
expuşi advecţiei aerului rece).
Brumele sunt mai frecvente în
depresiuni, pe văile râurilor şi în
apropierea
 BRUMA, PERICOL PENTRU
CULTURI ȘI POMI FRUCTIFERI
 Bruma determină încetinirea
dezvoltării plantelor și chiar
uscarea acestora în anumite
cazuri. În pomicultură de
exemplu, sunt deosebit de mari
daunele îngheţurilor de
primăvară care surprind pomii în
plină floare, distrugând uneori
aproape întreaga recoltă. Au de
suferit îndeosebi caişii, piersicii,
vişinii, cireşii, mărul şi nucul.
De asemenea sunt afectate şi
plantaţiile viticole, îndeosebi
soiurile timpurii.
 CHICIURA
 Chiciura sau promoroaca este o
formă de precipitatii produsă prin
condensarea cetii pe fulgi de
zăpadă formând un bulgăre de
chiciură sau acumulându-se pe
ramurile copacilor, pe conductorii
liniilor electrice sau pe alte
obiecte de pe sol. Ea constituie o
masă cristalină albă, cu o structură
fină. Apare prin desublimarea
vaporilor de apă sau prin
înghețarea picăturilor suprarăcite.
FORMARE
 Ea se depune pe ramurile copacilor, conductoarele aeriene,
proeminenţele obiectelor. Formarea chiciurii este posibilă pe
vreme liniştită cu temperaturi negative, aer umed şi ceţos.
sublimarea vaporilor de apă, fie prin îngheţarea picăturilor
suprarăcite.
CLASIFICAREA
 Chiciura este o depunere solidă care se poate
prezenta sub două forme, în funcție de condițiile de
geneză: chiciura cristalină și granulară. Chiciura nu
trebuie confundată cu bruma care, deși este o formă
de precipitații înrudită, apare numai în anotimpurile
de tranziție (toamna și primavara), în cursul nopților
în care nebulozitatea este redusă, umiditatea este
mare și nu adie vantul, iar răcirea suprafeței terestre
(prin radiație) și a obiectelor aflate la sol determină
scăderea temperaturii sub 0ºC.
POLEIUL
 Poleiul este o depunere de gheata, transparentă sau opacă,
ce se formează în urma înghețării picăturilor suprarăcite
de ploaie sau burnita, care cad pe suprafețe cu temperaturi
cuprinse între 0,1 °C și -1,0 °C. 
FORMAREA
 Poleiul este o depunere solidă sub forma unui strat dens
de gheaţă transparentă sau opacă, ce se formează în urma
îngheţării picăturilor suprarăcite de ploaie sau de burniţă,
care cad pe suprafeţe cu temperaturi cuprinse între 0,1°
C şi –1,0° C.
 PAGUBE
 Depunerile de polei sunt deosebit de periculoase,
provocând pagube
economiei:livezilor și suprafatelor forestiere. De
asemenea, sub greutatea poleiului pot ceda cablurile
telefonice, electrice etc. Transportul rutier este și el
perturbat, iar uneori întrerupt, din cauza stratului
alunecos de pe carosabil, trotuare etc. Poleiul
constituie un fenomen de risc care constă în
greutatea mare a depunerii, durată destul de lungă de
menținere a stratului format, temperaturile negative
care îl provoacă și care acționează asupra vegetației.