CHICIURA, POLEIUL SI LAPOVITA

1.Chiciura este o depunere solida asemanatoare cu zapada. Aparede obicei pe

ramurile copacilor, pe firele conductorilor electrici si telegrafici etc. Chiciura apare in conditii
de calm atmosferic, in interiorul maselor de aer umed si foarte rece.
Chiciura se formeaza prin transformarea vaporilor de apa in cristale de gheata
(chiciura cristalina), sau in conditiile in care este ceata, in urma inghetarii picaturilor foarte
fine de apa supraracita (chiciura granulara). In masele de aer umed si foarte rece plutesc
ace fine de gheata care se depun pe obiecte. Cand umiditatea aerului in raport cu aceste
ace de gheata (particule “germeni”) este foarte mare, procesul de transformare a vaporilor
de apa in cristale de gheata in jurul acestor particule este foarte intens si astfel apare
chiciura. Spre deosebire de bruma, chiciura se formeaza in orice moment al zilei,
independent de gradul de acoperire al cerului cu nori.
De multe ori, in zilele in care se formeaza chiciura, vremea este inchisa ca aspect,
datorita persistenteiunei mase compacte de nori josi .
***
2. Poleiul este o depunere de gheață, transparentă sau opacă, ce se formează în
urma înghețării picăturilor suprarăcite de ploaie sau burniță, care cad pe suprafețe cu
temperaturi cuprinse între 0,1 °C și -1,0 °C. Depunerile de polei sunt deosebit de
periculoase, provocând pagube economiei: livezilor și suprafețelor forestiere.

De asemenea, sub greutatea poleiului pot ceda cablurile telefonice, electrice etc.
Transportul rutier este și el perturbat, iar uneori întrerupt din cauza stratului alunecos de pe
carosabil, trotuare etc.

***

3. Ceata  este un fenomen meteorologic care este format dintr-o aglomeratie de

particule de apa aflate in suspensie in atmosfera, in apropiere de suprafata solului.
Cand, la o anumita temperatura, cantitatea de vapori din aer se mareste substantial
mai ales in urma evaporarii intense a apei din sol, acestia pot sa devina saturati prin racire,
daca temperatura aerului coboara mai jos de asa-numitul “punct de roua“. In aceasta stare
ei nu mai pot sa se afle numai in stare gazoasa si incep sa se condenseze in mici picaturi
de apa care, fiind in suspensie in straturile de aer de la suprafata solului, micsoreaza
transparenta aerului, provocind fenomenul caruia ii spunem ceata.
1
  Ceata deasa care are ca efect o reducere mai accentuata a vizibilitatii se
numeste negura sau pacla.
Ceata este mai frecventa toamna si primavara, cand temperaturile sunt mai scazute
si vaporii ating starea de saturatie la o cantitate mult mai mica in unitatea de volum decat in
timpul verii si se formeaza indeosebi dimineata si seara. De asemenea, ceata este cel mai
des intalnita in vai unde temperatura este mai scazuta si umiditatea este mai mare.
Practic, ceata este un nor aflat in contact cu solul. Ea se distinge de nori numai
datorita faptului ca norul nu atinge suprafata pamantului. Acelasi nor, considerat astfel de la
altitudini joase, poate deveni ceata la altitudini mai inalte, spre exemplu in varful unor munti
sau dealuri.
Atunci cand afara este foarte frig se poate observa ca lacurile si raurile scot aburi.
Se formeaza astfel impresia ca apa fierbe. Fenomenul observat este cel de evaporare
formandu-se ceata de evaporatie. Putina lume stie ca evaporarea apei la suprafata lacurilor
sau a raurilor se poate face si la valori termice sub punctul de fierbere. Conditia care trebuie
indeplinita este ca aerul de deasupra sa fie uscat.
Vaporii de apa ajunsi in aerul rece se condenseaza si formeaza stropi fini ce raman in
suspensie, fenomen ce poate fi observat ca un abur deasupra apei.