Conditiile generale ale condensarii vaporilor de apa

Aerul la un moment oarecare nu poate sa contina decat o cantitate limitata de vapori,si aceasta
cantitate care il satureaza depinde de temperatura. Daca temperatura aerului scade pana la punctul
de roua,se realizeaza saturatia, desi cant de vapori a ramas neschimbata. In cazul cand racirea
continua,aerul devine suprasaturat. Excedentul de vapori se va condensa.

Aerul care nu contine impuritati poate atinge si depasi starea de saturatie fara ca fenomenul de
condensare sa se produca.

In atm exista totdeauna o cant de particule microscopice care pot indeplinii rolul de nucleede
consedare: saruri din apa de mare, diverse produse de combustie, pulberi vulcanice, cristale de
gheata.

De aceea, principala conditie a condensarii vaporilor de apa din atm este racirea aerului sub punctul
de roua.

In conditii naturale, racirea aerului sub pct de roua ,condensarea vaporilor se realizeaza prin: radiatie,
advectie, amestecul a doua mase de aer saturate, dar cu temp diferite si prin destinderea adiabatica.

Evaporarea-sursa de umezeala a atmosferei

Atmosfera contine o anumite cantitate de apa. Aerul atmosferic nu este niciodata uscat.

Apa este singurul constituent al atmosferei care se gaseste sub toate cele 3strai de agregare:
gazoasa, lichida si solida. Din intreaga cantitate de apa existenta in atm, aprox 95%se afla in stare de
vapori,si 5% sub forma de picaturi de apa si cristale de gheata.

Continutul de apa al atm este determ. De 2procese naturale fundamentale-evaporarea si

condensarea- prin care atm pimeste apa de pe suprafata Pamantului sub forma de vapori si o
retransmite sub forma de precipitatii.

Sursa principala a vaporilor de apa din atm o constituie apa oceanelor si marilor.

Evaporarea e un proces in care are loc o deplasare continua a unor molecule de pe suprafata
lichidului in aer.Aceasta desprindere se produce cand moleculele poseda o energie cinetica mai mare
decat energia lor cinetica medie.

Procesul are loc cu consum de caldura. Evaporarea este caracterizata prin masa de lichid evaporata.
Aceasta marime se numeste viteza de evaporare(W) sau intensitatea evaporarii si se exprima prin
cantitatea de apa evaporata in unitatea de timp de pe unitatea de suprafata.

Intensitatea evaporarii depinde de multi factori:temp suprafetei de evaporare, deficitul e saturatie,

viteza vantului,presiunea atmosferica, propr fizice chimice ale solului,nivelul apei freatice,relieful.
Astfel daca temp suprafetei care evapora si deficitul de saturatie cresc, viteza de evaporare creste. Cu
cat vantul este mai puternic,cu atat se intesifica evaporarea. Viteza de evaporare este invers
proportionala cu presiunea atmosferica.
Intensitatea evaporarii este redusa de insusi procesul de evaporare,deoarece acest proces de
evaporare are loc cu consum de caldura,deci suprafata care evapora se raceste,iar scaderea
temperaturii acesteia micsoreaza intensitatea evaporarii.

Capilaritatea solului contribuie la sporirea evaporarii.

Adancimea apelor freatice influenteaza de aemenea evaporarea la suprafata solului,acestea fiind

invers proportionala cu adancimea stratului de apa freatica.

Culoarea solului influenteaza indirect procesul de evaporare.Solurile mai inchise la

culoare,incalzindu-se mai intens,vor evapora mai mult decat solurile de culoare deschisa.

In ce priveste intensitatea evaporarii la suprafata apei,in padure in perioada mai-sept evaporarea

este mai coborata cu cca 63% fata de campul descoperit.

Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori.Este unul din cele mai imortante
elemente meteorologicce.Stratul noros este sursa precipitatiilor;el reduce in timpul zilei intensitatea
radiatiei solare la suprafata Pamantului,iar noaptea intensitatea radiatiei efective,producand astfel
modificari esentiale mersului diurn al temperaturii solului si aerului si influentand implicit asupra
unor procese fiziologice ale plantelor.

Nebulozitatea prezinta un mers periodic diurn si unul annual.Aceste periodicitati sunt insa mai greu
de sesizat.Calculul valorilor medii orare permite insa sa se constate,ca in timpul verii,deasupra
continentelor mersul diurn prezinta 2maxime si 2minime. Primul maxim se produce in zori si este de
natura radioactiva,iar cel de-al doilea dupa-amiaza,fiind cauzat de dezvoltarea norilor convectivi.

In timpul iernii,cand convectia este f slab sau lipseste,nebulozitatea prezinta un singur maxim in
timpul diminetii.

Deasupra oceanelor maximul din cursul noptii este mai pronuntat decat cel de dupa-amiaza,datorita
modului diferit de incalzire si racire a apei,in raport cu uscatul.

Mersul annual al nebulozitatii la latitudinile mijlocii se caracterizeaza printr-o valoare maxima in

anotimpul rece si una minima in anotimpul cald.

In tara noastra nebulozitatea maxima se inregistreaza in luna decembrie,iar minima in august.

Sub influenta unor factori locali,nebulozitatea poate avea insa si un mers annual mai complicat,decat
cel obisnuit.

Produsele condensarii vaporilor de apa in atmosfera- Ceata si norii

Ceata si norii sunt produse ale condensarii constituite din picaturi f fine de apa si cristale de gheata,
se deosebesc intre ele prin inaltimea la care se formeaza si prin variatele forme pe care le imbraca, in
fct de unele particularitati ale modului de formare.

Particulele care alcatuiesc ceata si norii au dimensiuni mici,plutesc in aer si pot fi purtat usor de vant
dintr-un loc in altul.

In fct de conditiile sinoptice generale de formare,ceturile s-au grupat in 2categorii:

a)ceturi din interiorul aceleiasi mase de aer;

b)ceturi frontale,formate la contactul a doua mase de aer.

Dupa conditiile fizice,care determina condensarea sunt grupate in: ceturi de radiatier,ceturi de
advectie si ceturi de amestec.

Norii se numara printre cele mai importante fenomene atmosferice.Norii se clasifica dupa mai multe
criterii: a)dupa criteriul morfologic: -nori in forma de gramezi izolate(Cumulus)

-nori care se prezinta ca o panza continua(Stratus)

-nori in forma de filamente sau fibre(Cirrus)

-nori in forma de gramezi compacte,cu aspect de

valuri(Stratocumulus)

b)dupa criteriul altitudinii: nori superiori, mijlocii(intre 2000-6000m) si inferiori

c)Criteriul genetic grupeaza norii dupa particularitatile proceselor fizice prin care iau
nastere.Astfel,racirea lenta care se produce prin radiatie sau alunecare favorizeaza geneza norilor
stratiformi, iar racirea brusca,rapida da nastere norilor cumuliformi.

d)dupa criteriul structurii microfizce:nori alcatuite din picaturi lichide;din cristale de

gheata,cu structura mixta.

Sistemul international de clasificare a norilor grupeaza norii in 4famili:

Familia norilor superiori,cu baza situata la peste 6mii m,cuprinde 3genuri:

Cirrus(Ci),Cirrocumulus(Cc), Cirrostratus(Cs)

Fam. norilor mijlocii,cu baza situata intre 2si 6km cuprinde 2genuri: Altocumulus(Ac), Altostratus(As).
Caracteristicile acestor nori: culoare cenusie-deschis pana la cenusie-albastruie,uneori alba, formati
din picaturi supraracite de apa si din cristale de gheata,au forma de panza compacta,valuri.

Fam norilor inferiori cu baza sub 2km,fac parte 3genuri de nori: Stratus(St),Stratocumulus(Sc) si
Nimbostratus(Ns).Ei se pot prezenta sub aspecte diferite,de la cel de panza continua cenusie,pana la
forma de gamezi izolate,benzi,valuri.Pot acoperi complet sau partial cerul.

Fam norilor de dezvoltare verticala cu baza de la 100m si cu varfuri pana la inaltimea norilor
superiori, cuprinde genuri: Cumulus(Cu) si Cumulonimbus (Cb).Acesti nori au de obicei conturul bine
pronuntat,baza orizontala iar varfurile in forma de cupola,de munti sau de turnuri.Varfurile sunt
totdeauna albe,iar baza cenusie sau cenusie-inchisa.

Produsele condensarii vaporilor de apa pe suprafata terestra

In fct de conditiile de racire a aerului,pe suprafata terestra se pot forma sau depune urm produse de
condensare: roua, bruma, chiciura si poleiul.

Roua se formeaza in timpul noptilor seninse, in perioada calda a anului,cand radiatia nocturna
asigura o racire intensa a suprafetelor de contact. Aerul trebuie sa fie suficient de umed, iar miscarea
turbulenta slaba. Roua este alcatuita din picaturi foarte fine de apa care, unindu-se dau picaturi mai
mari, vizibile. Ea se depune de obicei pe suprafata solurilor afanate si pe cea a obiectelor
caracterizate printr-o slaba conductibilitate calorica.

Bruma este alcatuita din cristale f fine de gheata, sub forma unui strat albicios,cu aspect catifelat,care
se depune pe suprafata solului cand se raceste sub 0ºC. Cristalele de gheata iau nastere prin
sublimarea vaporilor in conditii similare la roua: umiditate suficienta,timp senin, fara vant.

Chiciura este o depunere solida care se poate prezenta sub 2forme,in fct de conditiile de geneza:
cristalina si granulara.

Chiciura cristalina este formata din cristale de gheata cu o structura f fina, depunandu-se direct pe
ramurile arborilor,pe conductorii aerieni sub forma unui manson care se scutura usor,prafuindu-
se.Conditiile formarii chiciurii cristaline:vreme calma, temp negative si prezenta unor mase de aer
umede,cetoase. Ele se formeaza prin sublimarea vaporilor de apa si apoi se depun pe diverse
obiecte.

Chiciura granulara este o depunere afanata, cu o structura amorfa,care se formeaza prin inghetarea
picaturilor de ceata supraracita,purtata de vant.Este mai frecvent in munti,formand de diferite
obiecte un strat care poate depasi uneori grosimea de 1m.

Poleiul este o depunere solida sub forma unui strat de gheata omogen si transparent, care se
formeaza in urma inghetarii picaturilor de ploaie pe suprafata racita a solului.Are o geneza mai
complexa decat celelalte forme de depuneri.