NEBULOZITATEA ATMOSFERICA SI PRECIPITATIILE ATMOSFERICE

Nume: Sndulescu Lucia-Marina Grupa :104 Specializarea :Georgrafie

NEBULOZITATEA

Reprezinta gradul de acoperire cu nori a boltei ceresti. Ea este importanta n practica meteorologica, ndeosebi n prognozele meteorologice, unde sistemele noroase sunt urmarite prin imagini satelitare si cu ajutorul radarului. Este, de asemenea, importanta n schimbul radiativ-caloric al sistemului Soare-Atmosfera-Pamnt, modificnd valorile acestuia, i n cercetarile climatologice,agrometeorologice i biometeorologice. Se apreciaz prin zecimi de cer acoperit, valoarea ei minim fiind 0 n cazul cerului senin i maxim n situaia unui cer complet acoperit cu nori. Pentru situaiile intermediare valorile ei se noteaz, prin aprecierea observatorului, cu cifre corespunztoare de la 1 la 9. n funcie de aceste valori pot fi apreciate gradul de nebulozitate i semnificaia zilelor (tabelul 1).

Nebulozitatea poate fi parial sau inferioar atunci cnd se fac aprecieri asupra norilor inferiori, i total, pentru aprecierea tuturor genurilor de nori.

Tabelul 1. Semnificaia zilelor dup valoarea nebulozitii

Variaiile nebulozitii:
Ca orice element meteorologic, nebulozitatea prezint variaii diurne i anuale n funcie de anumii factori fizico-geografici:structura i particularitile suprafeei active, momentul zilei i al anului, latitudinea geografic, dar i antropici: poluarea atmosferei. Variaiile diurne: Sunt determinate de zona climatic, anotimp,regimul temperaturii i umezelii aerului deasupra unei anumite suprafee active, ce i are proprietile ei caracteristice i, bineneles,de tipurile de nori formai. n zonele de clim temperat , vara, oscilaa diurn a nebulozitii pe continente, prezint dou maxime: unul principal,dup amiaza (datorit conveciei puternice a aerului i apariiei norilor cumuliformi) i altul secundar, nainte de rsritul Soarelui(determinat de norii stratiformi ce se formeaz noaptea datorit radiaiei terestre). ntre aceste dou maxime din timpul zilei se produc dou minime (nainte de amiaz i ctre sear). Iarna, datorit slbirii accentuate a conveciei termice din timpul zilei i predominrii norilor stratiformi formai n timpul nopii, nebulozitatea prezint doar un maximum dimineaa i un minim ctre sear (fig. 47).

n zona de clim cald, pe continente, nebulozitatea nregistreaz un singur maximum ntre orele 12-14, fr apariia celui de-al doilea datorit neformrii norilor stratiformi n timpul nopii. Deasupra oceanelor i mrilor variaia diurn a nebulozitii se prezint invers celei de deasupra uscatului. Astfel, n timpul zilei se dezvolt norii stratiformi, iar convecia termic ce apare noaptea, cnd apa este mai cald dect aerul, creeaz un maximum n cea de a doua parte a acesteia. n zonele montane, evoluia diurn a nebulozitii depinde de modul de nclzire i rcire a versanilor i vilor. n timpul verii,dimineaa este senin, convecia termo-orografic, ce apare treptat Fig.47.Regimul diurn al nebulozitii la caurmare a nclzirii suprafeei active, determin Bucureti-Bneasa.Sursa:Dumitrescu,1973 apariia unui maximum al nebulozitii n orele amiezii. n timpul nopii cerul se nsenineaz treptat datorit slbirii n intensitate a micrilor ascendente convective ale aerului i predominrii celor descendente.

Variaiile anuale ale nebulozitii.

Regimul anual al nebulozitii depinde de latitudinea geografic, de condiiile climatice generale i de influenele locale. minima n perioada cald a anului (fig. 48). n Europa, maxima de iarn se datoreaz activitii ciclonice foarte intense, care determin o nebulozitate de tip frontal, legat de succesiunea rapid a fronturilor atmosferice nsoite de o gam divers de tipuri de nori. Valoarea minim din a doua parte a verii i din timpul toamnei este n strns legtur cu formarea norilor cumuliformi, de convecie, care apar destul de rar. n interiorul marilor suprafee continentale deasupra crora, iarna, predomin un regim anticiclonic caracterizat prin descendena aerului, valoarea maxima a nebulozitii apare vara i toamna, iar cea minim, iarna. Pe suprafeele oceanice de la latitudinile mijlocii i superioare apar o maxima de var sau toamn i o minima de primvar. regimul anticiclonic i maxima iarna, cnd activitatea ciclonic este mai frecvent.

La latitudinile medii, se remarc o valoare maxima n timpul iernii i o valoare

La latitudinile subtropicale, nebulozitatea este minima vara,cnd predomin

Fig. 48.Regimul anual al nebulozitii la Bod.Sursa:Dumitrescu, 1973

Fig. 49. Reprezentarea izopletar a nebulozitii la Bucureti. Sursa: Dumitrescu, 1973

La latitudinile tropicale, dominate de prezena vnturilor alizee,maximum nebulozitii este vara i minimum iarna. n regiunile n care predomin circulaia musonic, regimul anual al nebulozitii este acelai, dar mai bine individualizat. n zonele nalte montane din clima temperat , nebulozitatea minim este iarna, cnd n vi se formeaz norii stratiformi datorit inversiunilor de temperatur, i este maxim vara datorit predominrii conveciei termice i formrii norilor cumuliformi. O excepie apare pe versanii aflai n calea maselor de aer i vnturilor dominante, unde maximum de nebulozitate poate aprea i iarna datorit conveciei orografice. Reprezentarea grafic sub forma izopletelor a valorilor medii orare, lunare i anuale ale nebulozitii pune i mai bine n eviden,tridimensional, evoluia nebulozitii (fig. 49).

OBSERVATII ASUPRA NORILOR

Consideratii generale
Norul este un ansamblu vizibil de particule minuscule de apa lichida sau de gheata,ori de ambele in acelasi timp,in suspensie in atmosfera. Acest ansamblu poate de asemenea include particule mari de apa lichida ori de gheata,particule neapoase sau particule solide,provenind spre exemplu din gazele industriale,din fumuri ori pulberi.

Clasificarea norilor

Necesitatea adoptarii de catre toti meteorologii din lume a unui limbaj comun privitor la determinarea felului norilor a facut ca infinitatea formelor sub care acestia apar la diferite niveluri ale troposferei sa fie sintetizata intr-un numar restrans de forme caracteristice cu o frecventa mai mare pe bolta cereasca. Prin analogie cu sistematica lumii plantelor si animalelor,grupele caracteristice de nori au capatat numele de genuri,iar subdiviziunile lor,specii si varietati.

NIVELELE CARACTERISTICE DIN NORI

Inaltimea la care ajung norii si microstructura lor sunt in functie de anumite nivele caracteristice din atmosfera: a) nivelul de condensare; b) nivelul izotermei de 0C; c) nivelul nucleelor de gheata; d) nivelul de convectie

CRITERIILE PRINCIPALE DE CLASIFICARE A NORILOR SUNT:

- dup form sau aspect exterior (criteriul morfologic); - dup nlimea la care apare baza norului deasupra suprafeei solului: nori superiori (peste 6 km), mijlocii (6-2 km), inferiori (2-0 km), nori cu mare dezvoltare vertical; - dup genez: nori de convecie, frontali (apar pe linia de separaie a dou mase de aer cu proprieti termobarice diferite), de micare ondulatorie a aerului (de-a lungul suprafeelor orizontale de separaie dintre dou mase de aer), de turbulen (n masele de aer umede deplasate deasupra uscatului) i de radiaie (sub stratul de inversiune care se formeaz n timpul rcirii prin radiaieStratus); - dup structura microfizic: nori alctuii din cristale de ghea sunt norii superiori din genurile Cirrus, Cirrocumulus i Cirrostratus, nori alctuii din picturi de ap sunt norii inferiori i norii cu structur mixt, cei cu dezvoltare mare pe vertical, Cumulus congestus i Cumulonimbus.

GENURILE DE NORI

Dupa criteriul aspectului exterior,formele cele mai caracteristice de nori sunt grupate in 10 genuri.Fiecare gen prezinta insusiri specifice(de forma sau microstructura)care il deosebesc esential de celelalte.Un nor apartine intotdeauna unui singur gen.
Clasificarea morfologica internationala cuprinde urmatoarele zece genuri de nori.

GENURILE CUMULUS SI CUMULONIMBUS AU BAZE IN ETAJUL INFERIOR, DARVARFURILE LOR POT SA AJUNGA SI IN ETAJUL MEDIU SAU IN CEL SUPERIOR. ACESTIA FACPARTE DIN GRUPA NORILOR CU DEZVOLTARE VERTICALA. PENTRU DIFERITE ANOTIMPURI SI SITUATII ATMOSFERICE, LIMITELE ACESTORGENURI DE NORI SE SCHIMBA IN SENS VERTICAL. BAZA LOR SE SITUEAZA LA INALTIMIMAI MARI VARA DECAT IARNA SI MAI SUS IN MASELE TROPICALE DECAT IN CELEARCTICE. CIRRUS (CI) Sunt norii izolati in forma de filamente albe, subtiri sau de forma unorsnopuri de fire si benzi inguste. Aspectul lor este fibros, cu stralucire matasoasa. Aproape in exclusivitate sunt alcatuiti din cristale de gheatatransparente. Specii :
I.

Cirrus fibratus (Ci fib)- care au forma unor filamente albe, fine,distincte. b) Cirrus uncinus (Ci unc) - care apar ca niste filamente lungi, albe,fine si disctincte. c) Cirrus spissantus (Ci spi) - care au aspectul unor pete albe maidense si compacte. Ei provin uneori din partea superioara, sub forma denicovala, a norului Cumulonimbus. d) Cirrus castellatus (Ci cas) - care apar sub forma unor micigramezi rotunjite, prezinta baza comuna, cu un aspect general crenelat. Varietati : Cirrus intortus (Ci in) cu forma de filamente intortocheate; Cirrus radiatus (Ci rad) sunt forma unor benzi paralele sauconvergente intr-un punct; Cirrus vertebratus (Ci ve) apar sub forma unor margele saunoduri succesive; Cirrus duplicatus (Ci du) se prezinta sub aspectul unor straturiapropiate suprapuse
a)

Cirrocumulus(Cc) Banc,strat sau patura subtire de nori albi,fara umbre proprii,compus din elemente foarte mici avand forma de granule,riduri,blana de miel etc. Sunt nori albi care apar sub forma de valuri
sau strate fine compusedin mici norisori globulari. Construiti din cristale foarte fine de gheata acestinori au aspect translucid. Ei pot contine pentru scurt timp picaturi foartemici de apa supraracita, care rapid se transforma in cristale de gheata. Inevolutia lor rapida se transforma in Altocumlus sau dispar. Specii: A) Cirrocumulus stratiformis (Cc str) apar sub forma de paturi saubancuri intinse de nori, cu intreruperi, brese sau fisuri. b) Cirrocumulus lenticularis (Cc len) au forma unor lentilebiconvexe, aplatizate, foarte albe, In unele cazuri produc irizatia luminii. c) Cirrocumului castellanus (Cc cas) care prezinta unele partidezvoltate pe verticala sub forma unor turle inaltate pe o baza comuna.Acesti nori indica instabilitatea aerului. Varietati : Cirrocumului undulatur (Cc und) apar ca niste nori organizatisub forma unor sisteme de cute. Cirrcocumulus lacunosus (Cc la) apar sub forma unor mase denori cu mici goluri rotunde, unele cu margini incretite sau ascutite.Elementele norilor sunt adesea aliniate, asemanandu-se cu unfagure de miere

III.CIRROSTRATUS (Cs) Apar sub forma unor strate transparente alburii de nori cu aspect difuzde fibre, cu mare intindere orizontala, rezultati prin unirea elementelornorilor din Cirrus sau Cirrocumulus, din subtierea Altostratilor sau dinnicovala Comulonimbilor.Existenta lor este numai de cateva ore. Uneori sunt translucizi datoritaparticulelor fine de gheata, alteori au aspect fribros datorita cristalelor maimari de gheata din care sunt formati. Speciile: a) Cirrostratus fibrosus (Ca fib) apare sub forma de val fibros custriatiuni fine. b) Cirrostratus nebulosus (Ca nb) se prezinta sub aspect de valcetos omogen, cu grosimi variabile, uneori foarte transparent. Varietati : Cirrostratus duplicatus (Ci du) ce apar sub forma unor noridispusi in straturi suprapuse la nivele apropiate. Cirrostratus undulatus (Ci un) care apar sub aspect de unde,valuri sau dune .

IV.ALTOCUMULUS (Ac) Apar sub forma de paturi, straturi, bancuri, valuri de culoare alba-cenustie cu umbre. Sunt compusi din placi, mase rotunjite, rulouri, uneoricu aspect difuz. Apoape intotdeauna sunt construiti din picaturi de apa, darla temperaturi negative pot fi alcatuiti si din cristale de gheata. In general,in cele mai multe cazuri, partile mai dense ale norilor sunt orientate intr-oanumita ordine. Speciile: a)Altocumulus stratiformis (Ac str) apar in strate dezvoltateorizontal, alcatuite din elemente unite sau separate intre ele. b)Altocumuluis lenticularis (Ac len) apar sub forma unor noriizolati sau contopiti in mase de nori care mai include si forme lenticularebine marcate. Se formeaza deaspura muntlor. c)Altocumuluis castellanus (Al cas) care prezinta protuberantecumuliforme cu aspect dintat crenelat, de mici cupole, turele, elementelor sunt aliniate dupa o baza comuna. Prezenta lor ilustraza instavilitateaaeruli de la nivelul respectiv. Prin evolutie, ei se transforma in nori Cumuluscongestus si uneori Cumulonimbus . Varietati : Altocumulus translucidus (Ac tr) care prezinta parti suficient detransparente prin care se intrezareste prezenta Soarelui si a Lunei. Altocumulus perlucidus (Al pe) care prezinta spatii intreelementele componente prin care se pot observa Soarele si Luna,atmosfera albastra si norii superiori. Altocumulus opacus (Al op) cu elementele componente dese siopace, dar cu partea inferioara cu neregularitati. Altocumulus duplicatus (Al du) apar dublati in bancuri saupaturi suprapuse. Altocumulus undulatus (Al und) sunt compusi din elementealungite si relativ paralele sau aliniate in randuri si siruri. Altocumulus radiatus (Al ra) apar cu dungi sau benzi paralelecare par convergente intr-un punct sau in doua puncte aleorizontului.

V.ALTOSTRATUS (As) Sunt nori care apar sub forma de panza sau strat cenusiu cu aspectstriat, fribos sau uniform, acoperind total sau partial cerul. Au mareextindere orizontala.Picaturile de apa sau fulgii de zapada se poti gasi si sub baza norului,iar in cazul in car nu se evapora in cadere, ajung la suprafata terestra subforma precipitatiilor continue. In astfel de cazuri, baza norului de distingegreu. Daca fulgii de zapada se topesc in cadere transformandu-se in ploaie,se observa o a doua baza aparenta.Nu se divid in specii. Variatii: Altostratus translucidus (As tr) care permite sa seintrezareasca prezenta Soarelui si a Lunei. Altrostatus opacus (As op) care marcheaza total Soarele si Luna Altrostratus duplicatus (As du) compuri din doua sau mai multestrate suprapuse. Altrostratus undulatus (As un) care au aspect valurit. Altrostratus radiatus (Al ra) se prezinta sunt forma de benziparalele care uneori par ca converg in unul sau doua puncte.

VI.NIMBOSTRATUS

Apar sub forma unor strate de nori cenusii, adesea de culoare inchisa,cu aspect difuz, din care cad precipitatii relativ continuu. Sub ei pot apareanori inferiori destramati de tip Peanus (Cumulus fractus Cu fra). Au mare dezoltare verticala si orizontala. Sunt alcatuiti din picaturisupraracite de apa, cristale si fulgi de zapada, sau au o structura mixta. Genereaza ploaia, ninsoarea sau caderea de granule de gheata. Bazanorului deobicei nu e vizibila. Apare insa nivelul de topire al zapezii. Norii destramati de tip Panus, au tendinta de a disparea prin coalescenta, dincauza picaturilor de ploaie si a fulgilor de zapada care ii strabat, dar se refac mereu. In cazul precipitatiilor intense, acestea matura particulelenorilor Panus mai repede decat se pot regenera. Nu exista specii sau varietati.

VII.STRATOCUMULUS (Sc) Acesti nori apar sub forma unor bancuri, straturi si nori cenusii alburii, cu parti intunecoase, compuse din lespezi, placi sau valuri groase distincte, cu dimensiuni mai mari, separate prin portiuni mai alburii.Elementele componente ale norului sunt grupate sau dispuse in linii cuondulatii, orientate intr-una sau doua directii. Ei pot proveni din norii Altocumulus prin cresterea dimensiunilor microelementelor, din Altostrati si Nimbostrati, ca urmare a turbulentei sau convectiei in stratul umezit prin evaporarea precipitatiei. Specii: a) Stratocumulus stratiformis (Sc str) care se prezinta sub formade valuri sau lespezi mari netede si plate ordonate intr-un sir sau intr-unstrat foarte dezvoltat. b) Stratocumulus lenticularis (Sc len) apar sub forma de lentile caaspect neted, de culoare inchisa. c) Stratocumulus castellanus (Sc cas) sunt alcatuiti din masecumuliforme orientate in linie ascendenta, cu baza comuna. Dezvoltarea lorin directie verticala le da aspectul crenelat. Varietati : Stratocumulus translucidus (Sc tr) care apar sub forma depaturi nu prea dense cu parti suficient de transparente pentru apermite observarea Soarelui. Stratocumuluis perlucidus (Sc pe) cu spatii libere intreelementele norului. Stratocumulus opacus (Sc cp) compus din paturi dense, rulourisau blocuri intunecate. Stratocumulus undulatus (Sc un) compus din elemente mari sicenusii dispuse dupa anumite directii cu aspect de unde. Stratocumulus radiatus (Sc ra) cu elemente dispuse liniar si siruri convergente

VIII.STRATUS (St) Au aspectul unor paturi cenusii cu baza uniforma din care potcadea burnite, granule de zapada sau prisme de gheata. Se pot observa dinnorii Stratocumulus sau prin ascensiunea unei paturi de ceata in urmaincalzirii suprafetei terestre sau datorita intensificarii vantului. Suntconstituiti din picaturi mici de apa, iar la temperaturi negative din cristalede gheata. Cand sunt luminati de razele soarelui, par fumurii ca ceata. Specii: a) Stratus nebulosus (St neb) care au un aspect fumuriu uniform.Ei au cea mai mare frecventa. b) Stratus fractus (St fra) nori care apar sub aspectul unor bancurineuniforme sau a unor fasii care isi schimba neincetat si rapid conturul. Varietati : Stratus opacus (St op) care apar sub forma unor strate opace si dense Stratus translucidus (St tr) sunt mai transparenti, permitand sase observe conturul Soarelui si Lunii. Stratus undulatus (St un) care au aspect de unde. Aceastavarietate apare foarte rar

IX.CUMULUS (Cu) Norii cumulus sunt izolati, densi, cu contururi precise, dezoltativertical, cu forma de movile inalte. Baza este cenusie si aproape orizontala.In unele cazuri au un aspect destramat.Partile lor componente le formeaza in special picaturile de apa. Inpartea norului situata deasupra izotermei de 0C se pot forma cristale degheata care se maresc. Pe timp rece, cand masa intreaga a norului este latemperaturi negative, se produce degenerarea norului sub forma unei daresau averse de zapada. Deasupra suprafetelor continentale variatia diurna a cumulizarii estefoarte clar exprimata. Astfel, pe timp senin, dimineata cand soareleincalzeste rapid suprafata terestra, gradientul termin vertical creste rapid. Daca umezeala aerului este ridicata, formarea norilor Cumulus incepedevreme. Specii : a) Cumulus humilis (Cu hum) sunt putin dezvoltati pe verticala siau forma aplatizata. Din acestia nu cad precipitatii. b) Cumulus mediocris (Cu med) au dezvoltare verticala moderata,cu mici inmuguriri la partea superioara, nu genereaza precipitatii. c) Cumulus congestus (Cu con) sunt nori cu mare dezvoltareverticala, cu inmugurile pronuntata la partea superioara, care seamana cuconopida. Acesti nori pot genera precipitatii. In regiunile ecuatoriale, din Cumulus Congestul cad ploi torentiale.

Singura varietate a acestora este Cumulus radiatus, alcatuiti dinCumulus mediocris aliniati in

X.CUMULONIMBUS Sunt nori foarte masivi si densi cu mare dezvoltare verticala, cu formade munti sau turnuri enorme. In partea lor superioara, fribroasa sau striata,se observa o tendinta de extindere sub forma unei nicovale. Nivelul lorsuperior este neted si plat. Sunt altcatuiti din picaturi de apa la partea inferioara si din cristale degheata in portiunea lor superioara. Curentii convectivi ascendenti sidescendeti poarta masa acestora picaturi mari de apa, adesea fulgi dezapada si granule de gheata sau de grindina.Norii Cumulonimbus genereaza precipitatii torentiale insotite dedescarcari electrice, vijelii.Adesea, provin din dezvoltarea norilor Altocumulus castellanus,Stratocumulus castellanus, sau prin transformarea norilor Altostratus sauNimbostratus in Cumulus congeatus si apoi in Cumulonimbus.Acest gen de nori apar rar in regiunile polare, dar sunt frecventi varala latitudini medii si in zonele ecuatoriale. Specii : a) Cumulonimbus calvus (Cu cal) care nu mai prezinta contur precis al partii superioare, ci apar sub forma unei mese albicioare cumargini difuze. b) Cumulonimbus capillatus (Cu cap) se caracterizeaza prinstructura fibroaza sau striata, are aspect uniform si de nicovala la parteasuperioara. Este insotit de ploi torentiale, de descarcari electrice. Varietati : Cumulonimbus inous terminati la partea superioara sub forma denicovala Cumulonimbus mamma (Cu ma) care apar sunt forma demamele Cumulonimbus pileus (Cu pil) sunt forma de caciula Cumulonimbus velum (Cu vel) sub forma de panza

Fig. 2 Clasificare nori

1-

Familia norilor superiori baza acestora se afl la nlimi cuprinse ntre 5000 i 13000 de metri (aproximativ 16.000 i 43.000 de picioare). Aceast familie cuprinde urmtoarele genuri: Cirrus (Ci) Cirrocumulus (Cc) Cirrostratus (Cs) 2 - Familia norilor mijlocii baza este situat ntre 2000 i 7000 de metri (aproximativ 6500 si 23.000 de picioare). Cuprinde urmtoarele genuri: Altocumulus (Ac) Altostratus (As) 3 - Familia norilor inferiori baza situat ntre 0 i 2000 de metri (aproximativ 6500 de picioare). Cuprinde urmtoarele genuri: Stratocumulus (Sc) Stratus (St) Nimbostratus (Ns) 4 - Familia norilor de dezvoltare vertical baza pleac de la 500 de metri iar vrful ajunge pn la nlimea norilor superiori. Cuprinde urmtoarele genuri: Cumulus (Cu) Cumulonimbus (Cb)

Norii se clasific n: nori de convecie, nori frontali, nori de turbulen, nori de radiaie, nori ce apar n urma micrii ondulatorii a aerului, norii orografici. Norii de convecie apar n urma micrilor convective, puternic ascendente ale aerului, ca urmare a nclzirii exagerate a suprafeei active (convecia termic) sau ca urmare a dislocrii forate a aerului cald de ctre vnt peste un obstacol sau prin advecia unei mase de aer rece care disloc masa de aer cald (convecia dinamic). Apar, de obicei, ntr-o mas de aer stratificat instabil. Norii de convecie termic sunt cumuliformi care pot fi situai la diferite nlimi n funcie de fora de ascenden a aerului: Cumulus humilis, cu nlimea cea mai mic, nu dau precipitaii, sunt considerai nori de timp frumos, Altocumulus cumuliformis la o nlime medie n troposfer, Cumulus congestus i Cumulonimbus la nlimi mari, din care cad precipitaii sub form de averse Fig.3 Modul de formare a norilor convectivi

Norii frontali apar pe linia unui front atmosferic care separ dou mase de aer cu proprieti diferite, n special de temperatur.
Fiecare tip de front atmosferic este nsoit de nori specifici (mai multe amnunte n capitolul de Meteorologie sinoptic). Norii de turbulen se formeaz prin deplasarea maselor de aer umed oceanic deasupra suprafeelor continentale i prezint micri turbulente sub stratul de inversiune termic. Norii din aceast categorie sunt stratiformi (genurile Stratus i Stratocumulus) din care cad precipitaii slabe cantitativ. Norii de radiaie apar n urma rcirii radiativ-nocturne a aerului, toamna i iarna, sub stratul de inversiune termic, n timpul zilei disipndu-se o dat cu nclzirea aerului. De obicei sunt nori sub form de pnz continu din genul Stratus.

Norii de micare ondulatorie sau de und apar din cauze diferite, la limita straturilor de inversiune sau prin deplasarea aerului peste masive muntoase alctuite din culmi paralele i vi. Pe unda ascendent se formeaz nori de tip Altocumulus lenticularis i Stratocumulus, care se risipesc pe partea descendent unde comprimarea adiabatic a aerului creeaz fenomenul de foenizare uoar, cerul devenind senin i temperatura aerului mai ridicat dect n partea ascendent a undei.

Fig.4 Modul de formare a norilor de miscare ondulatorie

Fig.5 Formarea norilor de unda orografici

Fig.6 Dezvoltarea norilor orografici n mase de aer stabil i instabilSursa: Ciulache, 2002

Dup structura microfizic

n functie de starea de agregare a apei ce se afla n compozitia lor exista: nori formati din particule lichide (Stratus, Stratocumulus, Cumulus si n parte Altocumulus); nori formai din particule solide: cristale de gheata, fulgi de nea, mzriche (Cirrus, Cirrostratus i Cirrocumulus); nori micti, compui din picturi de ap, dar i particule solide (Cumulonibus, Nimbostratus i n parte Altocumulus i Altostratus).

Toi norii, indiferent de nlimea i forma lor au aceleai pri componente: baza (partea inferioar a norului), vrful (partea cea mai nalt a norului), grosimea (distana dintre baz i vrful norului), ntinderea (sau lungimea maxim a norului) i nlimea bazei (sau plafonul, ce reprezint distana de la suprafaa topografic pn la baza norului).

PRECIPITATIILE ATMOSFERICE
condensrii i sublimrii vaporilor de ap, constituind totalitatea particulelor de ap lichid i solid care cad din nori i ating suprafaa Pmantului.
Precipitaiile atmosferice - sunt produse finale ale

Pot fi sub form de : ploaie, zpad, lapovi, burni, mzriche,grindin etc. Impreun cu depunerile pe suprafaa terestr (roua, bruma, chiciura, poleiul etc.) alctuiesc hidrometeorii .

GENEZA PRECIPITATIILOR
Condiiile principale de formare a precipitaiilor sunt:

Creterea picturilor icristalelor din nori , astfel ca ele s poat invinge

rezistena aerului i foracurenilor ascendeni, pentru a atinge suprafaa terestr. Creterea componentelor din nori (care este cauza principal a genezei) se realizeaz prin trei procese: condensarea sau sublimarea direct a vaporilor de ap pe particule noroase,contopirea particulelor din nori (coalescen) i givraj (ciocnirea cristalelor deghea cu picturile de ap suprarcit, care inghea i formeaz granule de ghea(mzrichea, grindina). Acesta este un fenomen deosebit de periculos inaeronautic. Viteza de cdere a particulelor depinde de mrimea lor (tabelul 22) iocileaz intre 0,3 m/s la o pictur de 0,1 mm diametru (in cazul burniei) pan la8,0 m/s la o pictur cu diametrul de 5,0 mm (in aversa puternic de ploaie). Fulgiide zpad au o cdere mult mai mic, chiar in situaia unei averse de zpad. Viteza de cdere a particulelor de ap, ghea, grindin etc. este totdeauna mai mare cu cat nivelul maxim de condensare al norilor este situat la mari inlimi,unde temperatura scade mult sub 0C (exemplu norii Cumulonimbus).La latitudinimijlocii (unde este situat i ara noastr), ploaia i zpada au o genez comun innorii cu structur mixt, instabil (Nimbostratus i Cumulonimbus). In situaia incare cristalele de ghea traverseaz, in cderea lor, un strat de aer cu o temperatur pozitiv ei se topesc i ajung la sol sub form de ploaie. Cand grosimea stratului de aer cu temperatur pozitiv este mai mic, fulgii de zpad se topesc parial, se amestec cu ploaia ajungand la sol sub form de lapovi (precipitaie mixt). Intimpul iernii, in situaia unui strat de aer cu temperaturi negative pe toat grosimea lui, cristalele de ghea formate in partea superioar a norului se contopesc cu picturile suprarcite din partea central a coloanei de aer, cresc in diametru i cad sub form de fulgi de zpad .

CLASIFICAREA PRECIPITATIILOR - SE FACE DUP DIFERITE

CRITERII: STAREA DE AGREGARE, GENEZ, CANTITATEA DE AP CZUT,DURAT I INTENSITATE

Clasificarea dup starea de agregare

Dup acest criteriu, precipitaiile sunt lichide (ploaia, burnia), solide (zpada,mzrichea, ploaia ingheat, grindina, acele de ghea) i mixte (lapovia). diametru. Densitatea i diametrul picturilor de ploaie depind de tipul denori din care cad. Ploaia cu picturi mici si rare cade din nori mijlocii i inali care uneori, se poate evapora pan s ajung la sol. Ploaia cu picturi mari i foarte desecade din norii cu mare dezvoltare pe vertical (Cu congestus i Cb). Burnia este o precipitaie alctuit din particule foarte fine de ap cu diametrulsub 0,5 mm, cu densitate mare ce cade din norii stratiformi (Stratus i uneoriStratocumulus). Zpada este o precipitaie solid format din cristale fine de ghea ramificate sauneramificate, a cror mrime depinde de condiiile de condensare i sublimare avaporilor de ap. Temperaturile negative nu prea sczute favorizeaz formareafulgilor de zpad, iar la cele foarte sczute fulgii nu se formeaz. Mzrichea este o precipitaie solid sub form de granule mate, sframicioase cuaspect de zpad (forma moale ) sau sub form de grune de ghea sferice, parialtransparente cu un miez albicios opac(forma tare ). Cand boabele de mzriche moale au un diametru sub 1 mm, ea setransform in zpad grunoas i cade iarna din norii stratiformi, i este unechivalent al burniei de toamn. Ploaia ingheat este o precipitaie lichid care inghea inainte de a ajunge la sol,trecand printr-un strat de aer cu temperatur negativ, in situaia inversiunilor de temperatur

Ploaia este format din picturi de ap cu dimensiuni ce variaz de la 0,5 mm la 5mm in

Grindina este o precipitaie solid alctuit din granule de ghea de diferite forme,cu diametre variabile, in funcie de condiiile de genez. Cade numai din norii detip Cumulonimbus i poate atinge un diametru incredibil intre 4 cm i 9,3 cm, ceamai mare granul de ghea msurat pan in prezent pe glob. Acele de ghea sunt cristale de ghea foarte mici, sub form de solzi sau bastonae. Se formeaz iarna i pot pluti mult timp in aer. Norii Cirrus, cei maiinali, sunt alctuii din cristale asemntoare. Lapovia este o precipitaie mixt alctuit din picturi de ap i fulgi de zpad ireprezint o faz intermediar in procesul de formare a ploii sau zpezii

Clasificarea precipitaiilor dup genez

Dup formarea lor, precipitaiile sunt: convective, frontale i orografice.

convecietermic generate prin ascensiunea puternic a aerului inclzit la suprafaa terestr(a oceanelor i continentelor). Sunt ploi locale cu character de avers, specificezonei ecuatoriale in tot cursul anului i zonelor temperate in anotimpul cald inorele amiezii. Cad din norii cu mare dezvoltare vertical, Cumulus congestus iCumulonimbus. fronturileatmosferice. Din norii frontului cald cad precipitaii de lung durat i bogatecantitativ, care se produc inaintea liniei frontului, pe distane apreciabile. Frontulrece este insoit de precipitaii care cad pe o zon ingust ins abundente cantitativi de scurt durat sub form de avers, acompaniate de oraje. Acest tip de precipitaii mai sunt cunoscute i sub denumirea de ciclonale, deoarece suntspecifice formaiunilor barice depresionare. aeruluiumed pe versanii munilor i dau cantiti mari sub form de averse insoite dedescrcri electrice. In zonele muntoase aflate perpendicular in calea maselor de aer foarte umede venite de pe ocean, precipitaiile orografice insumeaz cele maimari cantiti de ap de pe glob (ex. Himalaya, la poalele versantului sudic, inclimat musonic se inregistreaz polul ploilor Cerapundji, 12.000 mm anual).

Precipitaiile convective - sunt cele care provin in urma proceselor de

Precipitaiile frontale - sunt specifice sistemelor noroase care insoesc

Precipitaiile orografice - sunt determinate de ascensiunea rapid, forat a

Clasificarea dup cantitatea de ap i durat

Conform acestui criteriu, precipitaiile pot fi: de lung durat i abundente, delung durat i puin abundente, de scurt durat i abundente, de scurt durat i puin abundente.

Precipitaiile de lung durat i abundente : sunt caracteristice anotimpului detoamn i in zonele montane inalte. Sunt
cunoscute sub numele de ploimocneti i dureaz cel puin 6 ore, Cantitateaminim de ap pe care pot s o dea este de 0,5 l/or. Sunt precipitaii ale frontuluicald i cad din norii Altostratus i Nimbostratus . Precipitaiile de lung durat i puin abundente : se numesc burnie i sunt alctuite din picturi foarte fine de ap, mai frecvente in perioada rece a anului.Cad, de obicei, din nori stratiformi. caracteristice perioadei calde a anului. Cad din norii Cumulonimbus, incep i se sfaresc brusc,sunt insoite de oraje i dau cantiti mari de ap.

Precipitaiile de scurt durat i abundente : se numesc averse i sunt

Precipitaii de scurt durat i puin abundente : se numesc bure de ploaie sau fulguieli, in funcie de anotimp. Cad din norii de tip Stratus.

REGIMUL PRECIPITATIILOR
Precipitaiile atmosferice sunt elementul meteorologic cu cea mai m arevariabilitate neperiodic, determinat de o serie de cauze generale, dar mai aleslocale, de circulaie a aerului troposferic, i fizicogeografice. Ele prezint variaiizilnice i anuale, care le imprim un anumit tip de regim pluviometric. Deci,regimul precipitaiilor sau pluviometric reprezint totalitatea caracteristicilor pecare le au precipitaiile in cursul unei zile i al unui an, in special distribuia lor intimp. Regimul pluviometric este definit prin anumite mrimi .

Mrimile care caracterizeaz regimul pluviometric sunt: cantitatea de precipitaii in mm strat de ap sau l/mp; zi cu precipitaii - pp 0,1 mm; intensitatea precipitaiilor -cantitatea de precipitaii in unitateade timp pe unitatea de suprafa (l/mp/min.); cantitatea maxim czut in 24 ore; numrul zilelor cu anumite cantiti de precipitaii; frecvena zilelor cu anumite forme de precipitaii .Zilele cu sau fr precipitaii se pot grupa in serii de zile consecutive i potreprezenta : 1. perioada ploioas = intervalul de timp in care a plouat in fiecare zi sau inmajoritatea zilelor. 2. perioada de uscciune = intervalul de cel puin 5 zile consecutive fr precipitaii. 3. perioada secetoas = intervalul de cel puin 10 zile consecutive fr precipitaii(aprilie-octombrie) i cel puin 14 zile consecutive (octombriemartie)

Regimul pluviometric diurn Variaia zilnic a cantitilor de precipitaii difer in funcie de suprafaa activ(uscat sau ap), in funcie de care exist tipul pluviometric diurn continental itipul pluviometric diurn maritimooceanic. Tipul continental - prezint dou maxime: dimineaa (de radiaie) i dup amiaza (deconvecie). In timpul verii maximul principal este cel de convecie, iar iarna, cel deradiaie. La latitudinile temperate, unde exist o activitate ciclonic intens, aceast variaie diurn a precipitaiilor poate fi perturbat i complicat de acti vitateasistemelor noroase ce insoesc fronturile atmosferice i de precipitaiile aferentefiecrui tip de front atmosferic. Tipul maritim-oceanic - prezint un maximum noaptea i un minimum ziua, stranslegate de modul diferit de inclzire a suprafeei active. Noaptea apa este mai calddecat aerul, se dezvolt convecia i condensarea vaporilor de ap, iar ziua apa estemai rece decat aerul i predomin curenii descendeni de aer ce se opun

Regimul pluviometric anual

Prezint, in principal, distribuia cantitativ a precipitaiilor in timpul unui an subforma mediilor lunare i anuale pe perioade lungi de timp. Regimul pluviometricanual depinde de circulaia general a aerului troposferic i de condiiile localefizico-geografice. Pe suprafaa globului se disting urmtoarele tipuri principale deregim pluviometric: ecuatorial, subecuatorial, tropical, tropical deertic, tropical musonic, mediteranean, temperat oceanic, temperat musonic, temperat continental, polar continental, polar oceanic . Tipul pluviometric ecuatorial - aparine regiunilor situate in vecintatea ecuatoruluigeografic, pan la latitudinea de 10.N i S. Este caracterizat prin precipitaiiabunden te in tot cursul anului.Totui, se pot observa dou perioade maxime la cele dou echinocii candconvecia termic este mai puternic. De asemenea, se evideniaz i dou uoareminime imediat dup cele dou solstiii. Tipul pluviometric subecuatorial - cu precipitaii mai reduse cantitativ in comparaie cu tipul ecuatorial. Apare chiar o perioad secetoas intre cele dou maximeechinociale. Este un tip de regim care face tranziia de la cel ecuatorial ctre celtropical. Tipul pluviometric tropical - prezint o singur perioad ploioas de var, rezultat prin contopirea celor dou echinociale din tipul ecuatorial i o perioad secetoascare poate fi chiar de 6 luni. Tipul pluviometric tropical deertic - apare la latitudinile de 20- 30. N i S, cu oscdere pronunat a cantitilor de precipitaii, sub 250 mm anual i o distribuietemporal foarte neregulat. Tipul pluviometric tropical musonic - este asemntor celui tropical, maxima iminima pluviometric fiind condiionat de musonul de var i, respectiv, de iarn.Precipitaiile din anotimpul ploios pot atinge ins cantiti impresionante. Tipul pluviometric mediteranean - este specific bazinului Mrii Mediterane i secaracterizeaz prin dou perioade total diferite in timpul anului: una ploioas iarnai alta secetoas vara, determinate de activitatea ciclonic sau anticiclonic

Tipul pluviometric temperat oceanic - caracterizeaz arhipelagurile i insulele,

dar iregiunile vestice ale continentelor din zona de clim temperat. Predominante suntmasele de aer umed oceanic transportate de vanturile predominante i activitateaciclonic intens. Precipitaiile sunt distribuite in tot cursul anului, cu un maximumin lunile de toamn-iarn i cu un minimum vara, fr a aprea perioade secetoase.

Tipul pluviometric temperat musonic -

este specific latitudinilor mijlocii unde predomin o circulaie musonic determinat de inclzirea diferit a uscatului iapei i apariia unor diferene de presiune intre cele dou suprafee active care ducla formarea musonilor. In lunile de var ale fiecrei emisfere acioneaz musonulde var, oceanic, cu cantiti mari de precipitaii, iar in cele de iarn acioneazmusonul continental care transport mase de aer cu umiditate sczut, musonul deiarn, inregistrandu-se un minimum pluviometric. Este specific regiunilor esticeale Asiei temperate.

Tipul pluviometric temperat continental -

este characteristic interioarelor continentelor, cu cantiti de precipitaii din ce in ce mai reduse cu cat deprtareade ocean este mai mare, cptand o anumit nuan de excesivitate. Se observ unmaximum pluviometric vara i un minimum iarna. Vara precipitaiile sunt, ingeneral, de natur convectiv, iar iarna se formeaz pe linia fronturilor atmosferice.Intre tipurile de regim pluviometric oceanic i continental exist tipuri de tranziie. Tipul pluviometric polar continental - prezint cantiti anuale reduse, datorit slabeiactiviti ciclonice, aprand totui, un maximum vara determinat de crete reaumiditii in acest anotimp.

Tipul pluviometric polar oceanic -

este specific Arcticei i Antarcticei i secaracterizeaz prin cantiti de precipitaii mai mari decat in tipul continental,maximul de iarn fiind in jurul valorii de 100 mm, iar minimul apare vara, sub 5mm

Pluviometrul

Pluviometrul este un instrument cu ajutorul cruia se msoar cantitatea precipitaiilor.

n regiunile greu accesibile se utilizeaz pluviometrul totalizator cu contor (care funcioneaz pe principiul umplerii i golirii alternative cu ap din precipitaii a unui sistem de cupe instalat sub tubul care continu plnia receptorului) sau pluviometrul automat cu transmisie prin telefon (care este un pluviometrutotalizator adaptat pentru transmiterea prin telefon a unor semnale Morse, ce indic numrul de cupe golite

Pluviometrul tip

A.N.M.

Pe platformele meteorologice se gsesc ntotdeauna dou pluviometre, care sefixeaz pe laturile de est i de vest ale unui stlp vertical de lemn, n centrul platformeimeteorologice, pe acelai aliniament cu pluviometrul Tretyakov i pluviograful. Unul estedescoperit (pluviometru de serviciu), iar cellalt este de rezerv. n ultima perioad, lastaiile meteorologice exist un al treilea pluviometru numit pluviometru

Pluviometrul tip Tretyakov

Este alctuit din:

corpul pluviometric vas cilindric confecionat din tabl de zinc, terminat laextremitatea superioar printr-un inel de bronz cu muchie ascuit. n interiorul lui estesudat o diafragm tronconic al crei orificiu se nchide n semestrul cald cu o plnie pentru a reduce evaporarea apei colectate. capac pluviometrului se folosete la nchiderea suprafeei receptoare. ecranul protector alctuit din 16 lamele metalice tiate n form de trapezeechilaterale, are forma unui trunchi de con cu baza mare ndreptat n sus. trepiedul sau stlpul. eprubeta pluviometric

Pluviografele sunt aparate complexe, care, prin intermediul unordispozitiveautomate, nregistreaz continuu cantitatea, durata iintensitatea precipitaiilor lichide.Cele mai utilizate sunt cele Fuess, Junkalori model rusesc. Ele pot fi zilnice sausptmnale, dup cum executtamburul cu mecanism de ceas o rotire complet. a) Pluviograful model rusesc n alctuirea sa intr un receptor, un colector i nregistratorul . Receptorul - este un vas cilindric de metal, care se termin la partea inferioar cu oplnie, prin care precipitaiile sunt canalizate spre colector. n partea interioar a colectorului se gsete un recipient cilindric, care plutetedeasupra coloanei de ap icare se ridic pe msur ce nivelul apei crete deasupra coloanei de ap i care se ridic pe msur ce nivelul apei crete. Aceast micare antreneaz i prghia peniei inscriptoare. n cazul precipitaiilor lichide continue, cnd nivelul apei acumulate crete nencetat,penia va nscrie ntre valorile 0 i 10 ale pluviogramei o linie ascendent,mai mult sau mai puin nclinat, n funcie de intensitatea ploii. Pluviograma - este divizat pe vertical prin linii ce marcheaz cantitatea de ap ntre limitele de 0-10 mm, iar pe orizontal prin linii care indic timpul n ore iminute. nregistratorul - este reprezentat de un tambur cu un diametru mai mare, pe care sefixeazdiagrama de precipitatii numita pluviograma

b) Pluviograful tip Fuess

Se deosebete de pluviograful model rusesc prin dimensiunile salemai reduse. Prin modul de construcie, pluviografele nu pot fi utilizate dect n sezonul cald,astfel c, toamna nainte de producerea ngheurilor,acestea se demonteaz, se cur i se pstreaz n magazia staiei meteorologice pn n primvar, cnd observaiile sereiau.Valorile obinute n urma msurtorilor efectuate se noteaz ntabelele meteorologice TM-4.

Regimul anual al precipitaiilor atmosferice seanalizeaz cu ajutorul sumelor lunare i anotimpuale, el indicnd modul dedistribuie a precipitaiilor pe diferite perioade ale anului. Aceastdistribuie se numete regim pluviometric, depinznd de circulaia generala atmosferei i de factorii geografici locali.

Bibliografie :

Sterie Ciulache,Meteorologie-Manual practic Imagini :http://www.craimont.ro/vremea/nori.html