UNIVERISTATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografia turismului

DETERMINAREA VIZUALA SI INSTRUMENTALA

A NEBULOZITATII ATMOSFERICE. CLASIFICAREA
NORILOR. EFECTUAREA OBSERVATIILOR
ASUPRA VIZIBILITATII ATMOSFERICE.

Student: CIULEI Cristina-Diana

Grupa: 106

BUCURESTI
NOIEMBRIE 2021
Cuprins

Introducere........................................................................................................................................3
Capitolul 1. Unitatea de masura si scara...........................................................................................4
Capitolul 2. Criterii de clasificarea a norilor.....................................................................................5
Capitolul 3. Locul determinarii.........................................................................................................12
Capitolul 4. Instrumente utile in determinarea nebulozitatii atmosferice.........................................13
Capitolul 5. Complexul de observatii...............................................................................................16
Bibliografie.......................................................................................................................................18
Introducere

"Atlasul International al Norilor" editat de OMM in 1956 atribuie

norului rumatoarea definitie:
"Norul este un anasmblu vizibil de particule minuscule de apa
lichida sau de gheata, ori de ambele in acelasi timp, in suspensie
in atmosfera. Acest ansamblu poate de asemenea sa include
particule mai mari de apa lichida ori de gheata, particule
neapaoase sau particule solide, provenind spre exemplu din
gazele industriale, din fumuri ori pulberi".

Vizibilitatea meteorologica reprezinta distanta maxima pana la

care un obiect cu insusiri definite poate fi vazut si identificat in
orice imprejurare.
 Unitatea de masura si
scara determinarii
nebulozitatii

Unitatea de masura pentru nebulozitate este zecimea de bolta

cereasca.

Scara determinarii nebulozitatii este:

➢ Scara internationala a vizibilitatii cu zece trepte
Criterii de clasificare a norilor
Necesitatea adoptarii de catre toti metorologii din lume a unui "limbaj" comun privitor la determinarea felurilor norilor a facut ca infinitatea formelor sub care acestia
apar la diferite niveluri ale troposferei sa fie sintetizata intr-un numar restrans de forme carcateristice cu o frecventa mai mare pe bolta cereasca.
Principalele criterii care stau la baza diferitelor clasificari ale norilor se refera la forma, inaltime geneza si structura lor microfizica.

A. Clasificarea morfologica a norilor

B. Clasificarea norilor dupa inaltime
 A. Clasificarea
morfologica a norilor
Are la baza criteriul aspectului exterior pe care il imbraca diferitele sisteme noroase precum si
unele elemete de geneza, dezvoltare si transformare.

1. GENURILE DE NORI
Clasificare morfologica internationala curpinde urmatoarele zece genuri de nori.
▪ Ciruss (numele genului este dat de latinescul "cirrus" = bucle de par, tufa de crini, pene de
pasari)
▪ Cirrostratus ( compus din cuvintele latinesti "cirrus" si "stratus")
▪ Cirrocumulus (compus din cuvintele latinesti "cirrus" si "cumulus")
▪ Altocumulus (compus din cuvintele latinesti "altum" = inalt si "cumulus")
▪ Altostratus (compus din cuvintele latinesti "altum" si "stratus")
▪ Nimbostratus (compus din cuvintele latinesti "nimbus" = nor ploios si "stratus")
▪ Stratocumulus (compus din cuvintele latinesti "stratus" si "cumulus")
▪ Stratus (numele genului este dat de latinescul "stratus" = a intinde, a aetala, a turti, a acopri)
▪ Cumulus (numel genului este dat de latinescul " cumulus" = gramada, morman, ingramadire )
▪ Cumulonimbus (compus din cuvintele latinesti "cumulus" si "nimbus")
2. SPECIILE DE NORI
Principalele specii de nori incluse in clasificarea morfologica internationale
sunt:

o Fibratus ( numele speciei este dat de latinescul "fibratus" = fibros, compus

din fibre, filamente)

o Uncinus ( numele speciei este dat de latinescul "uncinus" = carligat )

o Spissatus (numele speciei este dat de latinescul "spissatus" = a ingrosa,)

o Castellanus (numele ei deriva de la cuvantul latinesc "castellum" = cetate

feudala, incinta unui oras fortificat)

o Floccus (numele speciei este dat de latinescul "floccus" = scama de lana,)

o Stratiformis ( compus din cuvintele latinesti "stratus" si "forma" )

o Nebulosus (numele speciei este dat de latinescul "nebulosus" = ceata )

o Lenticularis ( numele speciei este dat de latinescul "lenticula" = lentila )

o Fractus ( numele speciei este dat de latinescul "fractus" = a sparge, a rupe

o Humilis ( numele speciei este dat de latinescul "humilis" = putin crescut )

o Mediocris ( numele speciei este dta de latinescul "mediocris" = mijlociu )

o Congestus ( numele speciei este dat de latinescul "congestus" = ( a acumula )

o Calvus ( numele speciei este dat de latinescul "calvus" = chel)

o Capillatus ( numele este dat de latinescul "capillatus" = paros, cu par )

3. VARIETATILE DE NORI
Caracteristicile particulare determinate de dispunerea diferita a elementelor care
alcatuiesc norii si de gradul mai mare sau mai mic de transparenta a acestora in
anasamblu, stau la baza separarii unor unitatii taxonomice subordonate speciei,
numite varietati.

a. Varietati determinate de dispunerea elementelor constitutive ale

norilor

• Intortus (denumirea varietatii este data de latinescul "intortus" = a rasuci,

a intoarce )
• Vertebratus ( denumirea varietatii este data de latinescul "vertebratus" =
cu vertebre )
• Undulatus ( denumirea varietatii este data de latinescul "ondulatus" = cu
unde, ondulatii )
• Radiatus ( denumirea varietatii este data de latinescul "radiare" = a radia,
a fi radiat )
• Lacunosus ( denumirea varietatii este data de latinescul "lacunosus" = cu
gauri )
• Duplicatus ( denumirea varietatii este data de latinescul "duplicatus" = a
repeta, a duplica )
b. Varietati determinate de transparenta norului in
ansamblu

• Translucidus ( denumirea ei este data de latinescul

"translucidus" = transparent, diafan )
• Perlucidus ( numele ei este dat de cuvantul latinesc "perlucidus"
= care lasa sa se vada prin el )
• Opacus ( numele ei este dat de cuvantul latinesc "opacus" =
intunecat, gros, opac )

4. Particularitatile suplimentare ale norilor

v Incus ( denumirea ei este data de latinescul "incus" = nicovala )

v Mamma ( denumirea ei este data de latinescul "mamma" =
mamelorn )
v Virga ( denumirea ei este data de latinescul "virga" = varga,
ramura )
v Praecipitatio ( denumirea ei este data de latinescul
"pracipitatio" = cadere )
v Arcus ( denumirea ei este data de latinescul "arcus" = arc,
bolta, arcada )
v Tuba ( denumirea ei este data de latinescul "tuba" = trompeta,
tub )
5. Nori anexa

v Pileus ( denumirea ei este data de latinescul "pileus" = boneta, capison )

v Velum ( denumirea ei este data de latinescul "velum" = panza de corabie )
v Pannus ( denumira ei este data de latinescul "pannus" = zdreanta, carpa )

6. Nori – orgina

Aparitia si dezvoltarea norilor noi din cei preexistenti se realizeaza in general pe

doua cai principale.

➢ Prima dintre caile mentionate se refera la situatiile cand o parte oarecare a

unui nor se dezvolta dand nastere unor prelungiri mai mult sau mai putin
importante. Legate sau nu de norul din care s-au format , aceste prelungiri
se pot transforma in nori de alt gen.
➢ A doua dintre caile mentionate se refera la situatiile cand in intregul nor sau
intr-o parte importanta a sa, au loc transformari interne de natura sa
determine trecerea lui dintr-un gen in altul
B. Clasificarea norilor
dupa inaltime

1.Etajul superior (intre 5 si 13 km inaltime)

2.Etajul mijlociu (intre 2 si 7 km inaltime)
3.Etajul inferior (de la 0 la 2 km inaltime)
4.Norii cu dezvoltare verticala mare
Locul
determinarii

❑ Platforma meteorologica
❑ Deasupra nivelului statiei
❑ Sub nivelul statiei
❑ Aeroport
Instrumente utile in
determinarea nebulozitatii
atmosferice
DETERMINAREA INALTIMII BAZEI NORILOR

Statiile meteorologice de pe aeroporturi sunt dotate cu instalatii speciale prin

intermediul carora se determina cu precizie inaltimea bazei norilor pe timp de noapte.
Proiectorul de nori P.I.- 45 reprezinta o astfel de instalatie .

Ceilometrul este o instalatie moderna cu ajutorul careia se poate determina inaltimea

bazei norilor intre 30 si 3000 m.

Fig.1. Proiectorul de nori P.I. - 45

Sursa: Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual
practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti
DETERMINAREA DIRECTIEI SI VITEZEI DE DEPLASARE A
NORILOR

Se efectueaza cu ajutorul instrumentelor nefoscopice care pot fi de

doua feluri: nefoscoape oglinda si nefoscoape cu vizare directa.

• Nefoscopul oglinda Sprung

Fig. 2. Nefoscopul oglinda Sprung

Sursa: Ciulache S., 1973, Meteorologie,
manual practic,Tipografia Universităţii
din Bucureşti
DETERMINARI INSTRUMENTALE ASUPRA VIZIBILITATII METEOROLOGICE

Determinarile instrumentale asupra vizibilitatii meteorologice se realizeaza cu ajutorul

diafanometrelor si al transmisometrelor.

Fig. 3. Diafanometrul Wigand Fig. 4. Transmisometrul

Sursa: Ciulache S., 1973, Sursa: Ciulache S.,
Meteorologie, manual practic,Tipografia 1973, Meteorologie, manual practic,Tipo
Universităţii din Bucureşti grafia Universităţii din Bucureşti
Complexul de
observatii

Observatiile care se efectueaza

asupra norilor la statiile
meteorologice constau din
determinarea felului, a cantitatii si a
inaltimii bazei lor deasupra
nivelului statiei. Concomitent cu
determinarea cantitatii si felului
norilor se noteaza si intensitatea
stralucirii Soarelui sau Lunii.
➢ Intensitatea stralucirii Soarelui sau Lunii se noteaza in registrul meteorologic
RM-1M numai la observatiile climatologice de la orele 01, 07, 13, 19.

➢ Observatiile ce se efectueaza asupra norilor la orele 01, 07, 13, 19 trebuie sa

inceapa cu stabilirea corecta a genurilor , speciilor si varietatilor lor, precum si
a particularitatilor suplimentare, a norilor anexa si a norilor-origina.

➢ Ca si in cazul observatiilor din timpul zilei, noaptea este necesar sa se

urmareasca neincetat schimbarile care se produc in evolutia norilor intrucat
acestea pot fi deosebit de utile pentru aprecierea corecta a genului lor.

➢ Intrucat baza norilor este variabila, observatiile trebuiesc efectuate rapid si la

intervale mici de timp. Ele se realizeaza vizual sau cu ajutorul unor mijloace
tehnice.

➢ In cursul observatiilor efectuate asupra norilor, la statiile meteorologice de

munte trebuie sa se tina seama de cate particularitati specifice.

➢ Norii mijlocii si superiori apar la inaltimi mult mai mici decat la statiile
de campie, ceea ce inseamna ca plafonul lor nu poate constitui un
indiciu pentru identificarea genului din care fac parte.

➢ In situatiile cand baza tuturor norilor se gaseste deasupra nivelului

statiei, observatiile se fac la fel ca la statiile de campie. Norii aflati sub
nivelul statiei se noteaza separat, spatiul ocupat de varfurile muntilor
considerandu-se ca fiind acoperit de nori.
Bibliografie

Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti