Universitatea Maritimă din Constanța

Meteorologie și Hidrologie marină II - Laborator /Seminar

Anul III Navigație

INTRODUCERE

Meteorologie și Hidrologie marină este disciplină obligatorie în planul de

învățământ al instituțiilor de marină. În Universitatea Maritimă din Constanța cursul este
repartizat pe durata a două semestre și are alocate 8 credite.
Suportul de laborator/ seminar la Meteorologie si Hidrologie marină 2 se
adresează studenților de la specializarea Navigație, anul III. Este elaborat conform
cerințelor STCW. Structura suportului de laborator/seminar corespunde modelului de
curs IMO 7.01 (Master and chief mate).

Materialul de studiu alăturat conține noțiuni practice și exerciții (aplicații).

Aplicațiile efectuate pe parcursul semestrului în timpul orelor de laborator/seminar sunt
utile pentru înțelegerea buletinelor meteorologice și a hărților meteorologice și
hidrologice, pentru calculul diferiților parametri și decodificarea unor mesaje. Noțiunile
prezentate și exercițiile/exemplele/studiile de caz/aplicațiile vă ajută să înțelegeți
importanța informării hidrometeorologice la bordul navei și măsura în care ea contribuie
la creșterea siguranței navigației.

Predau acest curs (și laborator) din anul 1994 și am urmărit să prezint conținutul
lui într-o formă accesibilă și concisă. Am o experiență de 30 de ani în învățământul
superior și două titluri de doctor acordate de către Universitatea Aix-Marseille I din
Franța și de către Academia Română București. Activitatea mea de cercetare
(publicarea tezei de doctorat în Franța, a zeci de articole, participări la conferințe,
proiecte de cercetare) se referă în special la fenomenele de vreme severă și impactul lor
asupra navigației.
Conferențiar univ.dr. Brîndușa CHIOTOROIU

1
 Bibliografie recomandată

Balaban Gh., Tratat de navigaţie maritimă, Edit. Leda, 1996

Bowditch N., The American practical navigator. An epitome of navigation, Pub.
No.9, National Imagery and Mapping Agency, USA, 2002 ed.
Chiotoroiu B., Meteorologie și Hidrologie marină 2 (suport de curs și de laborator),
Universitatea Maritimă din Constanta, 2015, curs accesibil pe www.campus.cmu-edu
Chiotoroiu B., Marine Meteorology and Hydrology I, II (a Reader), 2 vol.,
Universitatea Maritimă din Constanța, 2015, curs accesibil pe www.campus.cmu-edu
Neguţ L., Meteorologie maritimă, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983
***Maritime Meteorology, 2nd ed., Thomas Reed Publications, 1997.
***Meteorology for Mariners, Meteorological Office, 3rd ed., 8th impression,
London, HMSO, 1996.
***The Mariner’s Handbook (NP 100), 7th ed., UK Hydrographic Office,
1999.***Admiralty Routeing Charts, UK Hydrographic Office.
***Brown’s Nautical Almanac, publ. Brown, son & Ferguson, Ltd., UK, 2005
***www.wetter3.de/archiv
***www.weather.gmdss.org
.***www.noaa.gov
***https://www.ec.gc.ca/ouragans-hurricanes/
***http://ww2010.atmos.uiuc.edu/
***http://ffden-2.phys.uaf.edu/...
***www.wetter3.de/archiv
***www.metoffice.gov
***www.meteoromania.ro

Notă: Suportul de curs reprezintă o compilaţie. Conţine extrase și imagini din diferite
lucrări de specialitate și Internet, cu citarea sursei.

2
Ciclonii tropicali
Tema 1- Semne prevestitoare ale ciclonului tropical
Hula
-primul semn precursor pentru că se propagă mai repede decât ciclonul, până la
1000 Mm de centr
-hulă lungă = ciclon departe; hulă scurtă = ciclon aproape
Norii Cirrus (uncinus)
-direcția din care provin indică azimutul în care se găsește ciclonul
-Cirrus uncinus cu contururi nete indică un ciclon violent
Presiunea atmosferică
Ciclon la 1000 Mm de navă:
-se păstrează variația zilnică a presiunii atmosferice specifică pentru zona
intertropicală cu 2 maxime și 2 minime)
-apar nori Cumulus rari.

Ciclon la 500-1000 Mm de navă:

-presiunea scade lent (cu 1-3 hPa/zi) și maximele zilnice de presiune sunt mai
pronunțate ca de obicei.
-se îndesesc norii Cumulus.
-în perioadele din an în care se formează cicloni tropicali, scăderea presiunii în
timpul maximelor zilnice indică apropierea furtunii în 24 sau 48 de ore.

Ciclon la 300-500 Mm de navă

-presiunea începe să scadă accentuat și dispar maximele și minimele barometrice
-dacă presiunea scade cu mai mult de 3 hPa față de presiunea normală pentru
perioada din an și zona respectivă, aceasta înseamnă că în zonă se află o perturbație
tropicală care se poate transforma în ciclon.
-dacă presiunea scade cu mai mult de 5 hPa față de presiunea normală pentru
perioada din an și zona respectivă, aceasta înseamnă că în zonă se află un ciclon
tropical.
-apropierea de ciclon este indicată și de apariția norilor Ci, Cs, As, Ns, Sc și de
precipitații.

Ciclon la mai puțin de 300 Mm de navă

-presiunea scade rapid

Ciclon la 100-200 Mm de navă

-cerul devine întunecat
-apar grenuri continue (squalls)
-presiunea scade continuu cu 25 hPa/oră
-marea este furtunoasă
-valurile sunt enorme
-vizibilitatea este zero.

Dacă ciclonul este foarte aproape de navă:

-apare un perete întunecat de nori Cumulonimbus înalți
-ploile sunt torențiale
-vântul atinge viteza maximă și valurile ating înălțimea maximă.
Dacă ochiul ciclonului trece peste navă:
-intensitatea vântului scade până la calm
-precipitațiile încetează, cerul este senin
-presiunea atinge valori minime
-valurile sunt enorme.

3
Ciclonii tropicali

Tema 2 - Caracteristicile sistemelor de joasă presiune

LOW PRESSURE SYSTEMS (CYCLONES) CHARACTERISTICS

Ciclonii de la latitudini Ciclonii tropicali

temperate (și subpolare)
Tropical cyclones
Mid-latitudes cyclones

Reprezentarea pe
harta meteorologică
............................
Representation on
meteorological charts

Formare
-zone (latitudini) 30-60 grade lat N/S 5-15 grade lat N/S
-condiții atmosferice
………………………. -presupun advectie de aer -miscari convective deasupra
Cyclogenesis rece peste suprafete marii calde
-areas (latitudes) acvatice calde
-atmospheric
conditions
Presiunea -presiune sub 1010 mb -presiune sub 980 hPa pana la
-in centru (hPa) pana la 980 (si chiar sub 920 hPa
-forma izobarelor 970 hPa) -izobarele perfect concentrice si
……………………. -izobarele sunt alungite si apropiate (izobare apropiate =
Atmospheric fac unghiuri cu fronturile gradient baric mare = vânt
pressure puternic)
-in the centre
-isobars shape
Traiectorii -de la vest la est pe diferite -traiectorie în forma de
............... traiectorii parabola, directie inițiala către
Tracks vest (pe traiectoria variabila),
dupa care directie finala catre
NE in em. N si catre SE in em.S.

Structura

-fronturi atmosferice
-distributia
norilor/trenelor
noroase
…………………….

4
Structure
-atmospheric fronts -structura ciclonului (fronturi
-clouds (cloudy rece, cald, oclus)
trains) -trenele noroase indica
pozitia fronturilor
atmosferice
-nu are fronturi
-norii organizati in benzi in
spirala care converg catre
centrul (ochiul) ciclonului

Durata, Destrămarea -1 zi – 5 zile -7-10 zile

.....................
Life cycle, Decay
stage

Ciclonii tropicali
Tema 3 – Identificarea stadiului de dezvoltare
Aplicații
Folosind scara Saffir-Simpson, completati, în tabelul de de mai jos, coloana in care se
prezinta caracteristicile depresiunilor/furtunilor/ciclonilor tropicali formati in Oceanul
Atlantic de Nord in 2020.

Sustained winds Pressure Category

Atlantic
speeds
95 km/h 998 hPa Furtuna trop (trop storm)
Fay July 9

Hanna July 24 150 km/h=41.7 m/s 973 hPa 1-2

140 km/h= 987 hPa
Isaias July 30
38.8 m/s
Paulette September 7 165 km/h =45.8 m/s 965
220 km/h = 945
Teddy September 14
61.1. m/s
Alpha September 18 85 km/h = 23.6 m/s 996
Delta October 5 230 km/h = 63.9 m/s 953

5
Ghețurile marine și ghețarii (aisbergurile)
Tema 1 - Interpretarea hărților cu ghețuri

Aplicație: Indicati limita câmpului de gheață/ extinderii iceberg-urilor reprezentată în harta

următoare. Unde se află arealul cu un număr maxim de iceberguri ?

Rezolvare
Limita câmpului de gheață este indicată printr-o linie punctată. Limita estică a câmpului de
gheață este 49° long.V. Limita sudică la aprox. 46° lat.N.

Limita răspândirii aisbergurilor este inducată printr-o linie continuă. Limita estică este la
45°long.V iar limita sudică este la aprox. 46° lat.N..

Nr icebergurilor este indicat prin cifre, aflate în areale delimitate de un grad de longitudine și un
grad de latitudine. Arealul cu un număr ridicat de iceberguri observate (în număr de 67) se află
între 59 și 60° long.V și între 57 și 58° lat.N.

6
Ghețurile marine și ghețarii (aisbergurile)
Tema 2 - Semne prevestitoare ale apropierii aisbergurilor în condiţii de vizibilitate scăzută:

-absenţa valurilor mici în condiţii de vânt tare în zone depărtate de coastă indică prezenţa
gheţurilor;
-zgomote asemănătoare cu lovituri de tun îndepărtate indică spargerea maselor mari de gheaţă;
-prezenţa formaţiunilor mici de gheaţă plutitoare indică existenţa probabilă a unui iceberg.
Obs: În timpul observaţiilor radar pot scăpa iceberguri relativ mici dar capabili să provoace
daune navei.
În timpul observaţiilor cu ecogoniometru pot scăpa observaţiilor aisbergurile de dimensiuni mari
datorită particularităţilor propagării sunetului în apă.

Observaţia vizuală rămâne sistemul cel mai sigur:

a) Ziua în condiţii de vizibilitate bună, aisbergurile pot fi observate la distanţe mari, de cca
20 de mile. În condiţii de cer senin observaţia este posibilă pe distanţe care permit manevra.
Aisbergul apare ca o masă clară şi strălucitoare. În condiţii de cer acoperit aisbergul se prezintă
ca o masă întunecată, observaţia fiind posibilă până la distanţe periculoase. Se poate observa
mai întâi baza aisbergului, care apare ca o linie întunecată sau valurile care se sparg de bază şi
se aude zgomotul valurilor sparte.
b) Noaptea, pe timp senin aisbergul se prezintă ca o masă mai întunecată, observaţia fiind
posibilă până la 1-2 mile. În condiţii de cer acoperit observaţia devine dificilă iar prezenţa norilor
Cumulonimbus induce erori în observaţie.

7
 Valurile
Tema 1 - Corelația dintre scara Beaufort (forța vântului) și scara Douglas
(starea mării) – prezentată în Browns Nautical Almanach
În prezent scara Beaufort (creată în 1806 de amiralul F. Beaufort) este prezentată
navigatorilor în termeni descriptivi care caracterizează starea de agitație a mării (termenii
folosiți în scara Douglas).

THE BEAUFORT WIND SCALE

The Beaufort Scale, used throughout the marine world, has developed over many years since it
was first devised by Admiral Francis Beaufort in 1806. Today, the Beaufort scale is defined for
seamen in terms of sea state. It's emphasis is more on the observed effect of the wind, rather than
the actual wind speed.
Wind
Beaufort
Speed Description Sea Condition
Force
Knots
0 0 Calm Sea like a mirror
1 1-3 Light air Ripples but without foam crests
2 4-6 Light breeze Small wavelets. Crests do not break
3 7 - 10 Gentle breeze Large wavelets. Perhaps scattered white horses
4 11 - 16 Moderate breeze Small waves. Fairly frequent white horses
5 17 - 21 Fresh breeze Moderate waves. Many white horses
Large waves begin to form; white foam crests.
6 22 - 27 Strong breeze
Probably spray
Sea heaps up and white foam blown in streaks
7 28 - 33 Near gale
along the direction of the wind.
Moderately high waves. Crests begin to break
8 34 - 40 Gale into spindrift. The foam is blown in well marked
streaks along the direction of the wind.
High waves. Dense foam along the direction of
9 41 - 47 Severe gale the wind. Crests of waves begin to roll over.
Spray may affect visibility.
Very high waves with long overhanging crests.
The surface of the sea takes a white appearance.
10 48 - 55 Storm
The tumbling of the sea becomes heavy and
shock-like. Visibility affected.
Exceptionally high waves. The sea is completely
11 56 - 63 Violent storm covered with long white patches of foam lying
in the direction of the wind. Visibility affected
The air is filled with foam and spray. Sea
12 64+ Hurricane completely white with driving spray. Visibility
very seriously affected.

8
 Starea de agitaţie a mării (gradul mării), numită şi scara Douglas.
Valuri de vânt (the sea) Valuri de hulă (swell)

Degree Height (m) Description Degree Description

no wave Calm (Glassy) 0 No Swell
1 0 - 0.10 Calm (Rippled) 1 Very Low (short and low wave)
2 0.10 - 0.50 Smooth 2 Low (long and low wave)
3 0.50 - 1.25 Slight 3 Light (short and moderate wave)
4 1.25 - 2.50 Moderate Moderate (average and moderate
4
5 2.50 - 4.00 Rough wave)
6 4.00 - 6.00 Very Rough Moderate rough (long and moderate
5
wave)
7 6.00 - 9.00 High
6 Rough (short and heavy wave)
8 9.00 - 14.00 Very High
7 High (average and heavy wave)
9 14.00+ Phenomenal
8 Very high (long and heavy wave)
Confused (wave length and height
9
indefinable)

9
10
Forța vântului 2

Forța vântului 6

Forța vântului 9

11
 HĂRŢILE DE VALURI. VALUL SEMNIFICATIV.

Înălțimea valurilor se determina functie de viteza vântului, durata vântului în ore,

adâncimea mării si fetch (distanța pe care acționează vântul la suprafața mării).
In mările de dimensiuni reduse, valurile nu au amplitudinea din oceane pentru că
fetch-ul scade. În determinarea valurilor marine se apelează în mod curent la tabele sau
nomograme, calculate pe baza unor formule empirice, bazate pe dependenţele dintre
vânt şi elementele valurilor sau pe corelaţii directe dintre elementele valurilor.
Hărțile de valuri conțin informații referitoare la înălțimea și direcția de propagare a
valurilor/valurilor semnificative.

ÎNĂLȚIMEA VALULUI SEMNIFICATIV (în lb. Engleză significant wave)=

MEDIA A 1/3 DINTRE CELE MAI ÎNALTE VALURI OBSERVATE.

Exemple de hărți de val:

12
MAREELE

Aplicație : Determinarea orelor de producere a mareelor joase în portul principal și

a mareelor inalte și joase intr-un port secundar

Aplicație:
Port principal DEAL
Port secundar – la alegere
Brown Nautical Almanach - secțiuni

13
14
15
16
INFORMAREA HIDROMETEOROLOGICĂ MARINĂ LA
BORDUL NAVEI presupune:
1.DOCUMENTAREA – etapa de pregătire a voiajului
2.INFORMAREA IN CLAR – în timpul voiajului
3.INFORMAREA CODIFICATĂ – în timpul voiajului

1.DOCUMENTAREA (pregătirea voiajului)

Presupune analiza conținutului unor publicații nautice (cărți pilot, Routeing/Pilot charts,
alte publicații) care oferă date climatologice referitoare la zonele în care urmează să se
navige.
Publicații nautice:
1.1.Cărțile Pilot (Pilot books) acoperă întreg Oceanul Planetar, sunt în nr. de 72.
Conținut (prezentare carte).
Informațiile hidrometeorologice sunt la sfârșitul cap.1, în subcapitolul intitulat
Natural conditions.
Informații despre parametrii meteorologici și hidrologici. Exemple:

Presiunea atmosferică
-descrierea variațiilor presiunii în timpul
anului
-harta cu variațiile presiunii (izobare) pentru
fiecare lună din an.

Curenții oceanici
-direcția este reprezentată prin săgeți
colorate diferit în funcție de frecvența lor pe
direcție (cu verde curenții cu frecvență de
50-75% și cu negru cei cu frecvență mai
mică de 50%).
-viteza este în Nd

17
 Vântul
-text referitor la direcție si viteza in diferite
părți ale zonei respective si in diferite
perioade ale anului
-harta cu roze de vânt (ex. harta cu
frecventa vantului in luna aprilie, NP69) :
săgețile indică direcția vântului iar forma și
grosimea lor corespunde unor valori ale
forței vântului din scara Beaufort ( a se
vedea legenda).
Cifra din cerc indică frecvența situațiilor fără
vânt (calm).

1.2. Routeing/Pilot charts

Se editează pentru fiecare lună din an și separat pentru părțile de nord și sud ale
bazinelor oceanice. Conțin date climatologice.
Informații despre parametrii meteorologici și hidrologici. Exemple:

Presiunea atmosferică la nivelul mării

(reprezentare - vezi legenda din hartă)

Vântul - direcție și viteză

Fiecare roză de vânt (cu albastru pe hartă)
indică frecvența lunară a vântului pe direcții
(pt luna pt care este elaborată harta).
Lungimea săgeții diferă pentru fiecare
direcție. Nr de liniuțe de pe coada săgeții
indică forța vântului în grade Beaufort.

Ex. În fig. se observă frecvența maximă

a vântului din direcție Nordică. Vânt din N cu
frecvența de 40% în luna respectivă și forța 7
B, din NE cu frecvența de 19% și forța 7 B
etc. În centrul cercului cifra 3 indică frecvența
situațiilor de calm atmosferic (fără vânt)

18
Traiectoriile ciclonilor tropicali și extratropicali
(vezi legenda)

Valuri
-înălțimea valurilor este redată prin linii roșii
și cifre care indică frecvența valurilor ≥ 4
metri.

Curenții oceanici – direcție și viteză

-Direcția este reprezentată prin săgeți verzi.
Cifrele redau valoarea reală a vitezei
curentului în noduri (knots).
Săgețile cu linie punctată indică direcția
probabilă a curenților în zone cu puține
măsurători.

19
Informarea în timpul voiajului:

2. INFORMAREA IN CLAR – constă în recepția la bordul navei a buletinelor

meteorologice. Acestea se transmit de către servicii meteorologice desemnate pentru
zona maritimă în care se află nava. Zonele METAREA (METeorological service AREAS)
sunt în prezent în număr de 21.
Buletinele meteorologice sunt elaborate de anumite servicii meteorologice
responsabile cu analiza şi prognoza condiţiilor de vreme şi oceanografice pentru o
anumită zonă oceanică numită METAREA (hartă zone METAREA-mai jos). Sunt
transmise prin NAVTEX, dacă nava se află la mai puțin de 200 Mm de coastă și prin
InmarSat-C dacă nava se află în larg. Navele sunt obligate să fie echipate cu receptoare
Inmarsat şi Navtex ca să primească automat informaţii privind siguranţa navigaţiei,
inclusive informaţii hidrometeorologice.
INMARSAT este un sistem de comunicaţii prin satelit. Prin Inmarsat C este
posibilă stocarea de date, transmiterea de date şi mesagerie prin Internet între coastă-
navă, navă-navă, navă-coastă precum şi trimiterea de alerte de primejdie preformatate,
către un centru de coordonare a activităţilor de salvare pe mare.
NAVTEX este un mijloc de recepţie a informaţiei privind siguranţa navigaţiei la
bordul navei, incluzând : avertismente de navigaţie, prognoze şi avize de vreme rea,
informaţii privind activităţi de salvare şi căutare pe mare.

Structura buletinelor meteorologice pentru largul mării trebuie respectată de către

toate serviciile meteorologice naţionale responsabile cu elaborarea lor. Un buletin
meteorologic transmis la bordul navelor trebuie să conţină 3 părţi:

20
 Partea I: Avizele de furtună (sau fenomene meteorologice periculoase)
Partea II: Analiza situaţiei meteorologice
Partea III: Prognoza.

Partea I: Avizele de furtună (sau fenomene meteorologice periculoase)

-se transmite de cel puţin 2 ori pe zi, text, lb. engleză;
-se transmite imediat şi se repetă la fiecare 6 minute dacă vremea se înrăutăţeşte;
-avertismentele privind furtunile pe mare sau ciclonii tropicali trebuie să conţină
următoarele informaţii: tipul de avertizare, data emiterii, descrierea perturbaţiei
atmosferice şi presiunea în centru; localizarea centrului furtunii (lat. şi long.), zona
afectată, forţa sau viteza vântului şi direcţia, starea mării, alte informaţii.

Partea II: Analiza situaţiei meteorologice conţine:

-data şi ora emiterii (UTC);
-descrierea principalelor caracteristici ale vremii, respectiv a situaţiei reprezentate
pe harta meteorologică la sol;
-direcţia şi viteza de deplasare a sistemelor de presiune (cicloni, anticicloni) şi a
perturbaţiilor tropicale: informaţii despre valoarea presiunii în centrul
ciclonilor/anticiclonilor, localizarea centrului, deplasări sau modificări ale presiunii
atmosferice, respectiv slăbirea sau intensificarea ciclonilor/anticiclonilor.
- forţa sau viteza vântului şi direcţia;
-fenomenele atmosferice şi vizibilitatea;
-starea gheţurilor marine.
-caracteristicile valurilor (de vânt şi hulă), ale gheţurilor în derivă şi ale curenţilor.

Partea III: Prognoza. Conţine:

-perioada de valabilitate a prognozei;
-zona METAREA;
-date despre viteza/forţa vântului, direcţia vântului, starea mării, vizibilitate, depuneri de
gheaţă pe corpul navei; caracteristicile gheţurilor marine.
-informaţii despre alte fenomene precum valuri anormale etc.
-prognoza conţine termeni descriptivi pentru fenomenele atmosferice, vizibilitate, starea
mării.

Observaţie: În partea 3 (Prognoza) sunt detaliate informaţii pentru diferitele subzone din
cadrul unei zone METAREA.
Spre exemplificare prezentăm harta cu subzonele din cadrul zonei METAREA 1.

21
22
 Aplicații

1.Din buletinul meteorologic alăturat extrageţi termenii descriptivi referitori la

starea mării și indicați înălțimea corespunzătoare a valurilor în metri conform scării
Douglas.
2.Din buletinul meteorologic alăturat extrageţi termenii descriptivi referitori la
fenomenele atmosferice și reprezentați-le apoi prin simboluri
3.Din buletinul meteorologic alăturat extrageţi informațiile referitoare la
cicloni/anticicloni și scrieți ce reprezintă coordonatele, care este valoarea presiunii și
unitatea de măsură, care este evoluția sistemului de presiune respectiv.
4.Din buletinul meteorologic alăturat extrageţi informațiile referitoare la direcția și
viteza vântului și scrieți care este direcția din care bate vântul și valoarea vitezei în m/s.

Exemplul 1
HIGH SEAS BULLETIN FOR METAREA 1
ISSUED AT 0800 UTC ON WEDNESDAY 03 MAY 2017 BY THE MET OFFICE,
EXETER, UNITED KINGDOM FOR THE PERIOD 0800 UTC ON WEDNESDAY 03 MAY UNTIL
0800 UTC ON THURSDAY 04 MAY 2017
NO STORMS
GENERAL SYNOPSIS
AT 030000UTC, LOW 53 NORTH 33 WEST 984 EXPECTED 59 NORTH 41 WEST 1007
BY 040000UTC. HIGH 67 NORTH 05 EAST 1041 SLOW-MOVING, INTENSIFYING 1043 BY
SAME TIME. …
AREA FORECASTS FOR THE NEXT 24 HOURS
SOLE
EASTERLY OR SOUTHEASTERLY 5 OR 6, OCCASIONALLY 4 AT FIRST,
INCREASING 7 AT TIMES LATER. ROUGH, OCCASIONALLY MODERATE IN EAST. DRIZZLE
AND FOG PATCHES AT FIRST.
MODERATE OR GOOD, OCCASIONALLY VERY POOR AT FIRST

Rezolvare:
1. … ROUGH, OCCASIONALLY MODERATE IN EAST…
…mare agitată, ocazional moderat agitată în partea de est a zonei…
Rough - mare agitată, Hw= 2.50 – 4.00 m
Moderate – mare moderat agitată, Hw = 1.25 - 2.50 m

2. …DRIZZLE AND FOG PATCHES AT FIRST.

Drizzle – burniță
Fog patches – bancuri de ceață

3. ….LOW 53 NORTH 33 WEST 984 EXPECTED 59 NORTH 41 WEST

1007 BY 040000UTC. HIGH 67 NORTH 05 EAST 1041 SLOW-MOVING,
INTENSIFYING 1043 BY SAME TIME. …
Sistem de joasă presiune (ciclon) cu centrul în pct de coordonate 53°lat.
N/33°long.V și cu presiunea în centru de 984 mb, se va deplasa astfel că
centrul se va găsi (peste 24 de ore) în punctul 59°lat N/ 41°long.V și va avea
în centru presiunea de 1007 mb. Sistem de înaltă presiune (anticiclon) cu
centrul în pct. 67°lat.N/05°long.V se extinde încet cu presiunea în creștere,
ajungând la 1043 mb în același interval de timp (în 24 de ore*).

*Explicație : La începutul buletinului este indicată perioada de valabilitate de 24 de ore,

respectiv din data de 03 mai 2017 ora 08 UTC până pe data de 04 mai 2017 ora 08
UTC.

23
 4. …EASTERLY OR SOUTHEASTERLY 5 OR 6, OCCASIONALLY 4 AT FIRST,
INCREASING 7 AT TIMES LATER.
Vânt din direcție Est sau Sud-Est cu forța 5 la 6 pe scara Beaufort, ocazional
forța 4 la începutul perioadei, crescând la forța 7 mai târziu.
Forța 5 Beaufort = 17-21 Nd
Forța 6 Beaufort = 22-27 Nd
Forța 4 Beaufort = 11-16 Nd
Forța 7 Beaufort = 28-33 Nd

Exemplul 2
MARINE WEATHER BULLETIN FOR ISLANDS AREA EQUATOR TO 25S BETWEEN 160E AND
120W.
ISSUED BY FIJI METEOROLOGICAL SERVICE EQUATOR to 25S between 160E and 120W
issued by Fiji Meteorological Service May 030800 UTC.
PART 1 :
WARNINGHURRICANE WARNING 003 ISSUED FROM RSMC NADI May 030716 UTC.
TROPICAL CYCLONE DONNA CENTRE [994HPA] CATEGORY 1 WAS LOCATED NEAR 13.1 SOUTH
171.2 EAST AT 030600 UTC. POSITION FAIR. REPEAT POSITION 13.1S 171.2E AT 030600 UTC.
CYCLONE MOVING EAST SOUTHEAST AT 2 KNOTS. CYCLONE INTENSIFYING. EXPECT
SUSTAINED WINDS OF 40 KNOTS CLOSE TO THE CENTRE INCREASING TO 70 KNOTS BY 040600
UTC. EXPECT WINDS OVER 33 KNOTS WITHIN 90 NAUTICAL MILES IN NE QUADRANT AND WITHIN
150 NAUTICAL MILES IN SE QUADRANT AND WITHIN 120 NAUTICAL MILES IN SW QUADRANT AND
WITHIN 90 NAUTICAL MILES IN NW QUADRANT. FORECAST POSITION NEAR 13.3S 170.7E AT
031800 UTC AND NEAR 13.7S 169.7E AT 040600 UTC. ALL VESSELS WITHIN 300 NAUTICAL MILES
OF CENTRE ARE REQUESTED TO SEND REPORTS EVERY THREE HOURS TO RSMC NADI. VOS
REPORTING SHIPS USE NORMAL CHANNELS. OTHER VESSELS FAX PLUS 679 6720190 OR EMAIL
NADITCC AT MET DOT GOV DOT FJ
PARTS 2 AND 3:
SYNOPSIS AND FORECAST VALID UNTIL May 040600 UTC.
TROPICAL CYCLONE DONNA CENTRE [994HPA] CATEGORY 1 WAS LOCATED NEAR 13.1
SOUTH 171.2 EAST AT 030600 UTC. POSITION FAIR. CONVERGENCE ZONE CZ1 EQT 162E 02S
163E 06S 169E 10S 171E 12S 168E SLOW MOVING. POOR VISIBILITY IN PERIODS OF RAIN, HEAVY
AT TIMES AND FEW SQUALLY THUNDERSTORMS WITHIN 240 NAUTICAL MILES OF CZ1. WITHIN
200 NAUTICAL MILES OF CZ1, EXPECT NORTHWEST WINDS 25 TO 30 KNOTS. ROUGH TO VERY
ROUGH SEAS.
[…] STATIONARY FRONT SF1 20S 164E 19S 172E 20S 174W 23S 165W 25S 161W. POOR
VISIBILITY IN SOME SHOWERS WITHIN 120 NAUTICAL MILES WITHIN SF1. STATIONARY FRONT
SF2 25S 142W 22S 134W 25S 124W. POOR VISIBILITY IN SOME SHOWERS WITHIN 150 NAUTICAL
MILES WITHIN SF1. STATIONARY FRONT SF3 20S 127W 25S 121W. POOR VISIBILITY IN SOME
SHOWERS WITHIN 120 NAUTICAL MILES NORTH SF1. OUTSIDE HURRICANE WARNING 003 AND
WITHIN 240 NAUTICAL MILES FROM TC DONNA CENTER, EXPECT CLOCKWISE WINDS 20 TO 30
KNOTS. ROUGH TO VERY ROUGH SEAS. IN THE AREA SOUTH OF 10S AND WEST OF 175W,
EXPECT MODERATE SOUTHERLY SWELLS. IN THE AREA SOUTH 20S AND OF SF1, EXPECT
SOUTHEAST WINDS 20 TO 25 KNOTS.

Exemplul 3
WMO Header Section
WTNT23 KNHC 180229
TCMAT3
HURRICANE ISABEL FORECAST/ADVISORY NUMBER 42
NWS NATIONAL HURRICANE CENTER MIAMI FL AL132003
1500 UTC TUE SEP 16 2003
Watches/Warnings and News Section
AT 11 AM EDT...1500 UTC...A HURRICANE WATCH IS IN EFFECT FROM LITTLE RIVER INLET
SOUTH CAROLINA TO CHINCOTEAGUE VIRGINIA...INCLUDING THE PAMLICO AND ALBEMARLE
SOUNDS...CHESAPEAKE BAY SOUTH OF NORTH BEACH MARYLAND...AND THE TIDAL POTOMAC.
A HURRICANE WATCH MEANS THAT HURRICANE CONDITIONS ARE POSSIBLE WITHIN THE
WATCH AREA...GENERALLY WITHIN 36 HOURS.
HURRICANE WARNINGS MAY BE REQUIRED LATER TODAY OR TONIGHT.
AT 11 AM EDT...A TROPICAL STORM WATCH IS IN EFFECT SOUTH OF LITTLE RIVER INLET TO
SOUTH SANTEE RIVER SOUTH CAROLINA. A TROPICAL STORM WATCH MEANS THAT TROPICAL

24
STORM CONDITIONS ARE POSSIBLE WITHIN THE WATCH AREA...GENERALLY WITHIN 36 HOURS.
Storm Location Section
HURRICANE CENTER LOCATED NEAR 27.4N 71.2W AT 16/1500Z
POSITION ACCURATE WITHIN 20 NM
Storm Movement Section
PRESENT MOVEMENT TOWARD THE NORTH-NORTHWEST OR 330 DEGREES AT 7 KT
Minimum Central Pressure Section
ESTIMATED MINIMUM CENTRAL PRESSURE 959 MB
Eye Size Estimate Section
EYE DIAMETER 25 NM
Max Sustained Wind, Wind Radii, and 12-Foot Wave Height Radii Section
MAX SUSTAINED WINDS 90 KT WITH GUSTS TO 110 KT.
64 KT.......105NE 90SE 40SW 70NW.
50 KT.......140NE 140SE 60SW 90NW.
34 KT.......200NE 200SE 100SW 150NW.
12 FT SEAS..600NE 300SE 300SW 600NW.
WINDS AND SEAS VARY GREATLY IN EACH QUADRANT. RADII IN NAUTICAL MILES ARE THE
LARGEST RADII EXPECTED ANYWHERE IN THAT QUADRANT.
Repeat Section
REPEAT...CENTER LOCATED NEAR 27.4N 71.2W AT 16/1500Z
AT 16/1200Z CENTER WAS LOCATED NEAR 27.0N 71.0W
12-Hour Forecast Section
FORECAST VALID 17/0000Z 28.4N 71.8W
MAX WIND 85 KT...GUSTS 105 KT.
64 KT...105NE 90SE 40SW 70NW.
50 KT...140NE 140SE 60SW 90NW.
34 KT...200NE 200SE 100SW 150NW.

Informarea în timpul voiajului:

3. INFORMAREA CODIFICATĂ presupune transmiterea operativă a datelor sub
forma hărților de diferite tipuri (a) recepționate prin facsimil și a mesajelor codificate (b).
a.-hărţile meteorologice (la nivelul mării şi în altitudine) şi hidrologice de analiză şi
prognoză.
b.-codurile/mesajele meteorologice SHIP şi MAFOR, prin care se transmit date
meteorologice rezultate din măsurători sau prognozate pentru un anumit punct.

a) Tipuri de hărţi - prin sistem radiofacsimil. Se recepţionează:

-hărţi meteo-sinoptice de analiză
-hărţi meteo-sinoptice de altitudine
-hărţi cu sisteme noroase
-hărţi hidro-sinoptice
-hărţi meteo-sinoptice de prognoză
-hărţi hidro-sinoptice de prognoză.
Cele mai importante sunt hărţile meteo şi hidrosinoptice cu date reale. Aceste
date provin din decodificările mesajelor SYNOP-SHIP.

25
 3.a. Conținutul și interpretarea hărții meteorologice la sol (sinoptice)

Exemplu de hartă sinoptică (Wetterzentrale.de)

Conținutul hărții
-izobare
-sisteme de presiune (H = anticiclon, L, T = ciclon)
-fronturi atmosferice
-date transpuse in scheme Bjerknes (semnificația simbolurilor din schema
Bjerknes).

Frontul rece

Frontal cald

Frontal oclus

Frontul cvasistaţionar

Simbolurile folosite pe hărţile meteorologice şi denumirea în lb. engleză

Schema Bjerknes este o formă de reprezentare pe harta meteorologicăl la sol

(harta sinoptică) a observațiilor meteorologice efectuate într-un anumit punct. Datele
meteorologice sunt redate prin cifre (valori reale, măsurate) și prin simboluri și așezate
într-o anumită ordine în jurul unui cerc care indică poziția stației meteorologice sau a
navei care a efectuat observațiile. Gradul de înnegrire a cercului indică nebulozitatea.
Nebulozitatea este gradul de acoperire a cerului cu nori.

26
 Schema Bjerknes are forma:

Semnificația simbolurilor :

Direcția vântului este indicată de capătul exterior al săgeții. Viteza este dată de numărul și
valoarea liniilor.

Desenul indică vânt din direcție NE cu viteza

de 25 Noduri (12.5 m/s).

Tw Tw Tw - temperatura apei de mare la suprafaţă in zecimi de grade C;

T T T - temperatura aerului in zecimi de grade C;
Td Td Td - temperatura punctului de roua in zecimi de grade C;

V V - vizibilitatea orizontala la suprafaţă; cifre de cod

CH - caracteristici nori superiori; CM - caracteristici nori mijlocii; CL – nori inferiori – simboluri

N - nebulozitatea; simboluri
CL NH - caracteristici nori inferiori sau cu dezvoltare verticala si nebulozitatea lor;
h - inaltimea limitei inferioare a norilor;
P P P - presiunea atmosferica in zecimi de mbar;
a și p p p – tendința barică (prin simboluri) și valoarea ei în mb. (tendința barică indică variația
presiunii din ultimele 3 ore).
Simboluri folosite pt tendința barică (de la 0-3 presiune în creștere, 4 – staționară, 5-8 în scădere

0 1 2 3 4 5 6 7 8

W1W2 - fenomenul amosferic anterior momentului observației; simboluri

w w - fenomene la momentul observatiei; prin simboluri

HwPw- înălțimea valurilor în unități de 0.5 m; perioada valurilor în secunde;

dd și ff - directia și viteza medie a vântului, simboluri.

27
Exemple de simboluri folosite pentru fenomenele atmosferice (W1W2, ww):

Ploaie (rain)
Averse de ploaie (showers)
Burnita (drizzle)
Ninsoare (snow)
Lapoviță (snow and rain)
Mazariche (small hail)
Granule de gheață (ice pellets)
Grindina (hail)
Ceață (fog)
Aer cețos (mist)
Ceață densă la sol (thick fog)
Viscol /Transport de zăpadă la sol/altitudine (blizzard/snow storm)
Roua (dew)
Fum = smoke
Transport/vârtej de praf sau nisip dust or sand storm)
Fulger (lightning), Tunet (thunder, Oraj (thunderstorm)

28
Aplicație
Interpretați schema Bjerknes:

29
 Interpretarea hărţilor sinoptice şi de prognoză
Harta sinoptică se întocmește pe baza observațiilor sinoptice efectuate la 3 ore
sau 6 ore pornind de la ora 0000 UTC, în funcție de fusul orar ale fiecărei țări.
După recepționarea mesajului meteo codificat și decodificarea lui, se înscriu pe
hartă în dreptul stațiilor, valorile sau fenomenele meteo cu ajutorul schemei Bjerknes.
Se identifică masele de aer și se notează (M - mase de aer maritime, C -
continentale; A - antarctice, arctice; P - polare; T - tropicale; E – ecuatoriale). Se
trasează izobarele prin interpolare. Se notează centrul anticiclonilor si ciclonilor. Se
stabilește poziția fronturilor atmosferice in functie de schimbari bruste ale fenomenelor
meteorologice precum diferențele de temperatură de 4÷5°C pe 500 km; convergența
curenților de aer; sistemele noroase caracteristice; curbarea izobarelor etc.
Pentru întocmirea prognozei trebuie să se cunoască legile după care se
desfășoară procesele fizice din atmosferă :
-depresiunile cu izobare alungite se vor deplasa în direcția axei mari a depresiunii
-depresiunile în stadiul de umplere, au tendința de a devia spre stânga,
micșorându-și viteza ;
-când o depresiune sau un anticiclon își intensifică activitatea, viteza lor de
deplasare crește de obicei în linie dreaptă
-formarea unui nucleu de scădere a presiunii în punctul de ocluzie, indică o
posibilă regenerare a depresiunii (ciclonului) etc.
Aplicaţie: Analizaţi evoluţia sistemelor de presiune din harta alăturată. Elaboraţi
prognoza pentru zona costieră românească.

30
 INFORMAREA CODIFICATĂ
3.b. CODURILE METEOROLOGICE. APLICAȚII
Codul SHIP este un mod de transmitere codificată a observațiilor meteorologice efectuate
într-un anumit punct (stație meteorologică costieră sau navă). Conține deci date reale, măsurate,
așezate într-o anumită ordine în grupe de câte 5 cifre. Se poate recepționa la bordul navei prin
telegramă telex. Codul SHIP este construit pe structura codului SYNOP folosit la uscat.

Codul SHIP - Grupele din codul SHIP și semnificația acestora:

BBXX YYGGiw 99LaLaLa QcLoLoLoLo iRiXhVV Nddff 1snTTT 2snTdTdTd 4PPPP 5appp
6RRRtR 7wwW1W2 8NhCLCMCH 222DsVs 0snTwTwTw 2PwPwHwHw 3dw1dw1dw2dw2 4Pw1Pw1Hw1Hw1
5Pw2Pw2Hw2Hw2 6IsEsEsRs ICE ciSibiDiZi
BBXX – indicativ al codului SHIP, mesaj transmis de către o navă
YYGGiw – grupa pentru transmiterea zilei, orei UTC de observatie, precum si indicatorul de vant.
YY – ziua lunii; de exp. pentru ziua de 5 se transmite 05; pentru 12 se transmite 12.
GG – ora de observatie, UTC.
Iw – indicator de vant, prin care se transmite modul de determinare, precum si unitatea de
masura care este utilizata pentru viteza vantului. Se folosesc urmatoarele cifre:
0 – vant estimate, exprimat in m/s;
1 – vant masurat cu anemometrul, exprimat in m/s;
3 – vant estimat, exprimat in Nd;
4 – vant masurat cu anemometrul, exprimat in Nd.

99LaLaLa – grupa pentru transmiterea latitudinii punctului la care s-a facut observatia.
99 – cifra de control.
LaLaLa – latitudinea punctului, cu precizie de zecime de grad. Primele doua cifre sunt utilizate
pentru valoarea intreaga, ultima cifra pentru zecimea de grad. Conversia minutelor în zecimi de grad:
00ʹ - 05ʹ = .0 30ʹ - 35ʹ = .5
06ʹ - 11ʹ = .1 36ʹ - 41ʹ = .6
12ʹ - 17ʹ = .2 42ʹ - 47ʹ = .7
18ʹ - 23ʹ = .3 48ʹ - 53ʹ = .8
24ʹ - 29ʹ = .4 54ʹ - 59ʹ = .9
De exemplu: 0˚45ʹ (N sau S) se va codifica 007
34˚05ʹ se va codifica 340.
QcLoLoLoLo – prin aceasta grupa se transmite quadrantul globului si longitudinea punctului in care
s-a facut observația.
Qc – quadrantul globului indica emisfera nordica, sudica, vestica, estica, necesare precizarii
latitudinii si longitudinii. Pentru aceasta se folosesc următoarele cifre:
1 = latitudine nordica si longitudine estica;
3 = latitudine sudica si longitudine estica;
5 = latitudine sudica si longitudine vestica;
7 = latitudine nordica si longitudine vestica.
LoLoLoLo – longitudinea punctului in care s-a facut observatia. Primele trei cifre reprezinta valoarea
intreaga, in grade, iar ultima cifra zecimea de grad, folosind aceeasi codificare ca si la latitudine. De
exemplu:
0˚16ʹ (E sau W) se va codifica 0002
81˚23ʹ (E sau W) se va codifica 0813
146˚58ʹ (E sau W) se va codifica 1469.
Daca pozitia punctului in care s-a facut observatia este 43˚13ʹN si 15˚26ʹW, cele doua grupe de
mai sus se vor codifica astfel: 99432 70154.

iRiXhVV – grupa prin care se transmit indicatii privind existenta datelor despre precipitatii, prezenta
grupei de fenomene, plafonul norilor si vizibilitatea atmosferica pe orizontala.
iR – indicator de includere sau omisiune a datelor privind precipitatiile. Se codifica astfel:
1 sau 2 = precipitatii incluse;
3 = precipitatii omise;
4 = datele despre precipitatii nu sunt disponibile.
iX = indicator de includere sau omisiune a grupei de fenomene, 7wwW 1W 2. Pentru acest indicator se
folosesc urmatoarele cifre:
1 = grupa inclusa; 2 = grupa omisa.
h – plafonul norilor inferiori (inaltimea la care se gaseste baza acestor nori), deasupra marii. Se folosesc
urmatoarele cifre de cod, de la 0 la 9:
0 = ˂ 50 m 5 = 600 – 1000 m
1 = 50 – 100 m 6 = 1000 – 1500 m
2 = 100 – 200 m 7 = 1500 – 2000 m

31
 3 = 200 – 300 m 8 = 2000 – 2500 m
4 = 300 – 600 m 9 = ˃ 2500 m, sau nu sunt nori sub 2500 m.
VV – vizibilitatea pe orizontala, la suprafaţa mării. Se codifica cu cifre de la 90 la 99, fiind
exprimata in m, km sau Mm.
90 = ˂ 50 m 95 = 2 – 4 km = 2 Mm
91 = 50 – 200 m 96 = 4 – 10 km = 5 Mm
92 = 200 – 500 m 97 = 10 – 20 km = 10 Mm
93 = 500 – 1000 m 98 = 20 – 50 km = 20 Mm
94 = 1 – 2 km = 1 Mm 99 = ˃ 50 km = ˃ 20 Mm
Nddff - prin aceasta grupa se transmit date referitoare la gradul de acoperire a cerului cu nori
(nebulozitatea totala), directia si viteza vântului real.
N – nebulozitatea totala, deci gradul de acoperire a cerului cu nori, exprimata in optimi. Se codifica
cu cifre de la 0 la 9, astfel:
0 = cer senin; 5 = 5/8;
1 = 1/8; 6 = 6/8;
2 = 2/8; 7 = 7/8;
3 = 3/8; 8 = 8/8, cer complet acoperit;
4 = 4/8; 9 = cer invizibil, nebulozitatea neputând fi determinata deoarece (vizibilitate
redusa sau noapte).
dd – directia vantului real, exprimata in decagrade, codificata cifre de la 00 la 36, astfel:
00 = calm 19 = 185˚ - 194˚
01 = 5˚ - 14˚ 20 = 195˚ - 204˚
02 = 15˚ - 24˚ 21 = 205˚ - 214˚
03 = 25˚ - 34˚ 22 = 215˚ - 224˚
04 = 35˚ - 44˚ 23 = 225˚ - 234˚
05 = 45˚ - 54˚ 24 = 235˚ - 244˚
06 = 55˚ - 64˚ 25 = 245˚ - 254˚
07 = 65˚ - 74˚ 26 = 255˚ - 264˚
08 = 75˚ - 84˚ 27 = 265˚ - 274˚
09 = 85˚ - 94˚ 28 = 275˚ - 284˚
10 = 95˚ - 104˚ 29 = 285˚ - 294˚
11 = 105˚ - 114˚ 30 = 295˚ - 304˚
12 = 115˚ - 124˚ 31 = 305˚ - 314˚
13 = 125˚ - 134˚ 32 = 315˚ - 324˚
14 = 135˚ - 144˚ 33 = 325˚ - 334˚
15 = 145˚ - 154˚ 34 = 335˚ - 344˚
16 = 155˚ - 164˚ 35 = 345˚ - 354˚
17 = 165˚ - 174˚ 36 = 355˚ - 004˚
18 = 175˚ - 184˚
In cazul in care vantul are directii variabile se foloseste cifra de cod 99.
ff – reprezinta viteza vantului real, exprimata in m/s sau noduri, functie de indicatia din grupa de
inceput, la iw.
Exemplu: daca cerul este complet acoperit, iar vantul bate din 140˚ cu viteza de 7 Nd, grupa se va
codifica 81407.

1snTTT – este grupa prin care se transmite valoarea temperaturii aerului, cu precizie de zecime de
grad.
1 – cifra de control;
sn – reprezinta semnul temperaturii, indicand daca temperatura este pozitiva sau negativa. Pentru
aceasta se folosesc doua cifre de cod:
0 = temperatura este pozitiva sau zero (semnul +)
1 = temperatura este negativa (semnul - )
TTT – valoarea temperaturii aerului, ultima litera, respectiv cifra, reprezinta zecimea de grad.
Exemplu, daca temperatura aerului este:
+ 12,1˚C grupa se va codifica 10121
+ 4,2˚C grupa se va codifica 10042
-0,8˚C grupa se va codifica 11008
-6,5˚C grupa se va codifica 11065.

2snTdTdTd – grupa pentru exprimarea valorii temperaturii punctului de roua. Se codifica la fel ca si
temperatura aerului.
2 – cifra de control
Sn – semnul temperaturii
TdTdTd – valoarea temperaturii punctului de roua

32
 4PPPP – grupa utilizata pentru transmiterea valorii presiunii atmosferice la nivelul marii, exprimata
in mb.
4 – cifra de control
PPPP – valoarea presiunii atmosferice, cu precizie de zecime de milibar, ultima cifra fiind zecimea.
In cazul presiunii sub 1000 mb, se inscrie exact valoarea presiunii, iar la presiuni peste 1000 mb, se omite
cifra miilor. Exemplu:
992,4 mb 4PPPP = 49924
1000,0 mb 4PPPP = 40000
1002,8 mb 4PPPP = 40028
1032,1 mb 4PPPP = 40321

5appp – aceasta grupa este utilizata pentru codificarea tendintei barice, adica, variatia presiunii
atmosferice in ultimele 3 ore.
5 – cifra de control
a – tendinta barica pentru ultimele 3 ore. Se codifica cu cifrele:
0,1,2,3 = tendinta in crestere
4 = tendinta stationara
5,6,7,8 = tendinta in scadere
ppp – valoarea tendintei barice in ultimele 3 ore, cu precizie de zecime de milibar, ultima
cifra reprezentand zecimea de mb. De exemplu: daca presiunea a fost in crestere cu 0,7 mb, grupa se va
codifica 52007; presiunea stationara 54000; daca presiunea a fost in scadere cu 1,3 mb, grupa va fi
57013.

6RRRtR – este grupa pentru codificarea precipitatiilor, ce se transmite numai in cazul in care iR, la
inceputul mesajului, este codificat cu cifrele 1 sau 2.
6 – cifra de control
RRR – cantitatea de precipitatii ce a cazut in cursul perioadei ce a precedat transmisia,
exprimata in mm. Se codifica cu cifre de la 000 la 999.
tR – durata perioadei in care au cazut precipitatiile. Se folosesc cifrele:
1 – precipitatiile au cazut intr-o perioada de 6 ore;
2 – predipitatiile au cazut intr-o perioada de 12 ore.

7wwW1W2 – grupa de codificare a fenomenelor din momentul observatiei si a celor care s-au
produs cu 3-6 ore inainte.
7 – cifra de control
ww – fenomenele meteo din momentul observatiei. Se codifica cu cifre de la 00 la 99.
Vom prezenta aceste fenomene, pe decade.
00 – 29 = fenomene cu sau fara precipitatii, in ora precedenta
30 – 39 = furtuna de praf, de nisip sau viscol
40 – 49 = ceata, aer cetos, vizibilitatea ˂ 0,5 Mm
50 – 59 = burnita
60 – 69 = ploaie, dar nu in averse
70 – 79 = zapada sau lapovita, dar nu in averse
80 – 90 = averse, 80-84 ploaie, 85 - 90 lapovita sau ninsoare
91 – 99 = fenomene orajoase (furtuni cu descarcari electrice).
W 1W 2 – fenomenele observate cu 3 – 6 ore inainte de transmisie. Se codifica cu cifre de la 0 la 9,
dupa cum urmeaza:
0 – cer senin 5 – burnita
1 – nebulozitate variabila 6 – ploaie
2 – cer complet acoperit 7 – zapada
3 – vijelie sau transport de zapada 8 – averse
4 – ceata sau pacla 9 – fenomene orajoase
De mentionat ca principalul fenomen observat se va codifica la W 1, iar cel secundar cu W 2. In
cazul in care a fost observat doar un singur fenomen, se va inscrie aceeasi cifra de cod si la W 1 si la W 2.
Un exemplu: in momentul observatiei cade ploaia, iar inainte cu 3 – 6 ore cerul a fost acoperit si a plouat;
astfel grupa se va codifica 76526. Daca inainte cu 3 – 6 ore s-ar fi produs doar ploaie, grupa ar fi aratat
astfel: 76566.

8NhCLCMCH – grupa utilizata pentru transmiterea formatiunilor noroase.

8 – cifra de control
Nh – nebulozitatea norilor inferiori. Se codifica la fel ca si nebulozitatea totala, de la inceputul
mesajului (N), fiind exprimata in optimi.
CL – tipul de nori inferiori si cu dezvoltare verticala. Se codifica cu cifre de la 0 la 9 astfel:
0 – nu sunt nori inferiori
1 – Cumulus (Cu) cu mica extindere verticala
2 – Cumulus cu extindere medie sau mare, cu protuberante

33
 3 – Cumulonimbus (Cb), nefibros, slab dezvoltat
4 – Stratocumulus (Sc) formati prin extinderea norilor Cu
5 – Stratocumulus (Sc) bine individualizati
6 – Stratus (St), in straturi mai mult sau mai putin continui
7 – Stratus fractus (St fr) de vreme rea
8 – Cumulus si Stratocumulus cu baza la diferite niveluri
9 – Cumulonimbus de furtuna, puternic dezvoltati
CM – tipul de nori mijlocii. In aceasta grupa se incadreaza si norii Nimbostratus, a caror baza se
gaseste de obicei la peste 2500 m. Se codifica cu cifre de la 0 la 9.
0 – nu sunt nori mijlocii
1 – Altostratus (As), usor semitransparenti
2 – Nimbostratus (Ns)
3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 – diferite tipuri de nori Altocumulus (Ac).
CH – tipul de nori superiori. Se codifica tot cu cifre de la 0 la 9.
0 – nu sunt nori superiori
1, 2, 3, 4 – diferite tipuri de nori Cirrus (Ci)
5, 6, 7, 8 – diferite tipuri de nori Cirrostratus (Cs)
9 – nori Cirrocumulus (Cc).

222DsVs – grupa utilizata pentru transmiterea drumului si vitezei navei ce transmite mesajul si care
precede transmiterea datelor oceanografice.
222 – cifra de control
Ds – drumul adevarat al navei, din ultimele 3 ore ce preced observatia. Se codifica cu
cifre de la 0 la 9, astfel:
0 – nava in deriva (ancora) 5 – SW
1 – NE 6–W
2–E 7 – NW
3 – SE 8–N
4–S 9 – diferite directii
Vs – viteza navei, exprimata in Nd, din ultimele 3 ore ce preced observatia. Se codifica
cu cifre de la 0 la 9.
0 = nava in deriva (ancora) 5 = 21 – 25 Nd
1 = 1 – 5 Nd 6 = 26 – 30 Nd
2 = 6 – 10 Nd 7 = 31 – 35 Nd
3 = 11 – 15 Nd 8 = 36 – 40 Nd
4 = 16 – 20 Nd 9 = ˃ 40 Nd.

0snTwTwTw – grupa de codificare a temperaturii apei la suprafata marii. Se codifica la fel ca si

temperatura aerului sau temperatura punctului de roua.
0 – cifra de control
sn – semnul temperaturii (pozitiva sau negativa)
TwTwTw – valoare temperaturii apei, cu precizie de zecime de grad.

2PwPwHwHw – aceasta grupa este folosita pentru codificarea perioadei si inaltimii valurilor de vant.
2 – cifra de control
PwPw – perioada valurilor, exprimata in sec., cu cifre de la 00 la 99
HwHw – inaltimea valurilor, in unitati de 0,5 m
00 = 0,25 m 10 = 4,75 – 5,25 m
01 = 0,25 – 0,75 m 11 = 5,25 – 5,75 m
02 = 0,75 – 1,25 m 12 = 5,75 – 6,25 m
03 = 1,25 – 1,75 m 13 = 6,25 – 6,75 m
04 = 1,75 – 2,25 m 14 = 6,75 – 7,25 m
05 = 2,25 – 2,75 m 15 = 7,25 – 7,75 m
06 = 2,75 – 3,25 m 16 = 7,75 – 8,25 m
07 = 3,25 – 3,75 m 17 = 8,25 – 8,75 m
08 = 3,75 – 4,25 m 18 = 8,75 – 9,25 m
09 = 4,25 – 4,75 m 19 = 9,25 – 9,75 m, etc.
Daca marea este deosebit de agitata, P wPw se codifica 99.

3dw1dw1dw2dw2, 4Pw1Pw1Hw1Hw1, 5Pw2Pw2Hw2Hw2 – grupe utilizate pentru informatii asupra valurilor

de hula.
3dw1dw1dw2dw2 - directia valurilor de hula, exprimata in decagrade, pentru doua sisteme de valuri
de hula, se codifica cu cifre de la 00 la 36, la fel ca directia vantului. Daca este observat numai un sistem
de hula, pentru dw2dw2 se va codifica //. In cazul in care nu sunt valuri de hula, aceasta grupa, precum si
urmatoarele doua grupe, notate cu cifrele de control 4 si 5, sunt omise.

34
 4Pw1Pw1Hw1Hw1 – perioada si inaltimea valurilor de hula care au directia dw1dw1. Se codifica la fel
ca si valurile de vant, de la grupa notata cu cifra de control 2.

5Pw2Pw2Hw2Hw2 – perioada si inaltimea valurilor de hula care au directia dw2dw2. Se codifica in

acelasi mod ca si grupa notata cu cifra de control 2 si 4. Daca se observa numai un sistem de valuri de
hula, aceasta grupa este omisa.
6IsEsEsRs – este grupa utilizata pentru transmiterea informatiilor referitoare la depunerea ghetii pe
corpul navei.
6 – cifra de control
Is – provenienta depunerilor de gheata. Se codifica de la 1 la 5.
1 – din inghetul stropilor de apa de mare ce cad pe nava;
2 – din inghetul picaturilor ce formeaza ceata;
3 – din inghetul stropilor de apa de mare si ceata;
4 – din inghetul picaturilor de ploaie;
5 – din inghetul stropilor de apa de mare si ploaie.
EsEs – grosimea stratului de gheata acumulata, exprimata in cm.
Rs – viteza de depunere a ghetii pe nava. Se codifica de la 0 la 4.
0 – gheata nu se depune;
1 – gheata se depune incet;
2 – gheata se depune rapid;
3 – gheata se topeste sau se distruge incet;
4 – gheata se topeste sau se distruge rapid.

ICE ciSibiDiZi – grupa utilizata pentru transmiterea informatiilor privind gheturile marine.
ICE – indicator al transmiterii informatiilor despre gheata marina;
ci – concentratia sau pozitia ghetii marine.
0 – nu este gheata;
1 – gheata este prezenta la peste 1Mm de nava;
2 – gheata in concentratie ˂ 3/8 din suprafata vizibila a marii;
3 – gheata in concentratie de 3/8 – 6/8;
4 – gheata in concentratie de 6/8 – 7/8;
5 – gheata in concentratie de 7/8 – 8/8;
6 – aglomerari de benzi sau blocuri de gheata ce plutesc la distanta mare unele de altele;
7 – aglomerari dense de benzi sau blocuri de gheata ce alterneaza cu zone cu concentrari mai
mici de gheata;
8 – la limita campului de gheata, spre marea deschisa, plutesc sloiuri de gheata rare;
9 – la limita campului de gheata, spre marea deschisa, plutesc dese sloiuri de gheata tare.
Si – stadiul dezvoltarii ghetii, functie de care se pot stabili masuri practice pentru deplasarea
navelor.
0 – numai gheata tanara, foarte fragila;
1 – straturi subtiri de gheata, cu grosimi ˂ 10 cm;
2 – gheata tanara, gri, de 10 – 30 cm grosime;
3 – predomina gheata noua sau tanara, dar este si gheata de un an;
4 – predomina gheata subtire de un an, dar este si gheata noua;
5 – gheata de un an, subtire, cu grosime de 30 – 70 cm;
6 – predomina gheata medie de un an (70 – 120 cm grosime), dar apare si gheata
mai tanara de un an;
7 – numai gheata medie de peste un an, de 70 – 120 cm grosime;
8 – predomina gheata medie de un an, dar apare si gheata veche cu o grosime de
peste 2 m;
9 – predomina gheata veche.
In cazul cand apare semnul / datele referitoare la Si nu se pot raporta, fie din cauza intunericului,
fie datorita vizibilitatii reduse sau daca nava se gaseste la o distanta mai mare de 1 Mm de marginea
ghetii.
Bi – indicatii despre gheata de origine continentala (aisberguri).
0 = nu este gheata de origine continentala;
1 = 1 – 5 aisberguri, fara sloiuri de gheata, cu inaltimi de 1 la 5 m deasupra
2
nivelului marii si suprafete intre 20 si 300 m ;
2 = 6 – 10 aisberguri, fara sloiuri;
3 = 11 – 20 aisberguri, fara sloiuri de gheata;
4 = se observa 10 sloiuri de gheata, fara aisberguri;
5 = mai mult de 10 sloiuri de gheata, fara aisberguri;
6 = 1 – 5 aisberguri si sloiuri de gheata;
7 = 6 – 10 aisberguri si sloiuri de gheata;
8 = 11 – 20 aisberguri si sloiuri de gheata;

35
 9 = mai mult de 20 de aisberguri si sloiuri de gheata, ce prezinta risc mare pentru
navigatie.
Di – directia in care se gaseste gheata sau liziera principala a gheturilor, in raport cu nava. Se
codifica cu cifre de la 0 la 9.
0 – nava la tarm sau la ancora;
1 – limita gheturilor spre NE;
2 – limita gheturilor spre E;
3 – limita gheturilor spre SE;
4 – limita gheturilor spre S;
5 – limita gheturilor spre SW;
6 – limita gheturilor spre W;
7 – limita gheturilor spre NW;
8 – limita gheturilor spre N;
9 – limita nedeterminata.
Semnul / apare cand directia in care se pot observa gheturile nu se poate determina deoarece
este intuneric, vizibilitatea este redusa sau nava se gaseste la distanta mare fata de zona cu gheturi.
Zi – indica pozitia navei in raport cu tipul ghetii si perspectiva conditiilor de navigatie, in
urmatoarele 3 ore.
0 – nava in mare deschisa, cu gheturi plutitoare la vedere;
1 – nava in gheata usor penetrabila; conditii de imbunatatire;
2 – nava in gheata usor penetrabila; conditii neschimbate;
3 – nava in gheata usor penetrabila; conditiile se inrautatesc;
4 – nava in gheata dificil de patruns; conditii de imbunatatire;
5 – nava in gheata dificil de patruns; conditii neschimbate;
6 – gheata in formare, impreuna cu sloiuri;
7 – gheata sub presiune usoara;
8 – gheata sub presiune moderata si puternica;
9 – nava inconjurata de gheata.

Aplicație
1. Decodificați următorul mesaj trimis în codul SHIP
1.
BBXX NMFA 2.01124 3.99305 70809 4.41598 5.60507 6.10273 2021/ 7.40206
8.
70000 9.86602 10.22253 11.00294 12.20101 13.30000 40000 50000 14.80230

Rezolvare:

1. Ship Synoptic observation from the USS NMFA-Norfolk .

st
2. Date/time: The 1 of the month at 1200Z, wind speed is measured.
o o
3. Located: 30.30 N / 080.54 W, in the Northwestern Hemisphere.
4. No precip. Reported, present/past weather is included in the observation, base of lowest
cloud layer is between 2,000 and 3,299 ft, Visibility is 9 to 10 nm.
o
5. Sky con is Broken, Winds are 050 at 07 Knots.
o o
6. Air temperature is positive and 27.3 C; Dewpoint temperature is positive and 21 C. Tenths
digit not reported as indicated by the solidus.
7. Sea level pressure 1020.6 hPa.
* Pressure tendency omitted as ship is underway.
8. Present weather Cloud development not observed or not observable (whether the sky is clear
or not). Cloud covering ½ or less of the sky throughout the period.
9. Cloud group: Sky con is Broken (7 to 8 tenths), low cloud is stratus is a continuous layer or
ragged shreds, no mid deck, high cloud dense patches or tufts of cirrus.
10. Ship is moving southwest at 11 – 15 Knots.
o
11. Sea surface temperature is positive 29.4 C
12. Wind Wave period is 1 second at 1 – 2 half meters or about 2 – 3 feet.
13. Primary and secondary swell are not observed.
o
14. Wet bulb temperature is positive 23.0 C

36
 CODUL MAFOR (MAritime FORecast) – este un cod de prognoză a stării vremii și mării
pentru un anumit punct. Prognoza este valabilă pentru perioada de timp indicată în cod. Conține
5 grupe de câte 4-5 cifre așezate într-o anumită ordine și care au următoarea semnificație :

MAFOR
YYG1G1 0AAAam 1GDFmW1 2VSTxTn 3DkPwHwHw
YYG1G1 YY - data zilei;
G1G1 - ora de la care începe prognoza.
0AAAam
0 - cifra de control; AAA - indicativul zonei maritime; am - indicativul partii din zonă.
1GDFmW1
1 - cifra de control;
G - perioada de timp prognozata (0-momentul respectiv, 1- 3h, 2- 6h, 3- 9h, 4- 12h, 5- 18h, 6-
24h, 7- 48h, 8- 72h, 9- prevedere valabila ocazional);
D - directia vântului (în puncte cardinale si intercardinale) (0-calm, 1- NE, 2- E, 3- SE, 4- S, 5-
SW, 6- W, 7- NW, 8- N, 9- variabil);
Fm - forta vântului în grade Beaufort (0- 0÷3 Bf, 1- 4 Bf, 2- 5 Bf, 3- 6 Bf, 4- 7 Bf, 5- 8 Bf, 6- 9
Bf, 7- 10 Bf, 8- 11 Bf, 9- 12 Bf);
W 1 - fenomenele prevazute :
- 0 - vreme buna cu vizibilitate mai mare de 3 Mm;
- 1 - posibila depunere de gheata pe corpul navei (t = 0÷ -5°C);
- 2 - risc marit de depunere de gheata (t < -5°C);
- 3 - ceata slaba cu vizibilitate pâna în 3 Mm;
- 4 - ceata cu vizibilitate mai mica de 1/2 Mm;
- 5 - burnita;
- 6 - ploaie;
- 7 - ninsoare sau lapoviță;
- 8 - vreme furtunoasa;
- 9 - oraj (descarcări electrice).
2VSTxTn
2 - cifra de control;
V - vizibilitate pe mare (0- <50 m, 1- 50÷200 m, 2- 200÷500 m, 3- 500÷1000 m, 4-
500÷1000 m, 5- 1÷2 Mm, 6- 2÷4 Mm, 7- 4÷10 Mm, 8- 10÷20 Mm, 9- > 20 Mm);
S - starea mării :
- 0 - calm plat;
- 1 - usor încretita, cu valuri de 0÷0,1 m;
- 2 - linistita, cu valuri mici, 0,1÷0,5 m;
- 3 - usor agitata, cu valuri de 0,5÷1,25 m;
- 4 - mare moderata, cu valuri de 1,25÷2,5 m;
- 5 - mare agitata, cu valuri de 2,5÷4 m;
- 6 - mare puternic agitata, cu valuri de 4÷6 m;
- 7 - mare foarte agitata, cu valuri de 6÷9 m;
- 8 - mare extrem de agitata, cu valuri de 9÷14 m;
- 9 - mare dezlantuita, cu valuri de peste 14 m.
TxTn - temperatura maximă și minimă prevăzută (0- < -10°C, 1- -10°C÷-5°C, 2- -5°C÷-0,1°C,
3- 0°C, 4- 0,1°C÷5°C, 5- 5°C÷10°C, 6- 10°C÷20°C, 7- 20°C÷30°C, 8- >30°C, 9- temperatura nu este
prognozată);
3DkPwHwHw
3 - cifra de control;
Dw - directia valurilor de hula (codata la fel ca si directia vântului);
Pw - perioada valurilor (0- 10s, 1- 11s, 2- 12s, 3- 13s, 4- 14s, 5- 5s, 6- 6s, 7- 7s, 8- 8s, 9-9s);
HwHw - înălțimea valurilor (în unități de 0,5 m).

Aplicație
2. Decodificați următorul mesaj trimis în codul MAFOR

MAFOR 2912/ 00214 14416 23365 38604

În ziua de 29 ora 12, pentru zona maritimă 021 în jumătatea ei de sud, pentru următoarele 12
ore, se prevede : vânt din sud cu forța 4 Bf, ploie, vizibilitate de 500-1000 m, mare de gradul 3,
ușor agitată, temperatura maximă de 10-20°C, temperatura minimă 5-10°C, valuri de hulă din
direcție N cu perioada de 6 sec și înălțimea de 1.25-1.75 m.

37