Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Chimie Aplicata si

Stiinta Materialelor

Vntul

Picociu Ctlina
Ingineria Mediului

Cuprins :

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Definitie .........................................................................pag. 3
Cum ia nastere vantul......................................................pag. 4
Caracteristicile vantului...................................................pag. 5
Vantul termic......pag.7
Clasificari .pag.8
Vanturile din Romania.........................................................pag.9
Scara Beaufort pag.10
Treptele scarii..pag.11
Bibliografie .........................................................................pag.14

Vantul reprezinta o deplasare pe orizontal a unei mase de aer provocat de

diferena de presiune existent ntre dou regiuni ale atmosferei.
2

Vntul este doar aer care se mut dintr-o parte n alata, iar sursa lui i a altor
multe alte lucruri este Soarele, explic Antony Woodward i Rob Penn autorii
mai multor cri despre vreme i influena ei asupra societii.
Pe msur ce Soarele nclzete zilnic Pmntul, razele sale nu distribuie cldura
n mod egal deoarece unele locuri atrag lumina soarelui mai bine dect altele.
Locul care primete cea mai mult cldur, este talia Pmntului, ecuatorul,
ceea ce explic de ce teritoriile din apropierea ecuatorului (junglele, deerturile
i insulele tropicale) sunt cele mai fierbini. Aa cum era de ateptat, teritoriile
cel mai puin atinse de cldura Soarelui sunt polii. Acesta este motivul pentru
care aici gsim mereu zpad i ghea.
Cnd aerul se nclzete, se ridic. Pe msur ce acest aer cald se ridic, ceva
trebuie s l nlocuiasc i anume alt aer care nu este la fel de cald. Aceast
micare prin care aerul rece i ia locul celui cald nu este altceva dect vnt.
Uraganele i vnturile puternice apar atunci cnd aerul se deplaseaz rapid (cu
ct se ridic mai mult aer cald, cu att exist mai mult aer rece care se grbete
s i ia locul). Brizele uoare apar atunci cnd micarea aerului mai rece este
lent, ca urmare a unui nivel sczut de aer cald care a urcat n altitudine.
Atmosfera (bula de aer din jurul Pmntului) se nclzete, se rcete, se mic
i se amestec tot timpul, motiv pentru care vremea nu este mereu la fel.
Dac totul depinde de Soare, atunci cum se face c vntul bate i noaptea?
Ei bine, noaptea nu cade peste toate teritoriile de pe Pmnt. Chiar i
atunci cnd la noi este noapte, undeva pe Pmnt, Soarele strlucete,
trimite raze clduroase i determin aerul s se mite.

Cum ia nastere vantul

Daca temperatura si presiunea aerului ar avea aceleasi valori pe toata

suprafata Pamantului nu a mai exista deplasari ale aerului. Dar temperatura,
nefiind o marime constanta, determina repartitia neuniforma a presiunii
atmosferice, datorita aparitiei pe suprafata Pamantului a unor regiuni incalzite
diferit. Intocmai cum un rau curge de la deal la vale, tot astfel aerul se
deplaseaza din regiunile cu presiune atmosferica mai ridicata spre cele cu
presiue mai scazuta; asa se poate explica si formarea vantului.
In urma deplasarii aerului, caldra si umezeala vor fi trasferate dintr-un loc
intr-altul, tot asa cu in alte situatii aerul mai rece si mai uscat va lua locul celui
mai cald si mai umed. Aceste schimbari de caldura si de umezeala au o mare
insemnatate in caractrizarea globala a vremii si a climei.
Analizand o harta sinoptica de la nivelul solului, se constata cu usurinta ca
intre diferite puncte de pe suprafata Pamantului exista diferente de presiune.
Daca se considera presiunea atmosferica standard la nivelul mari de 1015 mbar
(aproximativ 760mm Hg) vor aparea regiuni intinse cu presiuni mai mri de 1015
mbar- anticicloni sau maxime barometrice- si altele cu presiuni sub 1015cicloni sau minime barometrice.
Daca se urmareste repartitia presiunii atmosferice intr-un anticiclon, se
observa ca aceasta scade radiar dinspre centru spre periferie. Diferenta de
presiune dintre doua puncte, calculata in milimetri sau milibari se numeste
Gradient baric sau gradient de presiune. Gradientul baric este intotdeauna
perpendicular pe izobare si este orientat dinspre presiuea ridicata spre cea mai
coborata. Astfel, cu cat izobarele sunt mai dese cu atat granientul va fi mai mare,
marcad salturi bruste ale presiunii si cu cat distanta dintreizobare va fi mai mare,
gradientul baric va fi mai mic, iar schimbarile din campul presiunii vor fi mai
lente.
Intr-un ciclon presiunea aerului va scadea spre centrul sau si va creste
catre exterior. Vanturile de pe glob nu sunt altceva, deci, decat miscari ale
aerului provocate de diferentele de presiune mai inalta spre cele cu presiune mai
joasa si cu cat gradientii barici vor fi mai mari vanturile vor avea o intnsitate mai
mare in timp ce gradienti barici mici vor genera vanturi mai slabe.
Daca Pamantul n-ar avea o miscare de rotatie diurna atunci vantul ar urma
gradientului baric. Dar, datorita acestei miscari, in scurgerea aerului intervine
forta de abatere. Forta gradientului baric si forta de abatere (Coriolis) ajung
repede in echilibru, iar vantul se va deplasa nu perpendicular pe izobare, ci
treptat va avea o directie paralela cu izobarele. Acest vant ideal, aflat in echilibru

fata de cele doua forte poarta numele de vant geostrofic in cazul in care
izobarele sunt linii drepte si paralele.
In cazul izobarelor curbe, care inchid centrele de presiune atmosferica
ridicata sau coborata se va tine seama in plus si de forta cetrifuga. Meteorologul
olandez Buys- Ballot a dat urmatoarea relatie a vantului fata de presiunea
atmosferica in emisfera nordica: daca stam cu spatele spre vant presiunea joasa
va fi la stanga iar presiunea ridicata va fi la dreapta.
Aproape de suprafata Pamantului de regula pana la o inaltime de 600-900
m exista si forta de frecare a aerului de sol, care modifica directia vantului si
contracareaza partial forta lui Coriolis, impiedicandu-l sa aiba directie paralela
cu izobarele. Din aceasta cauza vantul va sufla oblic, de-a curmezisul izobarelor,
sub unghi de 20-45 de grade, in functie de gradul de accidentare a solului .
totodata viteza vantului se va reduce in functie de frecarea de sol. Numai la
inaltimi mari, acolo unde nu va mai actiona influenta frecarii aerului de
suprafata solului vantul, vantul se va deplasa paralel cu izobarele.
In emisfera nordica in cicloni, vantul sufla in sens invers miscarii acelor
de ceas si in sensul acelor ceasului intr-un anticiclon. In emisfera sudica, situatia
este exact inversa. Deci vanturile care actioneaza in cadrul unui ciclon formeaza
o spirala orientata spre interior, in timp ce vanturile dintr-un anticiclon se
dirijeaza dupa o spirala orientata spre exterior. Ceea ce difera in miscarea
vantului in cele dua emisfere este numai sensul, fiindca intotdeauna vanturile de
la suprafata vor avea o spirala orientata spre centru si trebuie sa se ridice pentru
a fi eliminat, iar in anticicloni, unde vanturile urmeaza o spirala orientata in
afara, miscarea aerului va fi divergenta.
Caracteristicile vntului
Direcia se stabilete prin raportarea sensului micrii la punctele cardinale i
intercardinale. Se determin cu ajutorul giruetei. Viteza se exprim n m/s, km/h
(1 m/s =3,6 km/h sau 1 km/h = 0,28m/s) sau noduri (1 nod=0,514 m/s=1,852
km/h). Viteza este mic la contactul cu solul (datorit frecrii) i cre te cu
altitudinea (la 25-30 m este dubl fa de valoarea la sol). Ea sufer o varia ie
diurn (de exemplu, pentru regiunile temperate: maxim la amiaz, minim n a
doua parte a nopii) i o variaie anual (n funcie de zona de clim i de
caracteristicile regionale). Durata vntului - situaiile de calm sunt pu ine,
ntruct diferenele de presiune impun deplasri ale aerului cu viteze diferite; este raportat la direcie i la vitez. Intensitatea / t ria se apreciaz prin valori de
pe scara Beaufort (12 valori) n care cel mai mic (0) corespunde starii de calm
atmosferic , iar 12 furtunilor n care viteza depaete 50 m/s. Vntul este un
fenomen fizic complex, care apare n urma balanelor care pot s apar ntre
diferitele fore discutate mai sus. Astfel, apar :
5

- echilibrul hidrostatic, ntre fora gravitaional i componenta vertical a for ei

gradientului de presiune :
- echilibrul geostrofic, ntre fora gradientului de presiune i fora Coriolis,
face ca vntul s bat n linie dreapt. Balana dintre for a Coriolis
i componenta orizontal a forei gradientului de presiune genereaz aa-numitul
vnt geostrofic.
Mrimea vntului geostrofic este dat de formula:
n funcie de nlimea geopotenialului
de presiune.

sau n funcie de variaia

n emisfera nordic, presiunile joase rmn, ntotdeauna, n stnga vntului

geostrofic. Condiia se numete legea Buys Ballot, i se poate formula astfel : n
emisfera nordic, dac o persoan st cu spatele la vnt, regiunile de presiune
joas vor fi n stnga sa. Acest lucru se ntmpl pentru c, n emisfera nordic,
vntul se deplaseaz n sens direct matematic n jurul regiunilor de presiune
joas (i n sensul acelor de ceasornic n emisfera sudic).

- echilibrul de gradient ntre componenta orizonatal a forei gradientului de

presiune, fora Coriolis i fora centrifug. Vntul care rezult din acest echilibru
este vntul de gradient. Proprieti :
- n jurul centrelor de joas presiune, fora Coriolis i cea centrifug au acelai
sens;
- n jurul centrelor de nalt presiune, fora de presiune i cea centrifug au
acelai sens;
- cnd spaiul dintre izobare este acelai, vnturile sunt mai puternice n jurul
centrelor de nalt presiune. Ecuaiile rezult din:
6

Mrimea vntului de gradient se calculeaz prin:

Vntul termic
Vntul geostrofic trebuie s aib, n prezena unui gradient orizontal al
temperaturii, o forfecare vertical. Deoarece vntul geostrofic este proporional
cu gradientul geopotenialului pe o suprafa izobar, componenta vntului
geostrofic pe axa Oy crete, n mrime, cu nlimea. Aceasta duce la apariia
unei pante a izobarelor pe direcia axei Ox, tot cresctoare cu nlimea. Vntul

termic se calculeaz cu ajutorul formulei:

Vantul se caracterizeaza prin doua elemente extreme de variabile in timp si
spatiu: directia din care bate vantul, apreciata dupa 16 sectoare ale orizontului, si
viteza, reprezentand distanta parcursa de particolele de aer in unitatea de timp
exprimata in m/s.
Clasificarea vnturilor
Dup structur :
- vntul laminar presupune viteza mic, direcie constant i o deplasare pe
suprafee netede ; - vntul turbulent se caracterizeaz prin variaii n timp ale
vitezei i direciei, dezvoltarea de vrtejuri impuse de neuniformitatea reliefului.
- vntul n rafale rezult n condiiile n care turbulena dinamic este accentuat
de cea termic. Este un vnt cu caracter pulsatoriu.
Dup direcie:
- vnturile zonale vnturile din zona cercurilor de latitudine (alizee, vnturile
de vest);
- vnturi meridionale- pe direcia nord-sud.
Vntul creeaz cureni ascendeni:

- cureni dinamici, cnd ntlnete un obstacol lung i suficient de nalt, asezat

perpendicular pe direcia lui ;
- cureni ondulatorii / und , cnd este silit s treac ntre un obstacol nalt i un
strat de inversiune. La curentul ondulatoriu generat de formele de relief, n
partea de sus a undei, se formeaz un nor cumulus lenticularis staionar i un nor
rotor sub creasta muntelui.

Vanturile au fost impartite de catre speciaisti in functie de taria acestora astfel:

Briza taria intre 2-5
Vanturi puternice taria intre 6-8
Furtuni taria 9
Orcane, uragane, taifune taria 12

Exista trei categorii de vanturi:

Vanturi permanente bat tot timpul anului. Datorita miscarii de rotatie acestea
sunt abatute de la directia lor normala. Astfel sunt deplasate spre dreapta in
emisfera nordica si spre stanga in emisfera sudica.
Vanturile permanente sunt:
Alizeele sunt vanturi predominante, care sufla dinspre NE si SE catre Ecuator.
Aceste vanturi sunt provocate de masele de aer fierbinte care se ridica la Ecuator
si de deplasarea aerului provenit dinspre N si S care ia locul acestor mase de aer.
Vanturile sunt deviate spre V din cauza rotatiei Pamantului de la V la E. Zonele
imprevizibile de calmuri, cunoscute sub denumirea de acalmii tropicale, se afla
la convergenta acestora;
Vanturile de vest se formeaza intre maximele tropicale si minimele
subtropicale, deci bat intre 400 si 600 latitudine nordica si sudica. Fiind deviate
de la directia normala, bat dinspre vest, de unde si denumirea lor. Aceste vanturi
aduc precipitatii bogate pe coastele vestice ale continentelor;
Vanturile polare (de est) bat dinspre maximele polare spre minimele
subpolare, aducand aerul rece al polilor.
Vanturile periodice sunt vanturi care isi schimba directia. O perioada bat
dintr-o directie, iar perioada calalta din directia opusa.
Vanturile periodice sunt:

Musonul este un vant cu caracter periodic, ce ia nastere datorita marilor

contraste termice intre apele Oceanului Indian si partea centrala a Asiei in cele
doua anotimpuri extreme ale anului. In timpul verii partea centrala si sudica a
Asiei se incalzeste excesiv, temperatura aerului ajungand la si la 50 grade
Celsius. Musonul de vara bate din aprilie pana in octombrie, aducand precipitatii
bogate. Musonul de iarna bate din octombrie pana in aprilie, fiind foarte secetos;
Briza este asemanatoare musonului, dar isi schimba directia de la zi la noapte
si bate pe suprafete restranse. Exista brize marine, formate din cauza incalzirii
diferite a plajei si a apei, si brize de munte si vale, formate datorita incalzirii
diferitea vailor si a culmilor invecinate.
Vanturile neregulate bat numai intr-o anumita regiune. Exista multe astfel de
vanturi.
Cele mai cunoscute vanturi neregulate sunt:
Bora este un vant neregulat care bate pe tarmul Marii Adriatice
Mistralul Este un vant puternic din directia Nord West ce afecteaza coasta
mediteraneana a Frantei, de la Marsilia la Saint Tropez. Mistralul este unul din
factorii de clima determinanti ai acestei incintatoare si putin cunoscute parti a
Rivierei Franceze, situata in departamentele Var si extinzindu-se pina la
Bouches-duRhone (Marseille), departe de zona supraglomerata Nisa-CannesAntibes. Mistralul este responsabil pentru: vremea insorita exceptionala,
vegetatia desertica asemanatoare cu cea din sudul Californiei si chiar pentru
aerul local.

Vanturi din Romania

Pe teritoriul Romaniei regimul vantului este determinat atat de particularitatile
generale ale atmosferei, cat si de particularitatile suprafetei active, evident fiind
rolul de baraj orografic al Carpatilor, care determina prin orientare si altitudine
particularitati regionale ale vantului.
Vanturi care bat in Romania:
Crivatul Crivatul este un vant deosebit de puternic, care bate in Moldova,
Dobrogea si sudul si estul Munteniei. Sufla dinspre N-E spre S-V, cu viteze ce
depasesc uneori 30-35 m/s. Asociat cu nisoare, el determina deseori in
anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole din tara noastra. Aparitia lui
in timpul verii este cu totul intamplatoare, dar atunci fiind un vant cald si uscat
aduce pagube recoltelor in regiunile din sud-estul tarii.
9

Nemirul (Nemere) vant local care apare in depresiunea Brasovului. Aerul

rece al Crivatului, acumulat in partea estica a Carpatiileo Orientali, patrunde
prin vaile si trecatorile muntilor si se revarsa pe versantul vestic in depresiune
sub forma unui vand rece, cu o viteza de deplasare de 10-20 m/s.
Austrul este un vant vestic, uscat sicald pe timpul verii, iar in perioada de
iarna este insotit de geruri si e lipsit de precipitatii.
Alte vanturi locale:
Cosava, este un vant foarte intens cu caracter de fohn, cald si ucat, bate in
general din sud-est si uneori din est, isi face simtita prezenta mai rar, in general
doar in partea de sud-vest a parcului;
Baltaretul, un vant umed si caldut, destul de prielnic agriculturii, fiind
aducator de ploi bogate;
Vantul Negru, numit si Caraelul (Kara-yel=Vant Negru in limba turca), este
un vant uscat si fierbinte,care compromite culturile agricole; de aceea localnicii
ii mai spun si Traista Goala. Apare in mod special in sudul Dobrogei, dar
cateodata influenta sa se simte si in Baragan;
Oradeanul apare mai tot timpul anului, pe versantii vestici ai muntilor
Apuseni si sufla dinspre vest si nord;
Fagarasul este intalnit in masivele Ciucas si Bucegi si sufla dinspre vest;
Ardeleanul sufla dinspre apus pe versantii transilvaneni ai Carpatilor
Orientali;
Munteanul vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali.

Alte vnturi locale

Bltreul - vnt cald i umed din Muntenia ce aduce ploi.

Vntul negru (n turc: Kara-yel) - vnt din Dobrogea i
sudul Munteniei (Brgan). Vnt uscat i fierbinte ce aduce secet, din
aceast cauz primind denumirea de "Traist goal".
Zefirul - vnt slab care sufl din apus.

Scara Beaufort (pron. boft) este o scar empiric pentru

descrierea vitezei vntului bazat pe aspectul observat al mrii. Denumirea sa
complet este Scara Beaufort a forei vntului.
10

Viteza vntului poate fi msurat precis cu un anemometru i exprimat n metri

pe secund, kilometri pe or sau noduri. Era ns util o estimare a vitezei
vntului doar printr-o singur observaie a efectelor vntului asupra mrii. n
acest scop, n1805 amiralul Francis Beaufort (1774-1857) a elaborat o scar
destul de precis pentru aprecierea vitezei vntului, scar care a permis o mai
bun informare n marin. Ulterior s-au adugat i caracterizrile pentru a se
putea estima fora vntului pe sol.
Scara are 12 grade Beaufort. Estimarea gradului privind fora vntului se face
pentru media vitezei vntului pe o durat de 10 minute, iar viteza vntului se
msoar la nlimea de 10 metri. n acest sens, estimarea vitezei rafalelor de
vnt pe scara Beaufort este improprie. Simbolul unitii pe scara Beaufort est
bf.

Treptele scrii

For
Viteza, Viteza
Descriere
bf
nnoduri nkm/h
0

Calm

Adiere
uoar

Briz
uoar

Vnt slab

Starea mrii

Pe pmnt

sub 1

Marea e
ca oglinda

Fumul se nal
vertical. Frunzele nu se
mic.

1-5

Unde care
seamn cu
siajul petilor,
fr spum.

Fumul indic direcia

vntului. Unele frunze
tremur. Girueta nu se
orienteaz dup vnt.

4-6

6 - 11

Se simte adierea pe fa.

Girueta ncepe s se
orienteze. Frunzele
Unde care nu se
fonesc din cnd n
sparg.
cnd. Pavilionul i
flamura ncep s fluture
uor.

7 - 10

Valuri foarte
mici. Crestele
cu
12 - 19
aspect sticlos,
care ncep s se
sparg.

sub 1

1-3

11

Drapelele flfie.
Frunzele se mic
continuu. Grnele ncep
s se clatine.

11 - 15

Valuri mici
(max. 1,5 m),
cu creste care
20 - 28 se rostogolesc,
formnd pe
alocuri
"berbeci".

16 - 20

Valuri mijlocii
(1,8- 2,5 m), cu Arborii mici se leagn.
29 - 38 creste care se Vrful tuturor arborilor
sparg, eventual se mic.
cu mprocri.

Vnt foarte
21 - 26
tare

Se aude uieratul
Valuri mari, cu
vntului. Folosirea unei
creste care se
39 - 49
umbrele devine dificil.
sparg i
Srmele telegrafice
mproac.
uier.

Vnt
puternic

27 - 33

Valuri mari
(pn aproape Toi arborii se mic. E
50 - 61 de 4 m), marea greu de naintat
e plin de
mpotriva vntului.
spum.

Vnt foarte
34 - 40
puternic

Valuri mari (6- Unele ramuri se

62 - 74 7,5 m), cu
rup. Autovehiculele i
creast arcuit. pierd direcia.

Furtun

41 - 47

Valuri cu
nlimea de
75 - 88
10 m, care se
rstoarn.

48 - 55

Valuri foarte
nalte (max.
12 m) i
violente.
Copacii sunt scoi din
89 - 102 Suprafaa mrii rdcin. Cldirile sunt
este alb i
afectate.
frmntat.
Vizibilitatea
este redus.

10

Vnt
moderat

Vnt tare

Furtun
puternic

12

Se ridic
praful. Rmurelele se
mic vizibil. Grnele se
onduleaz. Flamura se
ntinde, lund o poziie
orizontal.

Cldirile uoare sunt

afectate.

11

12

Furtun
violent
56 - 63
(tempest)

Uragan

peste 64

103 117

Valuri
excepional de
nalte (16 m).
Navele de tonaj
Cldirile sunt puternic
mic i mediu
afectate.
pot fi ascunse
de valuri
Vizibilitatea
este redus.

peste
118

Valuri imense.
Aerul e plin de
spum i ap. Cldirile sunt distruse pe
Vizibilitatea
scar mare.
este foarte
redus.

Formula prin care se poate calcula gradul Beaufort n funcie de viteza

vntului v, exprimat n km/h este:

Rezultatul se rotunjete la ntregul cel mai apropiat. Aceast formul se

aplic pn la viteze ale vntului de pn la 118 km/h, peste care fiind lipsit
de sens.

Bibliografie:

1.https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nt - Asociaia Naional de

Meteorologie (Romnia): Vntul
13

2.
https://adl.anmb.ro/pluginfile.php/10698/mod_resource/content/1/Curs
%20MMO-2014.pdf :- Selariu Octavian. Elemente de hidrometeorologie
marin pentru navigatori. Constana, 1977.
- Gheorghi-Vitalia Sndel. Manual de oceanografie
i meterologie pt. inv. sup. de marin . Ed. ADCO, Constana, 2003

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Scara_Beaufort
4. http://vremea.meteoromania.ro/taxonomy/term/15

14