CIRCULATIA ATMOSFERICA :

CIRCULATIA TERMICA : circulatia termica este indusa daca exista o distributie

inegala a incalzirii si racirii in atmosfera. Intr-un strat atmospheric din apropierea suprafetei
pamantului in care temperature este aceeasi peste tot, izobarele sunt paralele. Exemple cele
mai simple si mai cunoscute de circulatie termica sunt briza de mare si briza de uscat, care se
formeaza pe malurile innderilor de apa. In timpul zilei, pe masura ce primeste caldura de la
Soare, pamantul se incalzeste mai repede decat apa. Aerul cald se ridica si formeaza un
maxim erece. Atunci cand variatia de temperature inre ocean si uscat este sufficient de mare,
gradientul de presiune care apare forteaza aerul rece, mai greu, sa se deplaseze catre mai sis a
inlocuiasca aerul cald aflat in ascensiune. Briza de mare se face simtita de obicei dimineatza
tarziu si atinge mazimul dupa-amiaza. La apusul soarelui acesta inceateaza odata cu
egalizarea temperaturilor si deci a presiunilor dintre ocea si uscat. In timpul noptii suprafata
terestra se raceste mai repede decat apa.

CIRCULATIA GLOBALA : circulatia generate atmosferica este de o importanta

deosebita pentru intelegerea vremei si a climatului. Circulatia generala nu este stationara.
Fenomenele meteorologice si variatia acestora au drept cauza in primul rand schimbarea
pozitiei pamantului fata de soare,deci schimbarea anotimpurilor iar in al doilea rand
schimbarile care intervin in circulatia atmosferica. Observatiile facute asupra norilor arata ca
norul se dezvolta pe masura ce urca,;ucru care inseamana ca aerul din imediata apropiere a
norului este antrenat rapid in miscarea convective care contribuie la dezvoltarea morului.
Acest lucru este rezultatul antrenarii, prin frecare , a aerului inconjurator.

VORTICITATEA: se introduce o marime fizica numita vorticitate, care descrie rotatia

unei parcele de aer. Vorticitatea relative descrie rotatia aerului in raport cu suprafata
pamantului in timp ce cea absoluta se refera la rotatia particulei fata de un system intertial. In
troposfera joasa vorticitatea absoluta se conserva. Astfel daca rotatia parcelei de aer se face in
aceeasi sens cu sensul de rotatie a pamantului atunci viteza de rotatia creste. Existenta
vorticitatii este legata de cea a convergentei sau divergentei miscarilor aerului in troposferea
mijlocie,. Mai depate, aceasrta determina distributia presiunii in plan orizontal la nivelul
solului. Astfel o miscare divergent/convergenta la inaltime mare va duce la formarea unui
minim/maxim de presiune la nivelul marii.

VANTUL TERMIC : intr-o atmosfera aflata in echilibru hydrostatic presiunea scade

cu altitudinea iar distant dintre doua izobare creste odata cu cresterea temperaturii.
Transportul energetic ce repartizeza la nivel regional energia globala are loc sub forma de
transport de caldura si de caldura latent si este asigurat in proportie de 60% de atmosfera.
Restul de 40% este atribuit curentilor oceanic
 CIRCULATIA PRIMARA : un model primar al circulatie atmosferice se bazeaza pe
incalzirea diferentiata a globului terestru. Presupunand ca pamantul nu se afla in miscare, ca
suprafata terestra este de aceeasi natura peste tot, rezulta ca la suprafata terestra va exista un
gradient de temperature indreptat de la ecuator catre poli. Ca urmare, se initiaza o celula
globala de circulatie termica. Datorita gradientului de presiune care apare ca urmare a
incalzirii differentiate, aerul se va deplasa dinspre polis pre ecuator,unde incalzindu-se,urca
spre troposfera superioara. Aici se indreapta orizontal catrea poli si inmchide celula de
circulatie, coborand catre suprafata. Aceasta nu este un model real al circulatiei atmosferice,
ci un model de baza, de la care s-au dezvoltat modele mai apropiate de realitate, care tin cont
de rotatia pamantului si de diferentele dintre uscat si ocean.

CIRCULATIA MERIDIONALA : daca se tine cont si de rotatia pamantului si deci de

efectele forteo Coriolis, circulatia atmosferica mai apropiata de realitate este alcatuita din 3
celule. In apropierea ecuatorului temp este crescuta,presiunea este mica iar aerul se ridica, se
raceste iar la un moment dat, cand ajunge in troposfera superioara, se indreapta catre Poli. Sub
actiunea fortei Coriolis este deviat catre est. deoarece component meridionala este mica sau
nula, aerul s-ar acumula undeva la inaltime, ceea ce nu este posibil. La altitudini mari
vanturile bat in aceeasi directive, astfel incat catre 60 grade se aliniaza pe directia vest-est si
generand al doilea jet de la altitudine mare, jetul polar. Acesta este un current de aer a carui
viteza medie este de 200km/h creste in prezenta unui gradient termic care apaare atunci cand
diferenta intre temperaturile aerului polar si subtropical este mare. La suprafata , vanturile
subtropicale intalnesc vantul polar care bate dinspre NE catre Sv iar aerul este fortat sa se
ridice astfel incat zona inferioara se creeaza un minim de presiune, care este sediul ciclonilor
de latitudine medie.

CIRCULATIA REALA : circulatia reala atmosferica este diferita de cea in rtei

cellule din cauza existentei uscatului si oceanelor si din cauza variatiilor in altitudinea
uscatului. Difenrenta dintre uscat si ocean este cauzata de caldurile lor specific. Centrele de
presiune, mai ales maximile, se intensifica atun ci cand se afla in zone inalte.
Zona de presiune mare si cele de presiune mica ce apar in cele trei cellule nu sunt
century uniforme care inconjoara globul terestru. In zona subtropicala predomina intra-devar
presiunile mari, insa aceastea sunt reprezentate prin regiuni anticiclonice ce se afla in jurul
latitudinilor de 20-30 grade. Aceastea sunt puternice vara deasupra oceanelor si iarna
deasupra uscatului. Scaderea de presiune depinde de anotimp si este mai pregnant in timpul
verii, cand masele de aer aflate de’o parte si de alta au temperature f diferite. Schimbul maxim
de energie are loc in regiunea de latitudine medie, unde se intalnesc masele de aer de origine
tropical,polara,regiune cunoscuta sub numele de zona planetara frontal. Miscarile convective
au un rol cheie in dinamica atmosferica si in intereactiunea atmosferei cu oacenele. La
latitudini tropicale condensarea vaporilor de apa elibereaza cantitati mari de caldura latenta.

FRONTURI ATMOSFERICE: masa de aer este un bloc de aer de dimensiuni mari ale
carui proprietati sunt relative omogene intr-un plan orizontal inca care pot varia pe verticala.
Masele de aer se formeaza in regiunile in care conditiile atmosferice sunt stabile pe o perioada
mai indelungata, ceea ce se intampla in zonele dominate de anticicloni. Daca se formeaza
deasupra uscatului masele de aer sunt continentale iar daca se formeaza deasupra oceanelor
sunt maritime. In functie de latitudine, ele sunt polare, arctice sau tropicale. Exista mai multe
tipuri de mase de aer care sunt o combinative a celor doua criterii. Proprietatile aerului sunt
influentate de radiatie si schimb de caldura si umiditate. Procesele ce au loc sunt lente, de
ordinal zilelor si depend foarte mult de pozitia geografica, de relief si alternanta umed/uscat.
Un front atmospheric este caracterizat de gradient mari de temperature, umiditate. In functie
de caracteristicile maselor de aer care vin in contact exista patru tipuri de fronturi.

FRONTUL RECE : frontal rece este o frontier dintre o masa de aer rece care
inainteaza si vine in contact cu o masa de aer cald. Simbolul frontului rece este o linie care
uneste triunghiuri care indica directia de inaintare a sa, de culoare albastra. Frontal rece este
mai dens, mai stabil, in general mai uscat si intra ca o pana in aerul cald, pe care il forteaza sa
urce si il dezlocuieste rapid. Frotun rece se misca cu viteza mari de 15-50 km/h catre E, SE si
sunt orientate catre NE-SV. Ascensiunea rapida a aeruluio cald si umed determina formarea
norilor inalti precum cirrus si cirrostratus si pe urma a celor de tip cumulonimbus. Daca
frontal rece este intens poate genera furtuni, tornade, furtuni puternice si furtuni de zapada,
care au o durata de 1-2 zile. presiunea este constanta . Precipitatiile sunt sub forma de averse
gtrele, caderi massive de zapada,grindina, care inceteaza in intensitate si continua un timp
scurt dupa trecerea frontului. In fuctie de an,pozitie,anotimo, fronturile reci se pot repeat la
interval de 7-10 zile.

FRONTUL CALD : frontal cald este o frontiera dintre o masa de aer cald care
inainteaza si se ciocneste de o masa de aer mai rece. Semnul frontului cald este o linie si
semicercuri de culoare rosie. Spre deosebire de frontal rece, frontal cald inainteaza cuo viteza
mult mai mica, 10.15km/h catre E, NE, iar masa de aer cald ia locu aerului rece in timp de
cateva zile. De aceea racirea vremei este foarte rapida, in timp ce incalzirea ei este un
fenomen lent. Ca urmare a ascensiunii sale, aerul cald se raceste lent sic and atinge nivelul de
condensare incepe formarea sistemelor noroase. Mai intai apar norii mai inalti, urmati de cei
medii si de cei josi. Nimbostratus si stratus care aduc precipitatii uneori de durata, insa nu
foarte abundente. La contactul cu frontal cald incep sa se suprapuna nori stratus si cumulus.
Dupa trecerea frontului cald cerul se lumineaza. La contactul cu frontal cald temp creste brusc
si rapid dupa care se stabilizeaza. Presiunea atmosferuca creste incet, dupa care ramane
constanta.

FRONTUL OCLUS : frontal oclus ia nastere atunci cand un front rece prinde din urma
un front cald. Simbolul este o linie moc care uneste triunghuti si semicerucri aflate pe aceasi
directive. Inainterea rapida a masei de aer rece forteaza aerul cald sa se deplaseaza in aceeeasi
directive insa aerul cald este mai usor si mai lent , drept urmare este fortat sa se ridice si astfel
masa de aer cald dispare in plan orizontal. Cele doua fronuri continua sa se miste impreuna.
Astfel de fronturi iau nastere in ciclonii de latitudini medie, deci in aproprierea depresiunilor.
Intru-un astfelt de ciclon masele de aer cald si rece se rotesc in jurul centrului de presiune
joasa. Daca nu exista aer cald depresiunea se aplatizeaza repede datorita circulatiei aerului
rece de la presiuni mari la presiuni mici.
 FRONTUL STATIONAR : frontal stationar este linia care desparte doua mase de aer
de origini diferite care se deplaseaza un ape langa cealalta sau care sunt in repaus. De-a lungul
unui astfel de front ,fenomenele meteo sunt asemanatoare celor care insotesc un front cald.
Cerul se acopera pe arii mari cu nori stratiformi care aduc precipitatii de lunga durata.
Ele sunt cauzele inundatiilor care au loc in timpul verii. In final fronturile stationare dispar
sau se transforma in fronturi calde sau reci. Ele sunt simbolizate de o line care are pe o parte
triunghiuri si pe cealalta semicercuri.

CICLONUL DE LATITUDINE MEDIE : intr-un ciclon de lat medie exista mai multe
mase de aer care se rotesc in jurul unei depresiuni caer este cu atat mai adanca cu cat
diferentele intre masele de aer sunt mai mari. Masele de aer cald si rece se rotesc in jurul
centrului depresionar, unde vitezele sunt mari. Frontal rece ajunge din urma frontal cald
generand astfel ocluziunea. In general aerul cald este si foarte umed. In zona frontului cald au
loc fenomenele de precipitatii de durata. Dupa un timp de 3-5 zile are loc ocluziunea, in urma
careia , datorita disparitiei aerului cald. Presiunile se egalizeaza in plan orizontal. In doua trei
zile de la inceperea ocluziunii , ciclonul se disipa, viteza vantului scade considerabil, cerul se
limpezeste. Un astfel de fenomen dureaza 5-10 zile,iarna chiar si mai mult.. aceasta
formatiune este generate de formarea unor alternante de maxime si depresiuni pe directia V-E
in jetul polar care deermina aparitia ciclonilor in troposfera joasa.