Capitolul 1

- ciclonii -

1.Ce sunt ciclonii?

Ciclonul este o zon cu presiune
atmosferic sczut i cu o circulaie circular
a aerului.
Ciclonii sunt exprimai grafic prin
izobare concentrice de form oval, de regul
alungite pe o ax NE-SV. Ciclonii se
deplaseaz n medie cu 40 50 km/h. nnourrile i precipitaiile sunt n
general situate n jumtatea estic sau sud-estic, poriunea nord-vestic
fiind de obicei o zon cu vreme n curs de mbuntire. n emisfera
nordic aerul din interiorul ciclonului circul n sens invers acelor de
ceasornic, pe cnd n emisfera sudic direcia este opus.
O regiune corespunztoare, de presiune ridicat, este cunoscut ca
anticiclon; ea apare ntre ciclonii succesivi.
Foarte adesea vremea schimbtoare de la latitudinile medii i
nalte este asociat cu deplasarea ciclonilor. Convergena maselor de aer
ctre aceste centre este nsoit de ridicarea aerului i de rcirea adiabatic
a acestuia care, la rndul lor, produc nnorri i precipitaii. Prin contrast,
vremea frumoas i nsorit este adesea asociat cu deplasarea
anticiclonilor. n acest caz aerul tinde s coboare i s se rspndeasc,
producnd o nclzire adiabatic, care nu permite dezvoltarea norilor i a
precipitaiilor.
Ciclonii pot fi de intensitate foarte mic, nsoii de o simpl
perioad de nnorare, sau de ploaie i zpad slab. Pe de alt parte, dac
gradientul baric este puternic, ciclonul poate fi ntovrit de vnturi de
trie moderat pn la puternic. Astfel de fenomene poart numele de
furtuni ciclonice.
Ciclonii migratori se mpart n trei categorii generale:
1. ciclonul extratropical, caracteristic latitudinilor medii i
nalte, care poate varia de la o uoar perturbaie atmosferic pn la o
furtun puternic;
2. ciclonul tropical, care se ntlnete la altitudini joase,
deasupra ntinderilor de ocean i poate varia de la o vreme uor agitat
pn la distrugtorul uragan sau taifun;
3. tornada, dei este o furtun de proporii foarte reduse,
reprezint un vrtej ciclonic cu vnturi extrem de puternice.

2.
Furtuna tropical reprezint un sistem meteorologic compus
dintr-un grup de vijelii cu descrcri electrice i vnturi ale cror viteze se
ncadreaz ntre 63 i 119 km/h.
Furtunile tropicale iau natere din aa numitele depresiuni
tropicale, n care viteza vntului este sub 63 km/h.

FORMAREA. Majoritatea se formeaz deasupra apelor calde ale

oceanelor din zonele tropicale. n aceste regiuni aerul umed i cald se
ridic formnd o zon de presiune sczut i dnd natere unor furtuni cu
tunete i fulgere. Aerul care se deplaseaz spre centrul de presiune sczut
trece pe deasupra apelor calde ale oceanului i este umezit la rndul su,
ntreinnd astfel furtuna.
Pe msur ce aerul cald i umed se ridic vaporii de ap
condenseaz i formeaz nori i ploaie. Cnd vaporii condenseaz se
elibereaz energie. Aceast energie se numete cldur latent, sau
cldur de condensare, i reprezint cantitatea de cldur care este
absorbit sau eliberat de o substan cnd aceasta trece printr-o
schimbare de faz n acest caz transformarea vaporilor n lichid. O
furtun este ca un motor caloric. Cldura latent alimenteaz o furtun i
o intensific. Aceasta se va intensifica att timp ct aerul cald i umed va
circula ctre centrul ei, care, n schimb va continua s-l atrag. n plus,
schimbarea direciei i vitezei vntului cu altitudinea trebuie s fie mic
( mai puin de 27 km/h ) astfel nct cldura din interiorul furtunii s
rmn n centru.

Rotaia Pmntului afecteaz de asemenea micarea aerului. n

emisfera nordic aceasta deviaz aerul de la stnga ctre dreapta, n timp
ce n emisfera sudic l deviaz de la dreapta la stnga. Aceast deviere se
numete Efectul Coriolis. Pe msur ce aerul nainteaz spre un centru de
presiune sczut, devierea provoac rotirea lui n jurul centrului n locul
ptrunderii n acesta. Aceast spiralare a aerului determin formarea unor
inele de furtuni cu descrcri electrice, precum i vnturi circulare. Aceste
vnturi se rotesc din ce n ce mai repede ctre centru. Fora centrifug
arunc aerul spre exterior.

Pe msur ce furtuna se intensific aerul atinge o vitez care nu-i

mai permite s ajung n centru. Regiunea corespunztoare puterii
maxime de ptrundere a aerului se numete perete al ochiului. Aici se
nregistreaz cele mai ridicate viteze. nuntrul acestui inel de-abia format
ia natere o zon calm cunoscut ca ochi. Aerul din centru circul cu
peste 119 km/h. Acum furtuna s-a transformat ntr-un uragan. O diferen
major ntre o furtun tropical i un uragan este tocmai prezena ochiului
din interior.
Uraganele i furtunile tropicale se sting repede cnd ajung
deasupra unor ape mai reci sau deasupra uscatului. n aceste medii ele i
pierd sursa de aer cald i umed. Se sting mult mai repede pe uscat n
principal pentru c se pierde evaporarea apei calde a oceanului.

3. Ciclonul tropical
Unul dintre cele mai
puternice i distrugtoare tipuri de
furtuni ciclonice este ciclonul tropical,
cunoscut i sub numele de uragan sau
taifun ( n Pacificul de vest). El se
formeaz deasupra oceanelor, ntre 8 i
15 latitudine nordic, dar nu n
apropiere de Ecuator, unde fora Coriolis este extrem de slab. Majoritatea
uraganelor iau natere n interiorul calmelor ecuatoriale, o zon ngust
caracterizat de perioade de calm intermitente, brize uoare i vijelii
frecvente, aflat ntre alizeele ce bat de la N-E n emisfera nordic i
dinspre S-E n cea sudic. Deoarece calmele ecuatoriale ale Atlanticului
sunt situate n mare parte la nord de Ecuator, uraganele nu apar n
Atlanticul de sud. n oceanul Pacific calmele ecuatoriale se extind att la
nord ct i la sud de Ecuator; astfel uraganele se pot produce att n
Pacificul de nord ct i n cel de sud.
Ciclonii tropicali sunt formai din vnturi de mare vitez care sufl
circular n jurul unui centru de presiune joas, cunoscut ca ochi al furtunii.
Centrul de presiune sczut ia natere cnd aerul cald predominant este
mpins i forat s urce de aerul mai rece i mai dens. De la marginea
furtunii ctre centrul acesteia, presiunea atmosferic scade brusc iar viteza

vntului crete. Vntul atinge intensitatea maxim n apropierea punctului

de presiune minim ( aproximativ 724 mm coloan de mercur ).
Diametrul zonei afectate de fora distructiv a vnturilor poate depi 240
km. Vnturile puternice predomin asupra unei regiuni mult mai extinse,
cu un diametru de 480 km, n medie. Puterea unui uragan se msoar de la
1 la 5. Cel mai slab, de categoria 1, are vnturi de cel puin 120 km/h. Cel
mai puternic ( i cel mai rar ), de categoria 5, sufl cu peste 250 km/h. n
interiorul ochiului furtunii, care are n medie un diametru de 24 km,
vntul se oprete i norii se ridic, dar marea rmne foarte violent.
Uraganele au n general o traiectorie ce seamn cu o curb a unei
parabole. n emisfera nordic furtunile merg de obicei la nceput pe
direcia N-V iar la latitudini mai mari se ntorc spre N-E. n emisfera
sudic drumul uraganului este de obicei la nceput spre S-V i ulterior
spre S-E.
Uraganele se deplaseaz cu viteze diferite. La latitudinile mai joase
viteza variaz ntre 8 i 32 km/h, iar la cele mai nalte poate crete pn la
80 km/h. Zonele n care uraganul sufl n aceeai direcie cu micarea
general a furtunii sunt expuse violenei maxime.

4.Intensitatea
Numrul, dar mai ales intensitatea de
nebnuit a uraganelor din anul 2005 sunt puse
pe seama nclzirii apelor din Golful Mexico,
Marea Caraibelor i restul prii tropicale a
Atlanticului. Temperaturile-record ale apei par
s fie cele care declaneaz furtunile ce se
hrnesc cu apa cald de la suprafaa oceanelor, aceasta devenind
combustibilul uriaei mase de aer puse n micare. Cnd apa de
suprafa depete 28 de grade Celsius, vntul o ridic vreme de cteva
zile, apoi tonele de ap centrifugat ncep s se deplaseze, adesea nspre
coaste. Din 1970 ncoace, creterea dioxidului de carbon i a altor
particule degajate de industriile poluatoare din atmosfer a contribuit la
nclzirea aerului i ar fi sporit cu 50 la sut puterea furtunilor, crede un
expert de la celebrul Institut de Tehnologie din Massachusetts.
Aceasta ar fi, foarte pe scurt, opinia adepilor teoriei nclzirii globale,
nc prea puin acceptat de cei care conduc institutele de meteorologie
din SUA. De pild, directorul Centrului american pentru uragane,

autoritatea federal n domeniu, Max Mayfield, este convins c furtunile

devastatoare se produc cu o ciclicitate cunoscut deja de specialiti.
Astfel, dup 30-40 de ani de relativ linite n Atlantic, acum ne aflm n
perioada de circa 20 de ani de furtuni violente. n sprijinul acestei teorii ar
veni faptul c ultimul uragan comparabil cu Katrina s-a produs, n SUA,
la sfritul anilor 60. ntre timp, dei China continental, Taiwanul i
Japonia au fost i ele lovite de uragane n ultimele zile, Mayfield crede c,
n ansamblu, activitatea ciclonic n Pacific trece printr-o perioad de
acalmie. n fine, ali cercettori se situeaz pe o poziie de mijloc ntre
cele dou teorii. Acesta este cazul lui Roger Pielke, de la Universitatea
din Colorado, care crede c, dei nclzirea global poate spori fora
distructiv a uraganelor, efectele unei atmosfere mai calde nu contribuie
dect cu 5 la sut, pe o perioad de 100 de ani, la acest lucru.

5.Repartizarea pe glob a ciclonilor tropicali

este limitat la ase regiuni, toate aflate n oceanele tropicale i
subtropicale:
1) Indiile de Vest, Golful Mexic i Marea Caraibilor;
2) Partea vestic a Pacificului de nord, incluznd insulele Filipine,
Marea Chinei i Arhipelagul Japonez;
3) Marea Arabiei i Golful Bengal;
4) Regiunea Pacificului de est din largul coastelor Mexicului i
Americii Centrale;
5) Sudul Oceanului Indian, n largul Madagascarului;
6) Vestul Pacificului de sud, n regiunea insulelor Samoa i Fiji i a
coastei rsritene a Australiei. Ciclonii tropicali nu iau niciodat natere
deasupra uscatului, dei adesea ei ating marginile continentale.
Pn n 5 latitudine furtunile tropicale i uraganele nu se
formeaz, n ciuda frecventelor furtuni cu fulgere i tunete. Motivul
acestei absene este Efectul Coriolis foarte slab la aceste latitudini. Aici
aerul se deplaseaz direct n regiunea cu presiune atmosferic sczut i o
elimin. Acest proces oprete formarea deplasrii circulare a aerului.
Furtunile tropicale i uraganele nu se formeaz nici n sudul oceanului
Atlantic sau n partea estic a oceanului Pacific din cauza temperaturii
sczute a apei i a diferenelor mari de vitez a aerului la altitudini
diferite.

Apariia ciclonilor tropicali este limitat la anumite anotimpuri ale

anului, n funcie de aezarea pe glob a regiunii de furtun. Cei din Indiiile
de Vest i din largul coastei apusene a Mexicului se produc mai ales din
mai pn n noiembrie, cu o frecven maxim la sfritul verii i la
nceputul toamnei. Cei din partea de vest a Pacificului de nord, din Golful

Bengal i din Marea Arabiei sunt rspndii pe ntreaga durat a anului,

dar predomin din mai pn n noiembrie. Cei din Pacificul de sud i din
partea de sud a Oceanului Indian se produc din octombrie pn n aprilie.
Vedem deci c aceti cicloni sunt limitai la anotimpul cald din fiecare
emisfer.

6.Descriere
Iat o scurt descriere a
trecerii unui ciclon tropical pe
mare. n timpul zilei ce precede
furtuna aerul este n general
calm, presiunea uor peste
normal, iar cerul prezint nori
cirrus n fii lungi ce par s
provin dintr-un punct ndeprtat
de pe orizont. Norii pot avea aspectul unui voal, formnd halo solar i
lunar i producnd un apus de soare rou. Pe mare se simte o hul
prelung, constituit din valurile de furtun care au devastat centrul
furtunii n deplasarea sa lent. Pe msur ce aceasta se apropie presiunea
ncepe s scad. Se pornete vntul. Un mare perete ntunecat de nori se
apropie. Cnd acesta nvluie nava, se dezlnuie ploaia torenial. Vntul
atinge curnd rafale de peste 120km/h, uneori chiar mai mult. Mari valuri
se sparg de nav. Spuma formeaz pnze continue care reduc vizibilitatea
practic la zero.
Aceast furtun ngrozitoare continu timp de cteva ore i e
urmat brusc de un calm total i de nseninarea cerului, cteodat i de
creterea sensibil a temperaturii. Barometrul a atins acum punctul minim
i nava se afl n ochiul central calm al furtunii. Acesta este de fapt un
vrtej produs prin absorbia rapid sub form de spiral a aerului, care
poate fi comparat cu golul de aer n form de plnie ce se formeaz n
centrul unui vrtej de ap care se scurge n canal. Dei aerul este clar i
calm, marea este acoperit de valuri enorme care constituie un grav
pericol pentru nav. Perioada de linite poate dura o jumtate de or, dup
care un mare perete ntunecat de nori cuprinde nava i se pornesc din nou
vnturi puternice, acum ns n sens invers fa de cele din prima jumtate
a furtunii. Aceasta mai bntuie cu furie cteva ore, apoi vntul scade
treptat, norii se mprtie i vremea frumoas revine.

7.Importana geografic a ciclonilor

tropicali rezid n efectul lor extrem de
destructiv asupra insulelor i regiunilor de
coast. Au existat cazuri cnd orae au fost
nimicite n ntregime. Cnd nivelul apei se
ridic sub presiunea puternic a vntului,
mari valuri de furtun ptrund adnc pe
terenurile joase ale coastei. Navele sunt ridicate i purtate n interiorul
uscatului. Dac furtuna se asociaz cu perioada de flux, inundaia ia
proporii i mai mari. Atolii joi de corali din Pacificul de vest pot fi
mturai n ntregime de apa de mare mpins de vnt, care ia cu sine
palmierii i casele, neac populaia.
n 1970 un uragan a bntuit prin Bangladesh, n insulele aflate n
delta rului Gange,omornd circa un milion de oameni.
n septembrie 1985 uraganul Gloria a bntuit pe coastele de est
ale SUA, din Carolina de Nord, prin statul New York, pn n
Connecticut, producnd pagube de 8 miliarde de dolari.
Cel mai puternic uragan care a lovit emisfera vestic n secolul 20,
Gilbert, a devastat Jamaica i pri din Mexic n 1988, aducnd vnturi
care bteau cu peste 350 km/h. Cele mai recente uragane distrugtoare din
istoria Statelor Unite au fost Hugo ( 1989 ) care a lsat pagube de peste
4,2 miliarde de dolari i 50 de mori i Andrew ( 1992 ) cu pagube de
15,5 miliarde de dolari, peste 50 de mori i mii de oameni rmai fr
adpost.
n 2003, deasupra Atlanticului s-au format 16 furtuni care au fost
denumite, cu mult peste media de 9,8 a perioadei 1944-1996, ceea ce
reprezint o confirmare a tendinei ultimilor ani de cretere accentuat a
numrului de perturbaii atmosferice tropicale. Absena condiiilor El
Nino in Pacific au contribuit la o derulare a unui sezon al furtunilor activ.
O furtuna care a fost denumita s-a dezvoltat in aprilie, cu mult inainte de
inceperea sezonului uraganelor, iar alte doua furtuni s-au format si au fost
denumite dupa momentul obisnuit la incheierii sezonului uraganelor in
decembrie. 7 dintre furtunile denumite au fost clasificate ca uragane, iar 3
dintre ele au fost majore (de categoria 3 sau mai mare pe scara SaffirSimpson). Uraganul Isabel a fost de departe cel cu impactul cel mai
puternic asupra SUA, dintre toate furtunile formate in Atlantic in vara
anului 2003. Uraganul Juan a depasit toate recordurile de intensitate din
timpurile moderne, afectand grav zonele Halifax si Nova Scotia. Mexicul
a fost lovit de o serie de uragane si furtuni tropicale in august, septembrie

si octombrie, cand s-au produs precipitatii abundente, inundatii si

alunecari de teren in intreaga tara.
In estul Pacificului, sezonul uraganelor a inceput nespectaculos,
desi 16 furtuni au fost denumite. Aceasta valoare este putin mai mare
decat cele din ani anteriori, dar apropiata de media de 16,4 a perioadei
1966-1996. Niciuna dintre furtuni nu a atins forta unui uragan pana catre
sfarsitul lunii august, dar, ulterior, 7 furtuni au ajuns la forta unui uragan
pana la 31 octombrie. 2003 a fost primul an de dupa 1977 in care nici un
uragan nu a atins gradul 3 de intensitate.
In Pacificul de nord-vest, activitatea a fost oarecum mai slaba, cu
doar 21 de furtuni observate si denumite, sub media de 26,7 a perioadei
1971-2000, situand, astfel, anul 2003 pe locul trei in ceea ce priveste
numarul mic de furtuni. 14 furtuni au atins intensitatea unui taifun si
cateva dintre ele au afectat tarile asiatice. Taifunul Maemi a traversat
sudul Japoniei si a ajuns deasupra Peninsulei Coreene pe 12 septembrie,
facand 130 de victime si mari pagube materiale.
In bazinul sud-vestic al Oceanului Indian, sezonul ciclonilor a fost
unul activ, cu un numar peste medie de furtuni denumite. In Sri Lanka,
precipitatiile abundente aduse de catre ciclonul tropical 01B au deteriorat
siuatia si asa precara, provocand inundatii si alunecari de teren si ucigand
cel putin 200 de oameni. Aceste inundatii au fost considerate cele mai
grave din ultimii 50 de ani.

Uraganul Ivan a atins Statele Unite in dimineata zilei de joi, 16

septembrie 2004 pe coasta statului Alabama, dupa o trecere violenta prin
regiunea Caraibelor si a Golfului Mexic. Furtuna a slabit usor, pana la un
uragan din Categoria 3, cu vint puternic de 210 km/h la atingerea coastei
si cu valuri de 15 m. Ivan a strabatut de asemenea trei alte state din sudest Louisiana, Mississippi si Florida cu vint feroce, valuri gigantice si
brizanti puternici, fortand evacuarea a peste 2 milioane de oameni spre
zone mai sigure. Pe masura ce Ivan avansa spre interiorul tarii, case
intregi erau smulse din temelii. 13 oameni au murit pana vineri dimineata
(17 septembrie 2004). S-au estimat pierderi intre 4 si 10 miliarde de dolari
US. In timp ce Ivan atingea coasta americana, se formau inca trei furtuni
tropicale sau uragane: Jeanne in zona Caraibelor, Javier in lungul coastei
vestice a Mexicului si Statelor Unite, Karl in Atlantic. Se crede ca faza
activa a semnalului Atlantic multidecenal constituie factorul principal al
acestei activitati crescute a uraganelor.Ivan este considerat unul dintre
cele mai violente din ultimii zeci de ani. La un moment dat, viteza
vintului a atins Categoria 5 (peste 248 km/h). In statele din regiunea Marii
Caraibelor a produs pagube importante, omorand 37 de oameni in
Grenada, 21 in Jamaica, 5 in Venezuela, 4 in Republica Dominicana, 3 in
Haiti si 1 in Tobago. Pe unde a trecut, Ivan a culcat la pamant case, a
doborat arbori si a distrus drumuri. In Grenada, 90% din cladiri au fost
avariate sau distruse.
Aceasta zona a fost lovita de patru ori in ceva mai mult de o luna,
de catre Charley la mijlocul lui august, Frances la sfirsitul lui august si
inceputul lui septembrie, Ivan si Jeanne la mijlocul lui septembrie. A fost
pentru prima oara din 1950 cand trei uragane succesive devastatoare, atat
de apropiate in timp, au strabatut Florida: Charley si Frances au omorat
27 si repectiv 10 oameni, iar pagubele totale produse doar de Frances au
fost estimate intre 5 si 15 miliarde de dolari US.
In regiunea Pacificului de nord-vest au fost generati 18 cicloni
tropicali pina la sfarsitul lui august 2004, fata de o medie de 14,1. Cinci
dintre ei au debutat in iunie, ceea ce a insemnat numarul maxim record de
dupa 1951, cand au inceput inregistrarile oficiale ale taifunurilor. Cinci
din cei 18 cicloni tropicali au atins Japonia, ceea ce este , iarasi, peste
normal. Acest lucru a fost cauzat de faza activa a oscilatiei tropicale
intrasezonale in zona tropicala a Pacificului de vest, in lunile iunie si
august. Mai multe taifunuri au lovit Japonia, deoarece maximul
subtropical din Pacific s-a deplasat spre nord fata de pozitia normala.
Intensitatea lor s-a datorat faptului ca temperatura suprafetei marii a fost
peste cea normala iar taifunurile nu au pierdut din forta la trecerea pe
deasupra apei.

Nscut n zona Arhipelagului Bahamas ca furtun tropical, 'Rita'

a crescut continuu n intensitate pn cnd a ajuns o furtuna-monstru, cu
rafale de vant de 281 km/ora. Diametrul furtunii a fost de aproape 600
km.Rita a fost al 17lea uragan din anul 2005 i al treilea uragan ca putere
din istorie. Galveston este deja un oras-fantoma. Situat la 2,5 metri peste
nivelul marii, orasul aproape ca a fost sters de pe harta la 1900, cand
trecerea unui uragan fara nume a produs un bilant de 6.000 - 12.000 de
morti.
Specialitii americani au fcut bilanul anului 2005: 21 de uragane
s-au mai nregistrat doar acum 72 de ani,insa niciodat 5 uragane de
categoria 4 i 5 ntr-un singur sezon, ca n 2005. Dei specialitii
americani evit s dea vina pe nclzirea global, provocat de poluare i
defriri n mas, se cunoate c, odat cu ridicarea temperaturii, se
evapor mai mult ap de pe suprafaa oceanelor, un adevrat magnet
pentru formarea furtunilor.

8.Incercari de analiza
nc din 1943 avioanele militare americane
zboar n interiorul uraganelor pentru a msura
viteza vntului, pentru a gsi i a msura ochiul,
presiunea n interiorul furtunii i structura termic a
acesteia. Un sistem de detectare a uraganelor a fost
realizat la mijlocul anilor 50, i mbuntiri
periodice au fost aduse de-a lungul timpului. Radare, dispozitive de
nregistrare a datelor, satelii meteorologici i alte aparate asigur acum
date Centrului Naional pentru Uragane ( National Hurricane Center )
din Florida, care urmrete fiecare furtun nc de la nceputul ei. Sisteme
mbuntite de prevenire i de comunicaii au ajutat la limitarea pierderii
de viei omeneti, dar pagubele materiale sunt nc mari mai ales n zonele
de coast.
Astazi, prognozele pe 5 zile in privinta uraganelor sunt la fel de
bune ca prognozele pe 3 zile de acum 10 ani. Avertizarea pentru Florida a
fost trimisa cu 2 zile in avans. Multumita progresului stiintific si
tehnologic, cat si cooperarii internationale prin OMM, furtunile tropicale
pot fi detectate chiar din prima etapa a formarii lor. In cazul uraganului
Frances, Administratia Nationala Atmosferica si Oceanica a Statelor Unite
(NOAA) si-a coordonat prognozele, veghea si avertizarile cu alte servicii
meteorologice nationale ce urmareau acest uragan, inca din 24 august.
Informatiile, prognozele si avertizarile au fost directionate spre guverne la
cel mai inalt nivel, spre oficiali insarcinati cu administrarea situatiilor de

urgenta, spre factori locali de decizie si spre presa, prin mai mult de 30 de
video teleconferinte nationale, 21 de scurte informari la nivel statal si
peste 100 de interviuri in presa.
OMM are 34 de Centre Meteorologice Regionale Specializate
(RSMC-uri). Sase dintre ele sunt specializate in cicloni tropicali, fiind
amplasate in La Reunion (Franta), Miami (SUA), Nadi (Fiji), New Delhi
(India), Tokio (Japonia) si Honolulu (SUA). RSMC-urile impreuna cu
centrele meteorologice nationale, regionale si mondiale formeaza o retea
de monitorizare, prognoza si avertizare a ciclonilor tropicali. Ele
furnizeaza comunitatii internationale si publicului informari consultative
si buletine ce contin informatii meteorologice de baza, actualizate si de
calitate, despre ciclonii tropicali si efectele lor, pretutindeni in lume
miscarea si modificarile lor de intensitate impreuna cu fenomenele
asociate, cum ar fi inundatiile si valurile mari. Cu ajutorul tehnologiei
moderne, cum sunt satelitii, radarele meteorologice si calculatoarele, sunt
monitorizati toti ciclonii tropicali de pe glob pe intreaga lor durata, de la
stadiile incipiente de formare la disparitia lor.
Monitorizarea, prognoza si avertizarile in privinta uraganelor si
taifunurilor sunt prioritati in agenda OMM. OMM va continua sa
promoveze imbunatatirea echipamentelor de monitorizare si a cercetarii in
domeniu, acestea fiind cheia progreselor noastre in prognoza
uraganelor/taifunurilor, spune domnul M. Jarraud, secretar- general al
OMM.

9.Utilizarea
computerelor in masuratori
Bill Gray, de la
Universitatea din Colorado,a
folosit computere puternice, care
analizeaza date privind conditiile
atmosferice si temperatura apelor
oceanelor la nivelul intregului
glob, pentru a afla ce uragane
ameninta coastele Statelor Unite.
Pe baza acestor analize
complexe, Gray a ajuns la
concluzia ca 2006 va fi un an agitat, in cursul caruia se vor inregistra nu
mai putin de 17 furtuni tropicale, noua uragane, dintre care cinci foarte
puternice.

Capitolul 2
- anticiclonii 1 Ce sunt anticiclonii?
Sunt forme pozitive ale reliefului baric, reprezentate pe harta
sinoptica prin izobare mai rare in partile lor centrale si mai dese catre
periferii.
Diametrul izobarei inchise de la periferiile unui nticiclon variza
intre 200-300 km cand acesta are dezvoltre redusa(fiind conturat de o
singura izobara) si peste 3000km cand dezvoltarea lui este maxima. De
regula, insa, masoara circa 1000 km.
Suprafata ocupata de un anticiclon variaza intre cateva sute de mii
de km2 si cateva milioane de km2.
Presiunea in centrul anticiclonilor oscileaza obisnuit intre 10201030 mb, dar poate depasi uneori 1060mb in regiunile intertropicale si
1080mb in regiunile extratropicale.
Miscarile aerului sunt descendente in plan vertical (slab ascendente
la periferii) si divergente, in plan orizontal. La suprafata terestra, in
emisfera nordica miscarile orizontale (vanturile), formeaza un vartej
orientat in sensul acelor de ceas, de la centru spre periferii. Vectorul
vantului inclina sub un unghi de 30 de grade fata de izobare, in directia
presiunii coborate(adica spre dreapta fata de vectorul gradientului bariic
orizontal). Abaterile de la aceasta directie pot depasi 20 de grade ca si la
cicloni.
Viteza vantului este redusa pan ala calm absorbind suprafete intinse
din partea centrala a anticiclonului ea putand depasi 20-30 m/s la
periferiile acestuia.
Divergenta vanturilor in stratul de aer din apropierea suprafetei
terestre face ca fronturile sa lipseasca, exceptie de la aceasta regula facand
periferiile anticiclonului.
In emisfera sudica miscarile orizontale ale aerului in anticicloni snt
orientate in sens invers acelor de ceas.
Temperatura este distribuita neuniform, partea estica a
anticiclonului, unde predomina vanturile de nord, fiind mai rece, iar cea
vestica, in care predomina vanturile de sud, ma calda.
Nebulozitatea si precipitatiile depend de umezeala si stabilitatea
aerului din diferitele parti ale anticiclonului si de anotimp. In partile
centrale caracterizate prin miscari descendente, predomina insa timpul
senin.

Deplasarea anticiclonilor are loc mai ales de la nord-vest spre sudest, adica pe directia vantului conducator din stratul de aer cu inaltimi
cuprinse intre 3 si 5 km. deplasarile anticiclonilor in directia nord-sud
sunt mai frecvente decat cele ale ciclonilor. In general, anticiclonii sunt
mai putin mobile decat ciclonii.
2 Formarea anticiclonilor
Ipoteza termica sau convectiva considera, asa cum s-a aratat, ca
anticiclonii apar in regiunile mai reci ale suprafetei terestre din cauza
miscarilor descedndente ale aerului.
Teoria undelor este, la randul ei, deficitara, cu precadere in domeniu
aparitiei si dezvoltarii anticiclonilor.
Teoria advectivo-dinamica explica formarea anticiclonilor prin
cresterea dinamica a presiunii atmosferice, adica prin variatiile structurii
campului termobaric. In conformitate cu aceasta teorie, daca in campul
curetilor atmosferici de la inaltime (de regula la nivelul hartii TA a
suprafetei izobarice de 500mb adica 5,5 km) se produce o convergenta, la
suprafata terestra se formeaza un anticiclon.

3 Structura anticiclonului mobil si vremea

Anticiclonul are structura simetrica,la suprafata terestra el fiind lipsit
de fronturi care apar,desigur destramate,catre periferiile lui,adica la
contactulncu periferiile ciclonilor invecinati.
Starea timpului in anticilon este determinate de insusirile maselor de aer
care il alcatuiesc,de inaltimea inversiunii termice,de caracteristicile
suprafetei active si de anotimp.
In general,predominarea miscarilor descendente,care compenseaza
imprastierea aerului prin divergenta vanturilor de la sol,determina
inseninari frecvente pe suprafete mari din centrul anticiclonului.Timpul
senin poate fi inregistrat atat vara,cat si iarna.
Sunt insa si situatii candin semestru rece,timpul poate fi inchis,cu
precipitatii slabe,extinse pe suprafete foarte mari.Acestea pot fi de tipul
burnitei sau legate de trecerea fronturilor destramate,ori a celor superioare.

In semestrul cald,pe continente,pot lua nastere ziuya,nori

cumuliformi,daca bineinteles aerul contine cantitati suficiente de
umezeala.
Foarte frecvente in anticiclon,mai ales iarna,sunt ceturi de
radiatie,care se intend pe suprafete mari,nedisipandu-se nici ziua,daca
temperaturile raman coborate.
La periferiile anticiclonilor,caracteristicile starii vremii fac trecerea
catre cele ale ciclonilor invecinati.
In partea estica a anticiclonului,invecinata cu cea
vestica,posterioara a ciclonului,apar nori cumuliformi si stratiformi a caror
cantitate se reduce spre centrul sau,pe masura cresterii stabilitatii masei de
aer.
In partea sudica a anticiclonului,invecinata cu cea nordica a
ciclonului,pot fi observati frecvent nori Cirrus,Cirrostratus si chiar
Altostratus si Nimbostratus.
In partea vestica a anticiclonuli,invecinata cu cea estica,anterioara
a ciclonului,se manifesta deseori semnale de inceput ale apropierii
frontului cald(aparitia norilor Cirrus,Cirrostratus si scaderea
presiunii),urmate de formarea unor nori cumuliformi si in paturi.
In partea nordica a anticilonului,invecinata cu cea sudica a
ciclonului,se constata prezenta unor nori stratiformi compacti(uneori si
ceturi advective),in semestrul rece sit imp senin,deasupra continentelor,in
semestrul cald.
Se intelege,desigur ca,atat in cazul anticiclonului,cat si al
ciclonului,schemele privind caracteristicile starii vremii nu au decat o
valoare orientativa,ele neputand inlocui hartile sinoptice,singurele care pot
oferi o imagine satisfacatoare asupra vremii,transportata de fiecare
anticiclon sau ciclon real.

4 Clasificarea anticiclonilor
Se face dupa anumite criterii,cum
sunt:originea,inaltimea,temperature,miscarea,pozitia in
serie.situareangeografica etc.
DUPA ORIGINE.Se deosebesc anticicloni termici si anticicloni
dinamici.
Anticiclonii termici sunt cei care se formeaza datorita,in principal,racirii
suprafetelor continentale intinse,pe parcursul semestrului rece(Anticiclonul
Siberian,Anticiclonul Canadin).
Anticiclonii dinamici sunt cei formati datorita,in principal,cauzelor
dinamice(anticiclonii subtropicali din ambele emisfere)

DUPA INALTIME.Se disting anticicloni josi(la sol),anticicloni la

inaltime si anticicloni inalti.
Anticiclonii josi au dezvoltare verticala redusa,limitata la troposfera
inferioara.Sunt asimetrici si reprezinta faza initiala de dezvoltare a
anticiclonilor.
Anticiclonii la inaltime(seclusi)sunt cei indentificabili numai in straturile
inalte ale troposferei,fara a avea corespondenti la sol.
Anticiclonii inalti au dezvoltare verticala mare,pastrandu-si sistemul de
izobare inchise pana in troposfera superioara.Sunt calzi,putin mobile si au
miscari descendente pronuntate.
DUPA TEMPERATURA.Pot fi deosebiti anticicloni calzi si
anticicloni reci.
Anticiclonii calzi se caracterizeaza prin temperature superioare celor din
troposfera inconjuratoare,mobilitate redusa si inaltimi mari(tropopauza
deasupra lor fiind bombata)
Anticiclonii reci sunt cei care se dezvolta in aerul rece si numai in
troposfera inferioara.La inaltime le corespund formatiuni ciclonice.
DUPA MISCARE se evidentiaza anticiclonii mobili si anticiclonii
stationari.
Anticiclonii mobili sunt cei care se deplaseaza.la latitudini medii,din
sectorul vestic spre cel estic,in alternanta cu ciclonii mobile.
Anticiclonii stationari se caracterizeaza prin deplasare foarte lenta sau prin
imobilitate intr-un interval mare de timp(mai ales cei subtropicali oceanici
si cei continentali de iarna).
DUPA POZITIA IN SERIE.Pot fi distinsi anticiloni initiali si
anticicloni finali.
DUPA SITUAREA GEOGRAFICA.Se deosebesc anticiloni arctici si
antarctici,anticicloni din zonele temperate si anticicloni subtropicali.

CONCLUZII:
Imensul ocean aerian ce nconjoar Terra nu se afl niciodat n
stare de repaus, diferentele de presiune ntre puncte diverse de pe
suprafata terestr, dar si ntre straturi diferite ale atmosferei, provocnd o
permanent miscare a acestuia. Perpetua deplasare a maselor de aer dintro regiune geografic n alta determin modificarea aspectului vremii.
Fenomenul dinamic produs de nclzirea inegal a suprafetei terestre si de
aparitia centrelor de presiune diferit nu reprezint altceva dect vntul.
Vntul se poate resimi ca o usoar adiere a aerului, ca o briz (de munte
sau de mare) binefctoare, dar si ca o miscare violent, cu viteze de peste
100 km/h (n cazul ciclonilor tropicali, cele mai violente manifestri ale
dinamicii terestre, ce provoac mari pagube materiale si victime
omenesti).
Ciclonii tropicali sunt deci nite furtuni violente, cu precipitatii
abundente si viteze ale vntului de peste 120 km/h, formate exclusiv pe
oceane, n zona intertropical. Ciclonii tropicali fac parte dintr-un
complex de fenomene atmosferice care cuprind trei manifestri
principale:

depresiunile tropicale, cu o vitez a vntului ce nu depseste

60 km/h;

furtunile tropicale, cu o vitez a vntului cuprins ntre 60-120

km/h;

ciclonii tropicali, cu o vitez a vntului mai mare de 120 km/h.

Ciclonul tropical se manifest n regiunile calde ale Terrei, mai
precis ntre 5 si 20 grade latitudine nordic si sudic, sub forma unor
violente perturbatii atmosferice. n functie de zona afectat, acest
fenomen poart denumiri diferite: uragan - n golful Mexic i Marea
Caraibilor, taifun - n estul Chinei si arhipelagul Japonez, baguios - n
arhipelagul Filipine si peninsula Indochina, orcane - n sudul Asiei si
wily-willies - n nordul Australiei.
Prima relatare scris asupra unui ciclon tropical apartine celebrului
navigator genovez aflat n slujba regelui Spaniei, Cristofor Columb, din
timpul celei de-a doua cltorii spre Lumea Nou (1493-1496). Conform
jurnalului de bord, n luna iunie 1495, corpul expeditionar a fost surprins
de o furtun de o rar violent, n portul Santo Domingo (Haiti), trei
dintre nave scufundndu-se, iar distrugerile pe insule fiind si ele
considerabile.

Cuprins
Capitolul 1. CICLONII
1.1 Ce sunt ciclonii?
1.2 Furtuna tropicala
1.3 Ciclonul tropical
1.4 Intensitatea
1.5 Repartizarea pe glob a ciclonilor tropicali
1.6 Importanta
1.7 Incercari de analiza
1.8 Utilizarea computerelor in masuratori
Capitolul 2. ANTICICLONII
1.1 Ce sunt anticiclonii?
1.2 Formarea anticiclonilor
1.3 Structura anticiclonului mobil si vremea
1.4 Clasificare

Grup Scolar Industrializarea Lemnului

Tema proiect:
Ciclonii si Anticiclonii

Prof. Indrumator:
Jidovu Nicoleta

Elev:
Ghiocel Oana Gratiela

-2009-

Bibliografie

1. Prof. Univ. Dr. Sterie Ciulache

Meteorologie si Climatologie, 2002
2. Revista Terra
3. Prof. Univ. Dr. Stefan Anghelescu
Analiza fenomenelor
meteorologice, 1996
4. www.referate.ro
5. www.wikipedia.com
6. www.meteoromania.ro