OBESRVATII

VIZUALE
ASUPRA
FENOMENELOR
METEOROLOGICE
OPTICE

CUPRINS

ARGUMENT....................
CAPITOLUL I............... ATMOSFERA NOTIUNI
GENERALE
CAPITOLUL II ............FOTOMETEORII
II.1..........-HALOU
II.2..........-COLOANA LUMINOASA
II.3..........-CERCUL PARHELIC
II.4..........-IMAGINEA SOARELUI
II.5..........-COROANA
II.6..........-IRIZATII
II.7.........-GLORIE
II.8..........-INELU LUI BISHOP
II.9..........-MIRAJIL
CAPITOLUL III............- CURCUBEUL
CONCLUZII...................

ARGUMENT
Meteorologia este stiinta care se ocupa cu studiul fenomenelor care se
petrec n atmosfera. Denumirea de meteorologie provine de la cuvntul de
origine greaca ,, metoron adica ceea ce se petrec in aer si ,,logos stiinta,

vorbire.
Din cele mai vechi timpuri, poate chiar de la pariia lui, omul a fost interesat
indeaproape de schimbarile vremii care se produceau n jurul lui. Trecerea
de la o zi frumoasa i calda la o alta rece i vijelioasa, de la ploaie la
trsnete etc.au fost fenomene care au impresionat puternic pe omul tuturor
timpurilor. El a observat c existenta lui i a celorlalte vietuitoare precum i
a plantelor sunt strans legate de ceea ce se petrece in atmosfera.
Atmosfera este sediul unor fenomene luminoase care , din punct de vedere
meteorologic, dau unele indicaii asupra starii timpului i evolutiei sale.
Aceste fenomene se datoresc refractiei, reflexiei, difuziei luminii, precum si
starii electrice a atmosferei.
Lucrarea de fata cuprinde date i informaii despre fenomenele optice
datorate refractiei luminii mirajul - , fenomenele optice din nori
curcubeul, haloul, cercul parhelic - , fenomenele optice datorate difractiei
coroana, gloria - .
O atentie deosebit am acordat-o curcubeului , ntrucat acest fenomen
meteorologic a fascinat omenirea din toate timpurile prin frumusetea
culorilor sale i conditiile in care se formeaza.
Mai multe mituri i legende s-au format n jurul curcubeului, n intreaga
lume. n Biblie, curcubeul reprezint unirea lui Dumnezeu cu Noe dup
potop, Dumnezeu angajndu-se n faa omenirii sa o protejeze de un nou
potop. Mitologia chinez prezinta curcubeul ca o fanta n cer, facuta de
zeita Nuwa, care a folosit pietre de sapte culori diferite pentru crearea
acestuia. n Tibet, curcubeul reprezinta un pod pe care sufletele ajung n
cer. n cultura occidentala, curcubeul este asociat adesea bucuriei i
veseliei, fiind interpretat ca un aducator de vreme buna dupa ploaie.
Francezii ii spun arcul din cer, nemti i englezii il numesc arcul ploii,
italienii - arcul-fulger. Latinii ii spuneau arcul cerului ori arcul ploii.
Grecii foloseau numele Iris, pe care l-au preluat si spaniolii, i portughezii.
Pentru catalani, curcubeul este arcul Sfantului Martin, iar pentru galicieni,
arcul batranei.

CAPITOLU I

ATMOSFERa

Atmosfera este invelisul gazos al planetei noastre.Dupa unii autorii ea este

marturia proceselor in urma carora din material cosmica s-a format candva
Pamantul.
Ca mediu gazos, atmosferaeste mentinuta ca un manson in jurul

Pamantului, numai datorita fortei de atractie a garvitatiei terestre.Se

presupune totusi ca la linita superioara a atmosferei unele gaze scapa sub
influienta acestei forte si trec in spatial interplaneter.
Fenomenele meteorologice , in marea lor majoritate, nu au extensiune
verticala prea mare, insa in directia orizontala ele cuprind regiuni geografice
destul de intinse. Pentru deplasare maselor de aer de la o regiune la alta se
intelege usor, ca este un consume norm de energie. Schimbarile apar ca
rezultat al acestor deplasari.

ATMOSFERA este sediul unor fenomene luminoasecare, din punct de

vedere meteorplogic, dau unele inducatii asupra starii timpului si evolutile
sale.
Aceste fenomene se datoreaza refractiei, refrectiei difuziunii luminii, cum si
stariile electrice ale atmosferei.

Fenomenele meteorologice se mai numesc meteorii = reprezinta

fenomene observate in atmosfera sau la suprafata scoartei terestre; sunt
fenomene constituite din suspensi de particule lichide sau solide , apoase
sau neapoasesau sunt fenomene meteorologice de natura sonora sau
obtica
In functie de natura particulelor si fenomenele care intrvin in formare
metrorilor acestia pot fi clasificati in paru mari categorii:-hidrometeori
-litometeori
-electrometeori
-fotometeori

CAPITOLU II
FOTOMETEORII
Fotometeorii sunt fenomene obtice generete de reflexia,
refractia, difuzia si difrectia luminii. Ele pot fi observate in
atmosfera sub forma de inele, pete luminoase sau colorate,
arcuri concentrice sau numai ca simple modificari ale

aspectului obiectelor terestre pe fondul orizontului.

Fotometeori se clasifica astfel: -halou
-coloana luminoasa
-cercul parhelic
-imaginea Soarelui
-coroana
-irizatii
-gloria
-inelu lui Bishop
-mirajul.
-curcubeul
II.1
Fenomenul de halou (Halou Solar si Halou Lunar)
constituie un "grup de fenomene" care au forma de inele,coloane sau
pete luminoase, determinate de reflectia sau refractia razelor
luminoase cand strabat cristale de gheata in suspensie in
atmosfera (norii ciriformi, ace de gheata, ceata inghetata).
Fenomenul de halou, dupa astrul in jurul caruia se formeaze pot
fi solare sau lunare.Haloul determinat de reflectia luminii solare
poate fi
uneori colorata, in timp ce haloul lunar este intodeauna
alb.Aceste
fenomene se pot observa fie in grup fie individual.
Principalele tipuri de halouri individuale sau simultane sunt:
-haloul mic- este fenomenul optic cel mai frecvent observat
sub forma unui inel luminos alb sau in cea mai mare parte
situat concentric in jurul Soarelui sau al Luni .Marginea sa
inferioara are o nuanta rosie slab vizibila. In cazuri rare ,
marginea exterioara are o coloratie violete.
-halou mare-este fenomenul optic observat mai rar decat cel
precedent, are tot forma circulara, centrat deasemenea in jurul
astrului luminos. El este mai putin luminos si apare frecvent sub
forma unui cerc incomplet, din cauza discontinuitatii panzei
noroase cirifome pe care se formeaza.
Procesele de formare a acestor doua tipuri de halou sunt
refractia si reflectia lumini solare sau lunare, care strabate
cristalele de gheata ce constituie norii Cirrostratus, sau ace de
gheata. Aceste procese sunt favorizate de formarea cristalelor
de gheata forma ce se inscrie in sistemul romboiedric, de tip
prisma sau lame hexagonale(ace si lame).

Modalitate de apreciere sau verificare a marimii razei

unghiului aparente a haloului observat este destul de simpla si
se rezuma la
intinderea mainii in directia astrului luminos, cu palma plasata
perpendicular, bratul intins in asa fel in cat sa mascheze
Soarele sau Luna. Daca cercul lumlinos se inscrie pe
extremitate degetelor, atunci haloul este mic, in caz contrar
fenomenul trebuie considerat ca fiind halou mare.

II.2

Colona luminoasa alba este o varietat de fotometeor de tip

halou si are forma unei trene de lumina continua sau discontinua.Ea

poate fi observata in asociatie cu forma inelara a fenomemului la
verticala Soarelui sau a Lunii, deasupra sau sub pozitia astrului. Coloane
luminoase sunt determinate de o reflexie simpla a luminii pe fetele
orizontale ale unor cristale de gheata care se balanseaza in jurul axei
verticale

II.3 Cercul parhelic este un cerc luminos alb, orizontal, situst la

aceeasi inaltime unghiulara cu ce a Soarelui . Pe acest cerc pahelic pot
aparea pete sau nuclee luminoasesituate fregvent in imediata apropiere
a haloului mic si deseori viu colorat. Cand parheiliile, parantheliilesau
antitheliile sunt deosebit de stralucitoare sunt denumite sori falsi iar in
cazul fenomenelor similare denumite de lumina Lunii sunt denumite si
Lunii false.

II.4

Imaginea Soarelui este un fenomen de halou determinat de

reflexia luminii solare pe cristale de gheata existenti in anumiti nori.

Aceasta imagine apare la verticala si sub pozitia Sorelui ca o pata alba si
stralucitoare asemanatoare imagini Soarelui format pe o suprafata calma
de apa. Aceasta imagine este vizibila numai privind de sus in jos,
respective dintr-un avion sau mai rar din varful unui munte inalt(la
latitudinea Romaniei numai in sezonu rece).

II.5

Coroana Lunara sau Solara reprezinta una sau mai multe serii

(foarte rare multe de trei)de inele colorate, cu raza relativ mica

concentrice in jurul Soarelui sau al Lunii
Inelul interior al coroanei este in todeauna violet sau albastru, iar cel
exterior este rosu, intre ele exista si celelalte culori ale spectrului.
Seria cea mai apropiata de astru are de obicei un inel exterior bine
conturat, de culoare rosiatica sau castanie, denumita aureola si acariu
raza este in general mai mica de 5 grade.
Fenomenul este determinat de difractia lumini provenite de la astru in
jurul caruia se formeaza, care traverseaza un strat de aer cetos sau de
ceata ori un nor subtire constituit dintr-un amestec de paricule foarte
mici de apa lichida sau soloda.
Norii pe care se observa in general coroana sunt din genurile:Altrostatus

-Stratocumulus si foarte rar din genurile :

-Cirocumulus
-Cirocumulus
-Stratus

Coroana este invelisul exterior al atmosferei Soarelui. Este o zona extrem de

fierbinte, cu temperaturi care ajung pana la aproximativ 2 milioane de grade;
aceasta se datoreaza transportului de energie de la straturile inferioare prin
intermediul campurilor magnetice.Coroana poate fi vazuta direct numai in
timpul unei eclipse totale de soare. Desi la fel de luminoasa ca Luna Plina,
coroana este in mod normal inecata in lumina solara care este imprastiata in
atmosfera Pamantului cerul din timpul zilei din apropierea Soarelui este pur si
simplu prea luminos pentru a vedea corona inconjuratoare.

II.6 Irizatiile reprezinta culori obervatevte pe nori,fie

amestecate, fie cu
aspect de benzi aproximativ paralele cu conturul norilor. Culorile predominante
sunt verde si roz, adesea cu nuante de pastel. Pana la aproximativ 10 grade de

Soare, procesu de formare a irizatiilor este difractia. Irizatiile se pot observa

uneori pana la distante ce pot depasi 40 grade de Soare. La latitudinea
Romaniei, norii pe care se formeaza irizatiile sunt Cirocumulus si unele varietati
de Altocumulus

II.7 Gloria reprezinta una sau mai multe serii de inele colorate,
vazute de observator in jurul umbrei sale proiectate pe un nor
constituit din numeroase picaturele mici de apa sau pe un banc de
ceata, ori chiar foarte rar pe roua.
Fenomenul este datorat tot difractiei luminii si inelele colorate sunt
dispuse la fel ca la coroana. El poate fi vazut si de observatorii de pe
avion in zborul in jurul umbrei avionului proiectata pe nori de sub el.
Conditiile cele mai favorabile de formare si observare a acestui
fenomen se intalnesc in regiunile muntoase

II.8 Inelu lui Bishop este un inel albicios, centrat in jurul Soarelui
sau la Lunii, care prezinta o coloratie slab albastruie in interior si brun
roscat la exterior.
Acest fenomen este datorat difractiei luminii care traverseaza un nor
de praf sau pulber extreme de fine de origine vulcanica, existent
uneori in atmosfera inalta.
Fenomenul a fost observat si descries prima data de catre B. Bishop
in 1883 dupa catastrofala eruptie a vulcanului Krakatoa.

Raza aparenta a inelului este de aproximativ 22 grade, iar culorile

inelului sunt in general slabe. Inelele observate in jurul Lunii apar ca
un franj rosu pal.

II.9

Mirajul prezinta un fenomen optic care se manifesta in

special prin perceperea obiectelor indepartate sub forma de imagini

stabile sau miscatoare, simple sau multiple, drepte sau rasturnate,
marite sau reduse in plan vertical.
Mirajele sunt determinate de curbarea razelor luminoase care
traverseaza straturi de aer cu indici de refractie diferite si chiar
variaza puternic cu inaltimea ca urmare a diferentelor de densitate a
aerului;
Se pot observa doua tipuri de miraje:
-miraj inferior care se manifesta deasupra intinderilor de apa, soluri,
plaje sau solare puternic incalzite prin insolatie;
-miraj superior care se observa deasupra campurilor de zapada, a
marilor foarte reci si in general deasupra suprafetelor reci in
comparativ cu stratul de aer de deasupra lor.
Mirajul este foarte fregvent in zonele de desert si polare. In Romania
fenomenul poate fi observat mai ales vara pe timp cald deasupra
plajelor de nisip si pe sosele, caz in care pot fi percepute sub forma
unor pete umede pe asfalt care dispar pe masura ce ne apropiem de
ele.

MIRAJUL DE LA PIATRA ARSA

CAPITOLUL III
Curcubeul apare sub forma unui grup de arcuri concentrice
ale caror culori merg de la violet la rosu, determinat de lumina solara
sau lunar apare pe un ecran de picaturi de apa din
atmosfera(picaturi de ploaie, picaturi de burnita sau ceata).
Fenomenul este determinat in principal de reflexia si refractia luminii.
In cazul luminii solare, culoarile curcubeului sunt in general intense,
insa in cazul curcubeului lunare culorile sunt mai atenuate , uneori
chiar inexistente, fenomenul prezentandu-se ca un cerc alb cenusiu.
Curcubeu se vede intodeauna in patea opusa a astrului, in raport cu
obsrvatoru .Fenomenul fiind format din mai multe arcuri colorate,
observatorul deosebeste in majoritatea cazurilor un curcubeu
principal de unul secundar, iar in unele cazuri chiar si cateva arcuri
supranumerare .Se mai poate observa o varianta deosebita
necolorata, denumita curcubeu alb .

Curcubeul principal are forma unui arc semicircular colorat, mai

mult sau mai putin continuu care apare pe un ecran de picaturi de apa
laminate direct de Soare sau de Luna. Arcul colorat apare in partea
opusa a astrului respectiv si are centru situate pe dreapta care uneste
pozitia obervatorului cu pozitia astrului. In toate cazurile, culoare violet
se situeaza in interiorul inelului , iar rosu la exterior.
Curcubeul secundar apare simultan cu curcubaul principal, sub
forma unui arc colorat mai putin luminos decat arcul principal si cu
latimea aproape dubla. Situat in afara celui principal, curcubeul
secundar are culorile aranjate invers, adica rosu la interior si violet la
exterior.
Faptul ca al doilea este mai putin luminos decat primul se datotraza
stabilirii intensitatii razelor luminoaes care il produc, ca urmare a
dublei reflexi suferite in interiorul picarurilor de apa.
Arcurile supranumerare sunt arcuri inguste si colorate in verde, violet
sau portocaliu, care marginesc curcubeul si care sunt datorate
fenomenului de intrferenta. Ele sunt bine vizibile atunci cand lumina
solara este intense si lumineaza picaturi de dimensiuni mijloci.
Curcubeul alb poate fi obervat sub forma unei benzi albe marginite
in cea mai mare parte de un franj rosu exterior si un albastru interior.
Este un curcubeu principal, datorat reflexive si refractiei intr-o mica
masura difractiei luminii solare sau lunare pe picaturile foarte mici de
apa.In general un asemenea curcubeu se formeaza pe un banc de
ceata sau de aer cetos dens.

Curcubeul este un fenomen optic si meteorologic care se manifesta

prin aparitia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci
cand lumina soarelui se refracta in picaturile de apa din a. De cele
mai multe ori curcubeul se observa dupa ploaie, cind soarele este
apropiat de orizont.
Centrul curcubeului este n partea opusa soarelui fata de observator.
Trecerea de la o culoare la alta se face continuu, dar in mod
traditional curcubeul este descris ca avind un anumit numar de culori;
acest numar difera de la o cultura la alta, de exemplu n traditia
romaneasca secvenata culorilor este adesea prezentat astfel: rou,
portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo i violet, i
memorata sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de
la rosu n exteriorul arcului la violet n interior.
n conditii de vizibilitate buna uneori se poate observa i un curcubeu
mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare i cu ordinea culorilor
inversata. Teoretic exista nu numai acest curcubeu secundar, ci o
infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost
observate doar primele patru; al treilea i al patrulea sunt i mai slabe
i se afla de aceeasi parte cu soarele, ceea ce ngreuneaza mult
observarea.

Acelai fenomen are loc i n alte conditii, de exemplu cu lumina lunii

(sau orice alt surs de lumin) n loc de soare, cu picaturi de apa
provenite de la spargerea valurilor, cascade, stropitori etc., cu alte
lichide in loc de apa ori cu obiecte solide i transparente n form
sferica.
Producerea curcubeului

Curcubeul poate fi explicat analiznd mersul razelor de lumin ntr-o sfera

transparenta. Lumina alba de la soare sufera mai ntai o refractie la intrarea n
picatura de ap, moment n care ncepe separarea culorilor. n partea opus a

picaturii are loc o reflexie la interfata dintre apa i aer n continuare lumina iese din
picatura printr-o a doua refractie, care amplifica separarea culorilor.
Pentru fiecare lungime de und exista un unghi la care intensitatea luminii iesite din
picatura are un maxim. Existenta acestui maxim se explica astfel: functia care face
legatura dintre excentricitatea razei de intrare si unghiul de iesire nu este
monotona, ci creste de la zero, are un punct de intoarcere si apoi scade. In jurul
punctului de intoarcere, pentru un interval relativ larg de excentricitati, unghiul de
iesire se modificafoarte putin, ceea ce face la acest unghi sa iasa din picatura o
cantitate de lumina mult mai mare decat la alte unghiuri. Acest fenomen, combinat
cu faptul ca pentru fiecare lungime de unda unghiul corespunzator maximului de
intensitate luminoasa are alta valoare, explica formarea curcubeului sub forma unui
arc colorat. Punctul de intoarcere mentionat se remarca prin faptul ca partea
atmosferei din interiorul arcului curcubeului este mai luminoasa decit cea din
exterior.
Acelasi raionament explica de ce razele care ies din pictura de apa fara nici o
reflexie interna nu formeaz un curcubeu: unghiul de iesire depinde monoton de
excentricitatea razei de intrare, deci la nici un unghi nu se concentreaz o parte
semnificativa din lumina soarelui; aceste raze nu fac decat sa imprastie lumina ntrun mod care depinde prea putin de lungimea de unda.
Curcubeul secundar difera de primul prin aceea c in interiorul picturii de apa
lumina sufera doua reflexii interne. Analog, ordinele superioare se obtin printr-un
numar sporit de reflexii interne, ceea ce explica in parte intensitatea lor scazuta.
Exista mai multe fenomene fizice care stau la baza producerii curcubeului sau care
l pot influenta:

a face ca picaturile de apa, mai ales cele foarte mici, s fie aproape perfect
sferice.

Refractia i reflexia luminii explica de ce lumina curcubeului are alta directie

decat lumina de la soare.

Dispersia, adica dependenta indicelui de refractie al apei de lungimea de

unda a luminii, explica de ce curcubeele snt colorate i nu doar albe.

Difractia luminii devine semnificativa atunci cand picaturile de apa sunt

extrem de mici, de ordinul micronilor, deci comparabile cu lungimea de und
(aproximativ 0,5 m). n acest caz culorile curcubeului se estompeaza.

Daca picaturile sunt mari si nu se afla ntr-un echilibru care sa le asigure

forma sferica, efectul de curcubeu fie este redus, fie nu apare.

CONCLUZII


Fotometeorii se produc prin reflexia, refractia, difuzia sau difractia
luminii n atmosfera.

Formele sub care pot fi observate fenomenele optice variaza i pot fi

inele, cercuri, pete luminoase sau imagini micatoase sau simple modificari
ale obiectelor ndeprtate.

Mirajul se produce prin refracia luminii , imaginea unui obiect

ndeprtat aparand simpla, multipla i rasturnata.

Fenomenle de miraj sunt importante , deoarece dau indicaii asupra

schimbrii timpului, din cauza variaiei gradientului termic vertical.

Prin dispersia, difuzia, refractia i reflexia razelor luminoase pe

particulele de apa lichida sau solida din nori se produc fenomene luminoase
ce impresioneaz prin frumuseea lor: curcubeul, haloul i coroanele lunare
sau solare.

Curcubeul se vede ntotdeauna n partea opus astrului, in raport cu

observatorul, existand urmatoarele forme: curcubeu principal, curcubeu
secundar i curcubeu alb.

Datorita fenomenului difratiei, n atmosfera, apar n jurul Lunii sau

Soarelui cercuri luminoase numite coroane.

BIBLIOGRAFIE

1. BACINSCHI, D., PLATAGEA, GH., 1971 - Meteorologie, climatologie i

hidrologie - Manual pentru licee de specialitate, Ed.Didactica si Pedagogica ,
Bucureti
2. CIULACHE, S., 2002 Meteorologie i climatologie , Ed. Universitara ,
Bucuresti
3. CRISTEA, N., STOICA, C., 1971 - Meteorologie generala, Ed.Tehnica,
Bucuresti
4. STOICA, C., CRISTEA, N., 1958 Meteorologie generala, Ed. Tehnic,
Bucuresti
*** Instructiuni pentru Statiile Meteorologice, 1995, Institutul National de
Meteorologie i Hidrologie, Bucuresti
***http://ro.wikipedia.org/
5.www.google.ro