CURIOZITATI

Galileo Galilei Oamenii de stiinta italieni spera sa poata extrage ADN-ul lui Galileo Galilei pentru a determina modul in care astronomul a reusit sa emita celebrele sale teorii fascinante si avangardiste despre Univers, desi se afla intr-o stare de orbire progresiva Cercetatorii Institutului si Muzeului de Istorie a Stiintei din Florenta vor sa exhumeze trupul ingropat in secolul al XVII-lea al lui Galileo pentru a afla ce anume vedea acesta prin telescopul sau. Astronomul italian s-a remarcat prin promovarea si apararea viziunii heliocentrice a Universului, cea conform careia Pamantul orbiteaza Soarele, propusa initial de predecesorul sau polonez Nicolaus Copernicus. Se stie ca Galileo suferea de o afectiunea degenerativa a ochilor, care l-a lasat in cele din urma fara vedere, inainte de moartea sa din 1642. Directorul institutului, paolo Galuzii, spera ca materialul genetic al astronomului va scoate la lumina motivele

orbirii acestuia, dar si explicatia observarilor lui. Daca vom reusi ceea ce ne propunem, vom putea explica greselile pe care Galileo lea facut in scrutarile sale: de exeplu, de ce a descris planeta Saturn ca avand <> si nu fiind inconjurata de inele, de exemplu. Intr-un efort de a recrea ceea ce Galileo a vazut, echipa de cercetatori a confectionat o replica perfecta a telescopului sau. Iar acum oamenii de stiinta vor sa obtina dovada ADN a ceea ce oftalmologii au spus ca este o afectiune genetica a ochiului si sa inteleaga pe aceasta cale conditiile in care el a reusit sa faca observatiile care au revolutionat intelegerea cosmosului. Echipei ii va lua un an de zile sa adune fondurile de 300.00 de euro, necesare finantarii proiectului si sa rezolve aspectele administrative necesare pentru deschiderea cavoului lui Galileo, aflat in Basilica Santa Croce din Florenta. Sursa: ABC

Misiunea Kepler, conform originalului din englez Kepler Mission, este o misiune spaial, o staie cosmic, o nav cosmic special i un telescop spaial de tip fotometru creat i realizat de NASA pentru cutarea de planetelor de tip Terra din alte sisteme solare. [1] Staia cosmic Kepler va observa i nregistra strlucirea a peste 100.000 de stele de-a lungual a circa 3 - 4 ani pentru a detecta tranziia periodic a planetelor unei stele, procedeu de detectare al planetelor unei stele oarecare numit metoda tranziiei. Misiunea spaial este denumit n onoarea lastronomului german Johannes Kepler.

NASA a anuntat o noua descoperire facuta de oamenii de stiinta implicati in misiunea Kepler: cea mai mica planeta observata vreodata. Corpul ceresc in cauza orbiteaza o stea asemanatoare cu Soarele, doar ca ceva mai rece si mai mica. Planeta se afla in constelatia Lyra, la aproximativ 210 ani lumina de Pamant si se afla in vecinatatea a alte doua planete. Numita Kepler-37b, planeta a fost descoperita in sistemul Kepler-37 si este doar putin mai mare decat Luna, masurand o treime din dimensiunile Terrei. Din cercetarile realizate pana acum, oamenii de stiinta si-au putut da seama ca planeta Kepler-37b este solida, dar nu are atmosfera si prin urmare nu poate sustine viata asa cum o stim noi. Ca mai apropiata vecina a lui Kepler37b, planeta Kepler-37c este si ea ceva mai mica decat Venus, masurand aproape trei sferturi din dimensiunile Pamantului, in timp ce planeta Kepler-37d, aflata ceva mai departe de Kepler-37b este de doua ori mai mare ca Terra. Toate cele trei planete orbiteaza in jurul stelei lor la o distanta mai mica decat cea dintre

Soare si Mercur, ceea ce sugereaza ca temperaturile sunt extrem de ridicate pe aceste 3 corpuri. De fapt, Kepler-37b parcurge orbita in doar 13 zile, avand o temperatura de aproximativ 427 de grade Celsius. Sursa: JPL

Nicolaus Copernic La 24 mai 1543, astronomul polonez Nicolaus Copernic Frombork. a murit Parintele in localitatea astronomiei poloneza moderne,

Copernic a fost primul om de stiinta european care a propus ideea ca Pamantul si celelalte planete sa invartesc in jurul soarelui. Inaintea publicarii in 1543 a principalei sale lucrari astronomice Sase carti privind miscarea de revolutie centrul a corpurilor ceresti, viziune astronomii de lumii europeni sustineau ca Pamantul se afla in universului, de sustinuta filosofilor asemenea majoritatea

antice si de cei care au scris Biblia. Pe langa faptul ca a postulat in mod corect ordinea planetelor, inclusiv Pamantul, in raport cu soarele si ca le-a estimat perioadele orbitale cu relativa acuratete, Copernic a sustinut ca Pamantul se invarte zilnic in jurul axei sale si ca deplasarile treptate ale axei sunt

responsabile anotimpurilor.

pentru

succesiunea

Copernic a murit in anul in care lucrarea sa cea mai importanta a fost publicata, fiind salvat astfel de revolta unor lideri religiosi care ulterior au considerat ca teoria sa heliocentrica asupra universului este o erezie. Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, viziunea lui Copernic cu privire la sistemul solar a fost acceptata aproape de toata lumea.

Newton Toat lumea tie c Newton a descoperit gravitaia datorit unei ntmplri amuzante, asemntoare cu cea prin care Arhimede a descoperit volumul obiectelor. ns lucrurile dei par logice, sunt oarecum discutabile. Faimoasa istorioar se pare a fi doar o minciun de familie. n aceast legend se spune c ntr-o zi, cnd Isaac Newton sttea linitit sub un copac, un mr ar fi czut din pom, lovindu-l. i atunci se pare c i-ar fi venit ideea care a dus la legea gravitaiei. Acum ns se crede c toata aceasta poveste nu a fost dect invenia nepoatei lui Newton, Catherine Conduitt, care este singura persoan care a povestit vreodat aceast ntmplare. i asta dup muli ani de la moartea lui Newton, iar istorioara a fost publicat pentru prima dat ntr-un eseu de-al lui Voltaire. Se crede astfel c fie Voltaire, fie nepoata, au inventat aceast poveste, care a prins ns la public i a rmas n istorie.

Cometa Halley este cea mai dintre cometele periodice, putnd aproximativ la fiecare 7576 de ani.

faimoas fi vzut

Cometa a fost numit dup astronomul englez Edmond Halley, care aplicnd teoria gravitaional a lui Newton i lund n calcul efectele gravitaionale ale lui Jupiter i Saturn a reuit s stabileasc cu succes data aproximativ a urmtoarei rentoarceri a cometei. Din anul 240 .Hr. i pn n prezent, cometa a fost observat de aproximativ 30 de ori, urmtoarea sa apariie fiind n 28 iulie 2061. Chiar dac ultimele apariii ale cometei au fost dezamgitoare, datorit poziiei sale nefavorabile fa de Soare i Terra, rmne una dintre cele mai active i mai mari comete cunoscute.

Soarele este o stea G2 obinuit, una dintre cele mai mult de 100 miliarde de stele din galaxia noastr. Soarele este de departe cel mai mare corp din Sistemul Solar. Conine mai mult de 99.8% din masa total a Sistemului Solar. (Jupiter o mare parte din restul de materie). Soarele este personificat n multe mitologii: grecii l numesc Helios pe cnd romanii i ziceau Sol.

Soarele este alctuit, n prezent, din aproximativ 75% hidrogen i 25% heliu dup mas (92.1% hidrogen i 7.8% heliu dup numrul de atomi); orice altceva ("metale") se gsete doar n proporie de 0.1%. Aceasta se schimb ncet de-a lungul timpului pe msur ce Soarele convertete hidrogenul n heliu n miezul su. Straturile exterioare ale Soarelui execut rotaie diferenial: la ecuator, suprafaa se rotete o dat la 25.4 zile; n apropierea polilor se face la 36 de zile. Acest comportament ciudat se datoreaz faptului c Soarele nu este un corp solid cum este Pmntul. Efecte asemntoare apar n planetele gazoase. Rotaia diferenial se extinde considerabil n jos, spre interiorul Soarelui ns miezul se rotete ca un corp solid. n miezul Soarelui (aproximativ 25% din raz spre interior) condiiile sunt extreme. Temperatura este de 15.6 milione Kelvin i presiunea este de 250 miliarde atmosfere. n

centrul miezului, densitatea Soarelui este mai mare dect de 150 de ori cea a apei. Fluxul de emisie al energiei (3.86e33 erg/secund sau 386 miliarde de miliarde de megawai) este produs de reacii de fuziune nuclear. n fiecare secund, aproximativ 700,000,000 tone de hidrogen sunt convertite n 695,000,000 tone de heliu i 5,000,000 tone (=3.86e33 erg) de energie sub form de raze gama. n drumul su spre suprafa, energia este continuu absorbit i re-emis la temperaturi tot mai sczute astfel nct n momentul ajungerii la suprafa, este n mare parte lumin vizibil. Pentru restul de 20% pe care i mai are de parcurs pn la suprafa energia este transportat mai mult prin convecie dect prin radiaie.

Cum s-a format pamantul Planeta pe care o numim casa ramane pentru locuitorii sai un loc plin de mistere. Cum s-a

format ea dintr-un nor de praf? Cum se face ca sustine viata? Si ce se intampla in interiorul sau? Iata care sunt sapte dintre marile mistere ale planetei Pamant, la care oamenii de stiinta incearca inca sa gaseasca raspunsuri, conform revistei New Scientist. Cum se face ca dintre toate planetele din sistemul nostru solar, numai Pamantul musteste de viata? Opt planete s-au format acum 4,5 miliarde de ani din norul de gaz si praf din jurul soarelui. Pe masura ce gravitatia strangea acest nor in jurul soarelul, particulele de praf se ciocneau si se uneau, marindu-si volumul si generand campuri gravitationale mai mari. Aceste formatiuni au ajuns sa se uneasca si au dat nastere planetelor. Povestea este spusa in putine cuvinte si nimeni nu cunoaste de fapt ce s-a intamplat acum 4,5 miliarde de ani. Intelegerea modului in care s-a format planeta ar putea rezolva misterul aparitiei vietii pe pamant. O explicatie pentru capacitatea planetei noastre de a

sustine viata este distanta optima fata de soare. Pamantul se afla la o distanta de aproximativ 149,5 de milioane km fata de Soare, o distanta optima pentru mentinerea unei temperaturi ce permite existenta apei in forma lichida.

Radiatiile electromagnetice Undele teoretic electromagnetice de "ecuaiile au fost prezise i apoi lui Maxwell"

descoperite experimental de Heinrich Hertz. Variaia unui cmp electric produce un cmp magnetic variabil, cruia i transfer n acelai timp i energia. La rndul ei, energia cmpului magnetic variabil creat, genereaz un cmp electric care preia aceast energie. n acest fel energia iniial este transformat alternativ i se permanent repet dintr-o ducnd form la (electric n magnetic i invers) n cealalt, iar procesul propagarea

acestui cuplu de

cmpuri.

Trebuie

totui

subliniat c exist n procesul menionat i pierderi de energie (amortizri) ce nsoesc fenomenul. CURIOZITATI!!! 1. Cea mai plat stea cunoscut este Ahernar (Alpha Eridani), cu 50% mai mare la ecuator dect la poli. Motivul pentru aceast aplatizare este viteza de rotaie foarte mare. Ahernar este o stea masiv de tip B, cu o mas de 6 ori mai mare dect cea a Soarelui i o temperatur de suprafa de 20.000 C. Forma sa nu se ncadreaz n modelele actuale. n aceasta situaie ar trebui s piard materie n spaiu. 2. Steaua catalogat ca SDSS J090745.0+24507 prsete galaxia noastr! Viteza sa este de 2,4 milioane km/h, de dou ori dect viteza de evadare galactic. Probabil odat a avut un companion; trecnd n apropiere de gaura neagr supermasiv din

centru, acesta a fost capturat, iar steaua accelerat pe un drum ce o va duce spre singurtate. 3. Steaua ratat OTS 44, o pitic brun cu o mas foarte mic (15 mase jupiteriene), aflat la 500 a.l. n constelaia Cameleonului, prezint un disc planetar. Este un sistem stelar n miniatur. 4. Un disc de material din jurul unei stele aflate la 375 a.l. de Pmnt conine cteva substane eseniale pentru via: acetilen i cianur de hidrogen. Dac adaugi ntr-un tub aceste dou elemente plus ap, se vor forma componente organice, incluznd aminoacizi i una din bazele ADN, adenina.

5. S-a descoperit o planeta dubl... i att. Un gigant gazos cu masa de 7 ori ct cea a lui Jupiter i altul cu o mas de 14 mase jupiteriene, orbiteaz una n jurul celeilalte, iar

steaua

central...

nu

exist.

De-a

lungul

timpului, au mai fost observate asemenea planete fr stele, dar este prima oar cnd este gsit un sistem dublu. Perechea, n vrst de 1 milion ani, este separat de o distan de 6 ori mai mare dect distana Soare-Pluto, localizat fiind n regiunea de intens formare de stele din Ophiucus, la 400 a.l. 6. Astronomii au descoperit planeta cu cel mai mare nucleu. Aceasta orbiteaz steaua HD 149026, perioada este de mrimea este de lui doar Saturn, 2,87 iar zile. orbital

Modelnd structura planetei, aceasta arat c are un nucleu solid de aproximativ 70 mase pmntene. 7. Extremele vieii pe Terra: Cea mai fierbinte: Pyrolobus fumarii triete la 113 C n Italia, n zona vulcanic. Cea mai rece: Cryptoendoliths se dezvolt la 15 C n Antarctica.

Cea

mai

mare

radiaie:

Deinococcus

radiodurans n-are nici o problem cu un nivel ar radiaiilor de 5Mrad sau de 5.000 ori mai mare dect cea care ucide un om. Cea mai adnc: 3,2 km sub pmnt. Cea mai acid: pH 0,0 (cea mai mare parte a formelor de via prezint de 100.000 ori mai puin aciditate). Cea mai bazic: pH 12.8 (cea mai mare parte a formelor de via prezint de 1.000 ori mai mult aciditate). Cea mai rezistent n spaiu: Bacillus subtilis a rezistat pe un satelit NASA 6 ani. Cea mai mare presiune: 1.200 atmosfere. Cea mai srat: 30% sare n soluie, sau de 9 ori mai mult dect sarea din sngele uman (Haloarcula). Cea mai mic: <0,1 microni, sau de 100 ori grosimea firului de par (picoplanctonul).

8.

La nceputul Universului, cnd materia a

nceput a fi creat, a fost, de asemenea, creat i antimaterie. Cantitile ar fi trebuit sa fie egale, ceea ce ar fi nsemnat anihilarea reciproc. O uoar asimetrie a fcut ca materia pe care o cunoatem astzi s fie preferat. Diferena a fost mic, la fiecare miliard de pozitroni (antielectroni) s-a format un miliard plus unu de electroni. Acest miliard de perechi pozitron-electron s-au anihilat, rmnnd o materie rezidual ntr-o parte infim, din care tot ceea ce vedem astzi a fost format. O foarte mic parte din ceea ce a fost creat la origini. 9. Cam ce se presupune c a produs impactul cu asteroidul ce a ucis dinozaurii? Craterul ce a rmas n urm are aproximativ 180 km n diametru, nconjurat fiind de o crptur adnc a scoarei terestre cu o lime de 240 km. Viteza cu care acesta a intrat n atmosfer

era de 40 de ori mai mare ca aceea a sunetului, iar explozia a fost echivalent cu cea produs de 1.000 miliarde tone de TNT. 70 miliarde tone de cenu au czut pe toat suprafaa Terrei. Materialul smuls de explozie, de la o adncime de pn la 10 km, a fost ridicat acesta dincolo de atmosfer, o parte din ajungnd chiar pn la jumtatea

distanei Pmnt Lun. Au fost eliberate n atmosfer 10.000 miliarde tone de bioxid de carbon, 100 miliarde tone de oxid de carbon, 100 miliarde tone de metan, cantiti ce echivaleaz cu ceea ce ar elibera civilizaia uman n 3.000 ani. 10.000 ani au fost necesari pentru ca plantele sa renceap recucerirea uscatului i 130.000 ani pentru ca circuitul carbonului sa reintre n normal. 10. Cea mai ndeprtat explozie de raze gama detectat s-a produs la puin timp dup Big Bang, cnd Universul avea 500 milioane, pn la 1 miliard de ani. Produs la o distan de 13

miliarde a.l., nu a fost greu de observat, avnd n vedere c strlucirea ei depea pe cea a unui miliard de sori...

PORTOFOLIU BIOLOGIE Holostencu Cristiana Cls 11-C C.N.A.I.C