Sunteți pe pagina 1din 6

ULTIMELE TREI MINUTE Ipoteze privind soarta finala a universului

De Paul Davies Universitatea Al.I.Cuza Facultatea de Geografie si Geologie Specializarea Geografia Turismului

Lector Dr. Dan Lesenciuc Geografie fizica generala

Student Costea Andreea-Gabriela Grupa 1213B

Cuprinsul cartii:

Prefata 1.Ziua judecatii de apoi 2.Agonia universului 3.Primele trei minute 4.Destinul stelelor 5.Caderea noptii 6.Cantarind universul 7.Pentru totdeauna reprezeinta un timp indelungat 8.Viata in ritm lent 9.Viata in ritm rapid 10.Moarte brusca-si renastere 11.Lumi fara sfarsit? Bibliografie

RECENZIE

Paul Charles William Davies s-a nascut la Londra in 1946.Dupa ce si-a obtinut doctoratul la CollegeUniversity ,si-a inceput cariera academica la Cambridge sub indrumarea lui Fred Hoyle.La 34 de ani a fost numit proofesor de fizica teoretica la Universitatea din Newcastle.Din 1990 a inceput sa colaboreze cu universitati australiene(Adelaide si Macquarie),iar in preznet e profesor la Universitatea de Stat din Arizona. Activitatea stiintifica a lui Paul Davies cuprinde un spectru largfizica teoretica,cosmologie(cu importante contributii in domeniul starilor cuantice ale vidului si in cel al gaurilor negre) si astrobiologie (in 2005 a fost numit la conducerea Institutului SETI,care studiaza posibilitatea existentei vietii in univers). Printre cele peste 25 de carti de popularizare scrise de Paul Davies se numara: The Runaway Universe,Other Worlds,The Edge of Infinity,The Mind of God,The Cosmic Blueprint,Superforce,How to Build a Time Machine. Una din cartile acestuaia,Ultimele trei minute, este o lucrare structurata in 11 capitole si prezinta un posibil scenariu al sfarsitului universului, pe baza ultimelor descoperiri ce ofera indicii pentru viitor. Facand referire la cele mai importante teorii ce au revolutionat conceptia omului asupra universului,Paul Davies urmareste pe tot parcursul cartii relatia cauza-efect in sistemul din care Pamantul face parte.El mentioneaza teoria exploziei initiale,sau a big-bang-ului,care apare in anii20,dar este considerata viabila incepand cu 1950,urmata de descoperirea radiatiei cosmice termice de fond de catre Robert Penzias si Arno Wilson,cinsprezece ani mai tarziu. O alta referinta importanta pentru lucrarea de fata o reprezenta publicarea in 1977 de catre Steven Weinberg a cartii The First Three Minutes( Primele trei minute) ce prezinta publicului larg o foarte convingatoare si detaliata descriere despre procesele ce au urmat exploziei initiale.O incursiune chiar si mai detaliata a fost posibila zece ani mai tarziu prin publicarea de catre Stephen Hawking a lucrarii A Brief History of Time ( Scurta istorie a timpului), ce contine idei despre prima biblionime de bilionime de bilionime dintr-o secunda. Bazandu-se pe acestea, Ultimele trei minute este povestea universului, atat cat il putem prevedea, bazandu-ne pe cele mai noi idei ale unor binecuniscuti fizicieni si specialisti in cosmologie Autorul insista asupra faptului ca aceasta lucrare este una in mare masura speculativa intrucat,chiar si prin utilizarea mijloacelor de ultima generatie, viitorul este greu de prezis cu certitudine. In continuare cartea prezinta posibile ipoteze care ar putea duce la sfarsitul universului.Este adusa in discutie posibilitatea ca o cometa sa loveasca Pmantul si aceasta coliziune sa 3

conduca la o devastare globala.Pentru a sustine acest scenariu Paul Davies se bazeaza pe prezicerea ca la 21 august 2126 cometa Swift-Tuttle va intra in coliziune cu planeta noastra El concluzioneaz c Soarta noastr este indisolubil legat de soarta stelelor. O alta teorie interesant e aceea a lui Isaac Newton care afirm ca universul se poate prbusi ctre centrul su de gravitatie numai daca are un astfel de centru ,dar raionamentul implic ca universul este infinit ca ntindere i atunci nu exist nici centru , nici margine.Aceste teorii precum i celelalte men ionate in carte eviden iaza faptul ca universul are o via a limitata.Acesta i-a inceput existenta cu o perioada finite de timp n urma ,i continua activitatea,dar,inevitabil se ndreapta ctre o moarte termic. Se prezint o acumulare de date tiin ifice dintre care men ionez descoperirea lui Edwin Hubble care observa c galaxiile mai ndeprtate apar uor mai roii la culoare dect cele mai apropiate i demonstreaza c alungirea undelor de lumin se datoreaza faptului ca universul este in expansiune.Aadar , exlozia ini ial este originea spa iului, timpului, materiei i energiei.O dovad important a acestei teorii o constituie descoperirea radia iei cosmice de fond. Toate acestea:exapansiunea universului, radiaia cosmic de fond si relative abundena a elementelor chimice constituie o dovada considerabil in sprijinul teoriei exploziei iniiale. O ipotaz centrala a noii cosmologii este posibilitatea unui proces numit inflaie care ar insemna c la un anumit miment din timpul primei fraciuni de secund universul a crescut brusc imens (inflaie) cu un coeficient uria si expansiunea crete de asemenea.Urias dilatare produs de inflatie rcise universul la o temperatur foarte apropiat de 1028 grade.Acest vast rezervor de cldur exist i astzi sub forma foarte diminuat ,ca radia ie cosmic de fond. Faza de gigant roie marcheaz nceputul sfaritului pentru o stea de dimensiuni mici.Dei o gigant roie este relativ rece,dimensiunea sa mare i ofera o ntins suprafa de radiaie ,ceea ce implica o mare luminozitate.n cazul Soarelui, peste vreo 4 miliarde de ani,cnd fluxul de cldura va crete, planetele situate n apropierea acestuia vor fi nghitite.Pmntul va deveni de nelocuit mult nainte ca aceasta s se ntmple ,oceanele vor disprea prin evaporare i atmosfera va disprea.Cum Soarele va crete din ce in ce mai mult ,el va ngloba cu nveliul su de flcri mai nti Mercur, apoi pe Venus i in final Terra.Planeta noastr va fi redus la cenu.Densitatea gazelor roii i fierbin i va fi att de mic nct condiiile se vor apropia de cele de vid. O alta teorie este amintita , aceea care afirm c in centrul gurii negre gravitaia crete fr limite.Deoarece cmpul gravitaional se manifest ca o curbare sau deformare spaiutimp,cresterea gravitaiei implic o deformare a acestuia.Matematicienii se refer la aceast trsatur numindu-o o singularitate spaio-temporal.Aceasta prezint o margine a spaiului si timpului prin care conceptul normal de spaiu-timp nu mai poate fi continuat.Multi oameni de tiin consider c singularitatea in interiorul gurii negre este sfritul spa iului si timpului i c ,fizic vorbind orice lucru cu care intr in contact va fi complet anihilat. Se dovedete ca universul expansionist se comport asemenea unui corp proiectat de pe Pmnt cu meniunea ca marginile acestuia nu sunt clar definite.Dac viteza expansiunii este destul de mare , galaxiile in retragere nu se vor mai afla sub aciunea forei gravitaionale cumulativ a intregului material in univers si expansiunea va continua la nesfrit.Privind cealalt extrem ,dac viteza este prea mic , se va ajunge intr-un final la o oprire , iar universul va ncepe s se contracte.Atunci galaxiile vor fi antrenate intr-o miscare opus celei de expansiune i ntregul univers va fi distrus.Pentru cosmologie,problema fundamentala ete dac exist suficient materie pentru a opri expansiunea universului. n contextul sfritului universului, existenta unei legi a complexita ii are o semnifica ie importanta.Aceasta ar implica depairea limitelor actuale ale omului in ceea ce privete diversitatea si calitatea activitailor sale fizice si psihice.Totui ntreaga speculaie este

totui bazat pe ipoteza c universul va continua s se extind pe vecie,acesta reprezentnd unul din posibilele sale destine. O alta problem abordata in aceast lucrare este ccea a timpuluiNici o cantitate de ingeniozitate a oamenilor sau a altor fpturi nu poate prelungi viaa pe vecie, daca vecia nu exist Obsevaiile sugereaz idea c greutatea universului se afla foarte aproape de linia critic de grani dintre expansiunea etern i colapsul final.Privind universul peste o suta de miliarde de ani se observ nc multe stele care ard ,iar oamenii vor avea posibilitatea s studieze micrile galaxiilor ndeprtate.Utiliznd telescoapele optice vor vedea cum ele i ncetinesc treptat expansiunea si intr ntr-un process de comprimare.Galaxiile care pot fi observate astzi vor fi aproximativ de patru ori mai deprtate la acel moment .Datorit vstei mai naintate a universului ,astronomii vor fi capabili sa vad cam de 10 ori mai departe dect acum ,universul lor observabil cuprinznd mai multe galaxii dect cele vizibile n epoca noastr cosmic. La aproximativ 10 miliarde de ani dup aceasta , temperaturii radiaiei de fond va crete considerabil i va constitui o amenin are.n momentul cnd temperatura va fi ajuns la aproximativ 300 ,o planet ca Terra ar avea probleme n a se debarasa de cldur.Aceasta ar K suferi un proces de nclzire implacabil.Calotele de ghea si ghearii se vor topi,apoi oceanele se vor evapora.Peste 40 milioane de ani, temperatura radiaiei de fond ar reveni la media temperaturii de astzi a Pmntului. Conditiile n universul ce se apropie de etapa sa terminal ar ncepe s semene din ce n ce mai mult cu cele ce au prevalat la scurt timp dup explozia iniial.Un studio excatologic al cosmosului a fost realizat de astronomul Martin Rees care a reusit s proiecteze o imagine a ultimelor stadii ale colapsului.n momentele finale ,gravitaia devine fora monopolizatoare,distrugnd spaiu i materie. n concordan cu teoria relativitaii , nicio informaie sau influen fizic nu poate cltori mai repede dect lumina.Paul Davies formuleaz ntrebarea dac un supraom aflat n universul ce colapseaz in ultimele moment ear putea avea un numr infinit de gnduri i experiene distince n timpul finit disponibil.Problema aceasta aceasta a fost aprofundat de John Barrow i Frank Tipler.Rspunsul este strict legat de detaliile fizice din etapa final. Aadar autorul presupune c sfritul universului va avea loc fie printr-o explozie violent, fie printr-o stingere lent(sau mai probabil prin ngheare sau implozie) Un viitor sumbru pentru planeta noastr este prezentat de fizicienii Sidney Coleman i Frank De Luccia ntr-un articol intitulat Gravitational effects on and of Vacuum Decay ( Efectele gravitaionale asupra i ale dezintegrrii vidului) .Vidul la care se refer ei nu este doar un spaiu gol , ci starea de vid n fizaca cuantic.Aceast stare de vid poate s nu fie singular.Ar putea exista mai multe stri cuntice , toate n aparen goale ,dar avnd diferite niveluri de activitate cuantic i de diferite energii associate. Concluzia general este ca starea actual a universului corespunde vidului adevrat , adic spaiului gol in epoca noastr este starea de vid cu nivelul de energie cel mai sczut posibil.n continuare Paul Davies se ntreab:Dar suntem oare siguri de aceasta? n ncheiere, aceast carte explic nceputul si sfritul universului, mai precis, cauzele care ar putea conduce la dispariia acestuia.Aceasta concentreaz intr-un numar relativ mic de pagini un volum destul de mare de informaie, iar stilul si schiele inserate de autor fac ca aceast lucrare sa fie accesibil i comprehensiv i celor mai pu in erudi ti. Din punctul meu de vedere Ultimele trei minute este o carte interesant,ce i capteaz atenia prin fascinaia pe care o exercit asupra oamenilor preocupai de soarta universului.