UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELEOR

PROIECT- CHIMIA ȘI TEHNOLOGIA COLORANȚILOR

FABRICAREA ACIDULUI FENILTIOGLICOL 2-CARBOXILIC
PORNIND DE LA ACIDUL ANTRANILIC
 BUCUREȘTI
2019

Contents
I. DOCUMENTARE TEHNICĂ....................................................................................................................3
1.Introducere...........................................................................................................................................3
2.Coloranți de cadă..................................................................................................................................3
2.1.Coloranti indigoizi..........................................................................................................................4
2.2.Coloranți tioindigoizi......................................................................................................................5
3.Poluare.................................................................................................................................................6
4.Rețeta de laborator pentru obținerea acidului fenil-tioglicol-2-carboxilic............................................6
II. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICĂ A PROCESULUI DE OBŢINERE A ACIDULUI FENIL-TIOGLICOL-2-
CARBOXILIC...............................................................................................................................................10
1.Schema fluxului de operații pentru obţinerea a acidului fenil-tioglicol-2-carboxilic...........................10
2.Schema tehnologică de obținere a acidului fenil-tioglicol-2-carboxilic...............................................11
3.Bilanț de materiale.............................................................................................................................12
4.Bilanțul de timp..................................................................................................................................17
5.Bilanț pe șarjă.....................................................................................................................................21
6.Predimensionarea reactoarelor și alegerea utilajelor standardizate corespunzătoare......................25
6.1. Predimensionarea utilajelor.......................................................................................................25
6.2. Sistemul de agitare.....................................................................................................................26
6.3. Fișă de utilaj................................................................................................................................27
7. Bilanț termic pentru reactorul de reducere.......................................................................................31
8. Descrierea procesului tehnologic......................................................................................................35
8.1. Rețeta industrială pentru obținerea acidului fenil-tioglicol-carboxilic........................................35
9. Schema amplasări utilajelor...............................................................................................................36
10. Măsuri de protecție a muncii...........................................................................................................38
Bibliografie............................................................................................................................................39
 I.DOCUMENTARE TEHNICĂ

1. Introducere

Acidul feniltioglicol 2-carboxilic este un compus organic aromatic cu formula

C6H4SCH3(COOH)2 sub formă de pulbere, insolubil în apă și face parte din clasa coloranților
tioindigoizi care la rândul lor fac parte de coloranții de cadă.

COOH

SCH2 COOH

Figura 1. Structura acidului fenil-tioglicol-2-carboxilic

2. Coloranți de cadă

Coloranții de cadă conțin un lanț de duble legături conjugate, constituit dintr-un număr par de
atomi de carbon, cu două grupări cetonice, drept cromofor la cele două extremităti.Coloranți
insolubili în apă care din punct de vedere chimic pot fi derivați din indigo sau antrachinonă. Ei
sunt destinaţi în special vopsirii şi imprimării materialelor celulozice. Afinitatea coloranţilor de
cadă pentru fibrele celulozice se datorează prezenţei în număr mare a dublelor legături conjugate
în nucleele aromatice, cât şi a auxocromilor, care formează legături de hidrogen cu fibra.
 Din punct de vedere chimic, coloranți de cadă pot fi: antrachinonici, policiclocetonici și
indigoizi.Prin reducere în mediul alcalin, coloranţii cadă antrachinonici şi policiclocetonici, spre
deosebire de cei indigoizi, îşi modifică culoarea, ea fiind mai închisă şi mai intensă decât a
colorantului iniţial, datorită transformării cromoforilor =CO în auxocromi ≡C–O - , care permit
restabilirea conjugării între cele două nuclee marginale
2.1. Coloranti indigoizi
Indigoul este cel mai vechi și cel mai comun indigoid.
În 1865 chimistul german Adolf von Baeyer a început să lucreze la sinteza indigoului. El a
descris prima sa sinteză de indigo în 1878 (din isatin) și o a doua sinteză în 1880 (din 2-
nitrobenzaldehidă)
O O
C C

C C

N N
H H

Figura 2. Structură indigo (indigoizi)

Halogenarea directă a indigoului(clorurarea şi bromurarea) conduce, în funcţie de numărul şi

poziţia atomilor de halogen, la obţinerea de coloranţi indigoizi cu rezistenţe superioare:
O
O Cl
H
H C N
C N Br
Cl
C C C C
Cl Br
N C N C
H H
Cl O O
Figura 3. Structura Vat Blue 41 Figura 4. Structura Vat Blue 35

Cl O
H
C N
Br
C C
Br
N C
H
O Cl
 Figura 4. Structura Vat Blue 2

În mare parte coloranții indigoizi sunt utilizați în fibrele de bumbac (în principal pentru producția
de pânză denim, pentru blugi albastri) și în vopsele.
2.2. Coloranți tioindigoizi
Atunci când una sau ambele grupări NH ale indigo-ului sunt înlocuite cu atomi de sulf, obținem
tioindigoizi simetrici și asimetrici.

O O
C C

C C

S S

Figura 5. Structură tioindigo (tioindigoizi)

Este un colorant rapid pentru bumbac. lână și mătase. Oferă o nuanță de cărămidă foarte limpede
și brută.Coloranţii tioindigoizi nu cer un mediu alcalin atât de puternic, pentru obţinerea
leucoderivatului sodic şi, de aceea, ei se pot utiliza şi la vopsirea lânii. Poziţia şi natura
substituenţilor au la această categorie de coloranţi, o influenţă mult mai semnificativă asupra
variaţiei culorii decât la coloranţii derivaţi din indigo:

O
C S
OC2H5
C C
C2OH5 C
S
O

Figura 6. Structura Vat Red 47

 O

C S
Cl
C C
Cl C
S
O
CH3 CH3

Figura 7. Structura Vat Red 1

O
C S
Br OC2H5
C C
C2OH5 Br
S C
O

Figura 8. Structura Vat Red 26

3. Poluare

Coloranții folosiți în industria textilă, pot ajunge în apele reziduale și sunt, o potențială sursă de
poluare a râurilor și a căilor navigabile.
Diferitele materiale poroase, adesea folosite pentru adsorbția chimicalelor dăunătoare, în general,
au fost testate în mod specific pentru a elimina coloranții din medii apoase, în special aceia care
pot combina disponibilitatea largă, cinetica rapidă și capacitățile puternice de adsorbție.

4. Rețeta de laborator pentru obținerea acidului fenil-tioglicol-2-carboxilic

Într-un pahar de 1000 mL, prevăzut cu agitator și pâlnie de picurare, se introduce 68,5g (0,5 mol)
acid antranilic, 400 mL HCl de 30% și gheață până se aduce temperature la 0°C. Se picură apoi
sub agitare, 34,5g (0,5 mol) soluție NaNO 2 de 30%, astfel încât temperature să nu depășească
5°C.
Se controlează sfârșitul diazotării cu hârtie iodamidonată. Separat se prepară o soluție de
bisulfură se sodium din 85 g Na2S*9H2O în 100 mL apă și 11,1 g sulf. Soluția de bisulfura se
trece într-un pahar de 2 L, se mai adaugă 300 mL soluție NaOH de 40%, 40 g gheață și se răcește
la 0°C. În soluția răcit se introduce, timp de 10 minute, soluția de diazoniu a acidului antranilic și
se agită 2 h, apoi se adaugă HCl concentrate până la reacția acidă față de hârtia roșu de Congo,
când precipită acidul tio- și ditio-salicilic care se filtrează și se spală pe filtru, până la reacția
neutră, față de hârtia roșu de Congo.
Într-un balon de 1000 mL prevăzut cu agitator, cu termometru și refrigerant se introduce
precipitatul și se agită cu 500 mL apă și 25-26 g Na2CO3. Reacția mediului trebuie să rămână slab
acidă față de hârtia turnesol. În soluția încălzită la fierbere se adaugă 100 g pulbere de fontă și se
fierbe 2 h.
Sfârșitul reacției de reducere se controlează cu ajutorul unei probe din masă, care se tratează
până la reacție alcalină cu Na2CO3 față de hârtia galben-brillant, se filtrează și filtratul se
acidulează cu HCl. Precipitatul de acid tiosalicilic se filtrează și se dizolvă în alcool. Dacă
precipitatul nu se dizolvă complet la rece în alcool, reducerea se continuă: acidul ditio-salicilic
este greu solubil în alcool, în timp ce acidul tio-salicilic este ușor solubil.
După terminarea reacției de reducere, masa se alcalinizează cu 100-110 mL soluție NaOH de
40%, până la reacție alcalină și se încălzește la 95°C . Apoi în masă se adaugă sub agitare enrgică
soluția de monoclor-acetat de sodium obținută din 52 g acid monoclor-acetic dizolvat în 150 mL
apă și neutralizat cu 29 g Na 2CO3, mediul trebuie să prezinte permanent reacție alcalină față de
hârtie galben-brillant.
Se agită timp de 30 de minute, la 90°C , se răcește și se filtrează șlamul de fier care se spală cu
soluție diluată de NaOH. Filtratul se răcește la 5-6°C și se acidulează cu HCl concentrate, până la
reacție acidă față de hârtie roșu Congo. Precipitatul de acid fenil-tioglicol-carboxilic se filtrează,
se spală cu apă și se usucă la 80°C.
Randamentul: se obține 80-85 g produs (72-77% din randamentul theoretic).
Figura 9. Ecuația reacției chimice de diazotare a acidului antranilic

Na2 S  S  Na2 S 2
78 32 110

Figura 10. Ecuația reacției de obținere a bisulfuri

Figura 11. Ecuațiile reacțiilor chimice de obținere a acidului ditiosalicilic

Cl O Cl O

2 + Na2CO3
2 + CO2
+ OH2
OH ONa

2*94.5 106 2*116.5 44 18

 Figura 12. Ecuația de obținere a monocloracetatului

Figura 13. Ecuațiile reacțiilor chimce de reducere a acidului ditiosalicilic

Figura 14. Ecuația reacției chimice de acidulare a sării disodice

 II. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICĂ A PROCESULUI DE
OBŢINERE A ACIDULUI FENIL-TIOGLICOL-2-CARBOXILIC

1.Schema fluxului de operații pentru obţinerea a acidului fenil-tioglicol-2-carboxilic

Figura 15. Schema fluxului de operații de obținere a acidului fenil tioglicol-2-carboxilic

2.Schema tehnologică de obținere a acidului fenil-tioglicol-2-carboxilic

 5 6 7 8

9 10 11

1
12 13 14
2

21

15 16 17 18 19

4
22

20

21

22

22

23

Figura 16. Schema tehnologică de obținere a acidului fenil tioglicol-2-carboxilic

1.Reactor diazotare; 13.Vas măsurare gheață;

2.Reactor obtinere disulfură; 14.Vas măsurare HCl;
3.Reactor reducere; 15.Vas măsurare apă;
4.Reactor acidulare; 16.Vas măsurare Na2CO3;
5.Vas măsurare acid antranilic; 17.Vas măsurare pulbere de fontă;
6.Vas măsurare HCl; 18.Vas măsurare NaOH;
7.Vas măsurare gheață; 19.Vas măsurare monocloracetat de sodium;
8.Vas măsurare NaNO2; 20.Vas măsurare HCl;
9.Vas măsurare Na2S*H2O; 21.Filtru Nuce;
10.Vas măsurare apa; 22.Vas colectare;
11.Vas măsurare sulf; 23.Uscător.
12.Vas măsurare NaOH;
3.Bilanț de materiale

Întocmirea bilanțului de materiale permite calcularea cantităților exacte ce au fost folosite în

procesul de obținere a acidului fenil-tioglicol-2-carboxilic. Bilanțul de materiale se întocmește
pentru fiecare etapă în parte folosind în primă instanță ca materiale intrate cele din rețeta de
laborator. Calculele sunt efectuate pe baza reacțiilor chimice ce au loc în timpul desfășurării
proceselor, folosind randamentele fiecărei etape și masele molare ale compușilor de interes.
În primă etapă are loc diazotarea acidului antranilic cu acid clorhidric și gheață, iar mai poi se
mai adaugă azotit de sodiu, obținânduse sarea de diazoniu.
Rezultatele obținute în această etapă sunt prezentate în cele ce urmează.

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

acid antranilic 137.00 sare de diazoniu 184.50
HCl 30% 800.00 clorură de sodiu 58.50
NaNO2 30% 230.000 acid clorhidric 167.00
gheată 300.00 apă 1057.00
       
       
       
       
Total 1467.00 Total 1467.00

Tabelul 1. Bilanțul de materiale pentru etapa de diazotare

În următoarea etapă are loc obținerea bisulfuri din sulfur de sodium hidratată si sulf.

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

Na2Sx9H2O 170.00 Na2S2 76.35
apă (din cristalohidrat și din
rețetă) 200.00 apă 314.75
sulf 22.21 Na2S 1.11
Total 392.21 Total 392.21

Tabelul 2. Bilanțul de materiale pentru obtinerea bisulfuri

În continuare în bisulfura obținută se mai adaugă hidroxid de sodiu și gheța și obținem disulfurile.

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

Na2S2 76.35 acid ditiosalicilc 145.35
apă 314.75 acid salicilic 6.90
Na2S 1.11 clorură de sodiu 605.48
NaOH 40% 840.00 Na2S 1.11
gheată 800.00 Na2S2 24.10
sare de diazoniu 184.50 HCl 1.38
clorură de sodiu 58.50 apă 3150.74
acid clorhidric 167.00    
apă 1057.00    
HCl 30% 463.84    
    azot 28.00
       
       
       
       
Total 3963.05 Total 3963.05

Tabelul 3. Bilanțul de materiale pentru obtinerea disulfurilor

Amestecul de compuși este apoi supus etapei de filtrare, unde are loc separarea celor doua faza:
filtrat și precipitat.

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

acid ditiosalicilc 145.35 acid ditiosalicilc 130.82
acid salicilic 6.90 apă 130.82
clorură de sodiu 605.48 Total 261.63
Na2S 1.11 Filtrat  
Na2S2 24.10 acid salicilic 6.90
HCl 1.38 clorură de sodiu 605.48
apă 3150.74 Na2S 1.11
apă de spălare 500 Na2S2 24.10
    HCl 1.38
    apă 3519.92
    Total 4158.89
       
    Pierderi 14.54
       
Total 4435.05 Total 4435.05
 Tabelul 4. Bilanțul de materiale pentru etapa de filtrare
Următoarea etapă este cea de obținere a soluției de monoclor-acetat de sodiu din acidul
monoclor-acetic în apă si neutralizat cu carbonta de sodiu.

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

acid cloracetic 104.00 monocloracetat de Na 128.21
apă 300.00 dioxid de carbon 24.21
carbonat de sodiu 59.00 Na2Co3 0.67
    apă 309.90
Total 463.00 Total 463.00

Tabelul 5. Bilanțul de materiale pentru etapa de obținere a monoclor-acetatului de sodiu

În următoarea etapă are loc reducerea acidului ditiosalicilic în prezență de pulbere de fonta, căt
si acilarea compusului cu soluția de monoclor-acetat de sodiu.

Materiale intrate Kg Materiale ieșite kg

acid fenil tioglicol-carboxilic-sare
acid ditiosalicilic 130.82 disodica 218.88
apă 130.82 oxid de fier 30.78
Na2CO3 52.00 fontă 76.06
apă 1000.00 monocloracetat de Na 28.60
fontă 100.00 Na2CO3 7.36
monocloracetat de Na 128.21 NaOH 9.80
apă 309.90 NaCl 50.02
Na2Co3 0.67 apă 1522.11
soluție NaOH 40% 110.00 CO2 18.81
       
       
       
Total 1962.42 Total 1962.42

Tabelul 6. Bilanțul de materiale pentru etapele de reducere și acilare

Are loc filtrarea acidului fenil-tioglicol-carboxilic în precipitatul (oxid de fier, fontă și apă) care
se elimină și filtratul care întră în următoarea etapă.
 Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

acid fenil tioglicol-carboxilic-

sare disodică 218.88 oxid de fier 30.78
oxid de fier 30.78 fontă 76.06
Fontă 76.06 apă 106.84
monocloracetat de Na 28.60 Total 213.68
Na2CO3 7.36 Filtrat  
acid fenil tioglicol-carboxilic-sare
NaOH 9.80 disodică 218.88
apă 1522.11 monocloracetat de Na 28.60
    Na2CO3 7.36
apă de spalare 500 NaOH 9.80
    apă 1915.27
    Total 2179.91
       
       
       
    Pierderi 0.00
       
Total 2393.59 Total 2393.59

Tabelul 7. Bilanțul de materiale pentru etapa de filtrare

Mai departe are loc acidularea filtratului obținut cu acid clorhidric concentrat care neutralizează
și trebuie sa fie și un mic exces.

Materiale intrate kg Materiale ieșite kg

acid fenil tioglicol-carboxilic-
sare disodica 218.88 acid fenil-tioglicol-carboxilic 181.26
monocloracetat de Na 28.60 acid monocloracetic 23.20
Na2CO3 7.36 NaCl 136.85
NaOH 9.80 HCl 0.85
Apa 1915.27 apa 2122.16
HCl 30% 287.47 CO2 3.05
       
Total 2467.38 Total 2467.38

Tabelul 8. Bilanțul de materiale pentru etapa de acidulare

După care are loc etapa de spălarea pentru îndepărtarea compușilor nedoriți cum ar fi acidul
monoclor-acetic, dioxid de carbon, acid clorhidric clorură de sodium.

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

acid fenil-tioglicol-carboxilic 181.26 acid fenil-tioglicol-carboxilic 177.63
acid monocloracetic 23.20 apă 177.63
NaCl 136.85 Total 355.27
HCl 0.85 Filtrat  
Apă 2122.16 acid monocloracetic 23.20
CO2 3.05 NaCl 136.85
apă de spălare 500 HCl 0.85
    CO2 3.05
    apă 2444.52
    Total 2608.48
       
       
    Pierderi 3.63
       
       
Total 2967.38 Total 2967.38

Tabelul 9. Bilanțul de materiale pentru etapa de spălare

Ultima etapă este cea de uscare - cantitatea de apă ce rezultă împreună cu precipitatul este
considerată egală cu cantitatea de produse solide separate. Mai departe, are loc etapa de uscare a
precipitatului cu rezultatele aferente.
Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg
acid fenil-tioglicol-carboxilic 177.63 acid fenil-tioglicol-carboxilic uscat 175.86
Apă 177.63    
    apă îndepărtată 177.63
       
    Pierderi 1.78
       
Total 355.27 Total 355.27

Tabelul 10. Bilanțul de materiale pentru etapa de uscare

4.Bilanțul de timp

Bilanțul de timp permite estimărea duratei fiecărui proces ce are loc în utilaje și permite
determinarea duratei de șarjă. Acesta se întocmește luând în calcul toate procesele ce au loc
(încărcare reactanți, solvenți, operațiile propriu-zise, spălarile, descărcările utilajelor și pregatirea
unei noi șarje), astfel se poate calcula durata totală în care are loc o fază a procesului tehnologic.
Rezultatele obținute sunt prezentate mai jos.

Nr
Durat
.
Denumirea fazei Utilaj Etape a
Cr
(ore)
t
încărcare acid antranilic 0.50
încărcare acid clorhidric 0.50
răcire 0°C 2
Reactor de picurare NaNO2 2
1 Diazotare
diazotare perfectare reacției 2
descărcare reactor 1
pregătirea unei noi șarje 2
Total 10
încărcare Na2S*9H2O 0.50
încărcare apă 0.50
Reactor de încărcare sulf 0.50
Obținere de
2 obținere a perfectrare reacției 0.50
bisulfură
bisulfuri descărcare reactor 1
pregătirea unei noi șarje 1
Total 4

încărcare bisulfură 0.50

încărcare NaOH 40% 1

Reactor de
încărcare gheață 0.50
3 Obținerea disulfuri obținere a
disulfurilor răcire 0°C 1
încărcare soluție de diazoniu 0.50
perfectare reacției 1
încărcare HCl 0.50
descărcare reactor 1
 pregătirea unei noi șarje 1
Total 7
încărcare filtru 1
filtrare propiu-zisă 1
spălare 1
4 Filtrare – spălare Filtru
descărcare și pregătirea unei noi
șarje 2
Total 5
încărcare acid monoclor-acetic 0.50
încărcare apă 0.50
Reactor de perfectare reacției 1
Obținerea
obținere a încărcare Na2CO3 0.50
5 monocloroacetatul
monocloracetatul neutralizarea reacției 0.50
ui
ui descărcare 1
pregătirea unei noi șarje 1
Total 5
încărcare acid ditiosalicilic 0.50
încărcare apă 0.50
încărcare Na2CO3 0.50
încălzirea la fierbere 2
încărcare fontă 0.50
perfectarea reacției 2
încărcare NaOH 40% 1
Reactor de
6 Reducere încălzirea la 95°C 2
reducere
încărcarea sol. monocloro-acetat de
sodiu 0.50
agitare la 90°C 0.50
răcire 2
descărcare 1
pregătirea unei noi șarje 1
Total 14
încărcare filtru 1
filtrare propriu-zisă 1.50
spălare 1
7 Filtrare – spălare Filtru
descărcare și pregătirea unei noi
șarje 2.50
Total 6
încărcare filtrat 0.50
răcire 6°C 0.50
Reactor de încărcare acid clorhidric 0.50
8 Acidulare
acidulare perfectarea reacției 1
descărcare 1
pregătirea unei noi șarje 2.50
 Total 6
încărcare filtru 1
filtrare propriu-zisă 1.50
spălare 1
9 Filtrare – spălare Filtru
descărcare și pregătirea unei noi
șarje 2.50
Total 6
încărcare uscător 1
uscare 2
10 Uscare Uscător
descărcare uscător 1
Total 4

Tabelul 11. Bilanțul de timp pentru fiecare etapă din procesul tehnologic de obținere a acidului fenil-
tioglicol-2-carboxilic

Activitate Inceput Durata Activitate Inceput Durata

Diazotare 0 10 Diazotare II 0 10
Obț. de bisulfură 10 4 Obț. de bisulfură II 10 4
Obț. de disulfuri 14 7 Obț. de disulfuri II 14 7
Filtrare - spălare 21 5 Filtrare - spălare II 21 5
Obț. Obț.
monocloroacetatului 26 5 Monocloroacetatului II 26 5
Reducere 31 14 Reducere II 31 14
Filtrare - spălare 45 6 Filtrare - spălare II 45 6
Acidulare 51 6 Acidulare II 51 6
Filtrare - spălare 57 6 Filtrare - spălare II 57 6
Uscare 63 4 Uscare II 63 4

Tabel 12. Durata operațiilor

 Uscare
Filtrare - spălare
Acidulare
Filtrare - spălare 6
Reducere 14
Obț. monocloroacetatului 5 Inceput
Filtrare - spălare 5 Șarjă I
Început
Obț. de disulfuri 7 7
Șarjă II
Obț. de bisulfură 4 4
Diazotare 10 10
0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44
Timp (ore)

Figura 17. Diagrama duratei de operații

Durata unei șarje este data de perioada de timp pe care un reactant o petrece într-o fază a
procesul tehnologic. În cazul de față cel mai lung proces este cel de reducere (durată șarjă – 14
ore). În funcție de durata șarjei, de timpul de lucru și de capacitatea de producție se calculează
numărul de șarje și producția pe șarjă. Coeficientul α se calculează prin împărțirea producției pe
șarjă la cantitatea acid uscat obținut la bilanțul de materiale. Rezultatele obținute sunt prezentate
în următorul tabel.

Durata sarja (ore) 12

Timp de lucru (ore) 8000
Capacitate de productie
(tone) 50
Numar sarje 666
Productia pe sarja
(kg/sarja) 76
   
   
   
   
Coeficient alfa 0.43
 
Tabelul 13. Calcularea
coeficientului α  
5.Bilanț pe șarjă

În urma calculării producției pe șarjă și a coeficientului α, este necesară efectuarea bilanțului pe

șarjă. Astfel se vor înmulți toate valorile materialelor de intrare de la bilanțul de materiale cu
valoarea coeficientului α. Rezultatele obținute pentru bilanțul de șarjă pentru fiecare fază a
procesului tehnologic sunt prezentate în tabele de mai jos.
Materiale
Materiale intrate Kg ieșite Kg
59.2067 sare de 79.7345
acid antranilic 1 diazoniu 8
345.732 clorură de
HCl 30% 6 sodiu 25.2817
99.3981 72.1716
NaNO2 30% 2 HCl 8
129.649 456.799
gheată 7 apă 2
       
       
       
       
633.987 633.987
Total 2 Total 2
Tabel 14. Bilanț pe șarjă pentru etapa de diazotare

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

Na2Sx9H2O 73.47 Na2S2 32.99
apă (din cristalohidrat și din
rețetă) 86.43 apă 136.02
sulf 9.60 Na2S 0.48
Total 169.50 Total 169.50
Tabel 15. Bilanț pe șarjă pentru etapa de obținere a disulfuri

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

Na2S2 32.99 acid ditiosalicilc 62.82
apă 136.02 acid salicilic 2.98
clorură de
Na2S 0.48 sodiu 261.67
NaOH 40% 363.02 Na2S 0.48
gheată 345.73 Na2S2 10.41
sare de diazoniu 79.73 HCl 0.60
 clorură de sodiu 25.28 apă 1361.64
acid clorhidric 72.17    
apă 456.80    
HCl 30% 200.46    
    azot 12.10
       
       
       
       
Total 1712.70 Total 1712.70
Tabel 16. Bilanț pe șarjă pentru etapa de obținere a bisulfurilor

Materiale
Materiale intrate Kg ieșite Kg
acid
acid ditiosalicilc 62.82 ditiosalicilc 56.53
acid salicilic 2.98 apă 56.53
clorură de sodiu 261.67 Total 113.07
Na2S 0.48 Filtrat  
Na2S2 10.41 acid salicilic 2.98
clorură de
HCl 0.60 sodiu 261.67
apă 1361.64 Na2S 0.48
apă de spălare 216.08 Na2S2 10.41
    HCl 0.60
    apă 1521.19
    Total 1797.33
       
    Pierderi 6.28
       
Total 1916.68 Total 1916.68
Tabel 17. Bilanț pe șarjă pentru etapa de filtrare

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

monocloracetat de
acid cloracetic 44.95 Na 55.41
apă 129.65 dioxid de carbon 10.46
carbonat de sodiu 25.50 Na2CO3 0.29
    apă 133.93
 Total 200.09 Total 200.09
Tabel 18. Bilanț pe șarjă pentru obținerea monocloracetat de sodiu

Materiale intrate Kg Materiale ieșite kg

acid fenil tioglicol-

carboxilic-sare
acid ditiosalicilic 56.53 disodica 94.59
apă 56.53 oxid de fier 13.30
Na2CO3 22.47 fontă 32.87
monocloracetat de
apă 432.17 Na 12.36
fontă 43.22 Na2CO3 3.18
monocloracetat de
Na 55.41 NaOH 4.24
apă 133.93 NaCl 21.62
Na2CO3 0.29 apă 657.80
soluție NaOH 40% 47.54 CO2 8.13
       
       
       
Total 848.09 Total 848.09
Tabel 19. Bilanț pe șarjă pentru etapa de reducere

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

acid fenil tioglicol-
carboxilic-sare 13.3020
disodică 94.59 oxid de fier 6
32.8705
oxid de fier 13.30 fontă 3
46.1725
fontă 32.87 apă 9
monocloracetat de 92.3451
Na 12.36 Total 8
Na2CO3 3.18 Filtrat  

acid fenil tioglicol-

carboxilic-sare 94.5924
NaOH 4.24 disodică 4
monocloracetat de 12.3617
apă 657.80 Na 3
 3.17942
apă de spalare 216.08 Na2CO3 5
4.23522
    NaOH 4
    apă 827.714
942.082
    Total 8
       
       
       
    Pierderi 0
       
Total 1034.43 Total 1034.43
Tabel 20. Bilanț pe șarjă pentru etapa de filtrare

Materiale intrate kg Materiale ieșite kg

acid fenil tioglicol-
carboxilic-sare acid fenil-tioglicol-
disodica 94.59 carboxilic 78.33
monocloracetat de
Na 12.36 acid monocloracetic 10.03
Na2CO3 3.18 NaCl 59.14
NaOH 4.24 HCl 0.37
apă 827.71 apă 917.12
HCl 30% 124.23 CO2 1.32
       
Total 1066.32 Total 1066.32
Tabel 21. Bilanț pe șarjă pentru etapa de acidulare

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

acid fenil-tioglicol- acid fenil-tioglicol-
carboxilic 78.33 carboxilic 76.77
acid monocloracetic 10.03 apă 76.77
NaCl 59.14 Total 153.54
HCl 0.37 Filtrat  
apă 917.12 acid monocloracetic 10.03
CO2 1.32 NaCl 59.14
apă de spălare 216.08 HCl 0.37
    CO2 1.32
    apă 1056.4
 4
1127.3
    Total 0
       
       
    Pierderi 1.57
       
       
1282.4 1282.4
Total 0 Total 0
Tabelul 22. Bilanț pe șarjă pentru etapa de spălare

Materiale intrate Kg Materiale ieșite Kg

acid fenil-tioglicol- acid fenil-tioglicol-carboxilic
carboxilic 76.77 uscat 76.00
apă 76.77    
    apă îndepărtată 76.77
       
    Pierderi 0.77
       
Total 153.54 Total 153.54
Tabelul 23. Bilanț pe șarjă pentru etapa de uscare

6.Predimensionarea reactoarelor și alegerea utilajelor standardizate corespunzătoare

6.1. Predimensionarea utilajelor

În vederea predimensionării reactoarelor trebuie să luam în calcul volumul de materiale ce va
intra în reactor. În acest scop vom avea nevoie de densitățile tuturor substanțelor ce vor intra în
reactor. Cu ajutorul densităților vom calcula volumul parțial și volumul util. Volumul necesar se
află prin împărțirea volumului util aflat anterior, la coeficientul de umplere care se consideră a fi
0,8. Pe baza valorii volumului necesar, din A. Lupu, R. Patrascu ”Îndrumător pentru elaborarea
proceselor tehnologice”, Litografia IPB, 1982, anexa 6 se aleg dimensiuni standardizate D (mm)
si L (mm). Se recomandă ca raportul L/D = 1,1 -1,5. În funcție de diametrul ales, se alege tipul
de fund și capacitatea acestuia din anexa 7 și se calculează volumul total al reactorului.
 Figura 18. Predimensionarea utilajelor

6.2. Sistemul de agitare

Sistemul de agitare pentru fiecare reactor se alege în funcție de proces și de diametrul ales. Se
alege tipul de agitator și dimensiunile funcționale ale acestuia din anexa 8 din A. Lupu, R.
Patrascu “Îndrumător pentru elaborarea proceselor tehnologice”, Litografia IPB, 1982.
Rezultatele obținute sunt prezentate în următoarea figură.

Figura 19. Dimensiunile funcționale ale sistemelor de agitare alese.

 Figura 20. Dimensiunile funcţionale ale unui reactor

6.3. Fișă de utilaj

Pentru fiecare utilaj din schema tehnologică este necesară crearea unei fișe tehnice care trebuie
să cuprindă materialul folosit la construcție, protecție anticorozivă, dimensiunile structurale,
temperatura de lucru, precum și accesoriile necesare unei bune funcționări. Materialele folosite
în construcția reactoarelor se aleg în funcție de condițiile de lucru, din anexă 4 din A. Lupu, R.
Patrascu” Îndrumător pentru elaborarea proceselor tehnologice”, Litografia IPB, 1982.
Rezultatele obținute sunt prezentate în următoarele tabele de mai jos.
 Fișă Utilaj

Temper Protecți
atura de e
Denumire Reactor diazotare Material
lucru anticoro
o
( C) zivă
Indicativ în schema de
R1 20-60 Oțel inox email
utilaje
Formă constructivă fund: Formă constructivă capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte cilindrică Volum total
H D (mm)
(litri) (litri)
700 1700 630 720
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h4 max.
h (mm) h1 (mm) h3 (mm)
(mm) (mm)
350 70 70 1050 210
manta de încălzire
termometru
Accesorii:
indicator de nivel
izolație termică

Fișă Utilaj

Temper Protecți
atura de e
Denumire Reactor obț. bisulfură Material
lucru anticoro
o
( C) zivă
Indicativ în schema de
R2 10-50 Oțel inox email
utilaje
Formă constructivă fund: Formă constructivă capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte cilindrică Volum total
H D (mm)
(litri) (litri)
325 600 40 47
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h4 max.
h (mm) h1 (mm) h3 (mm)
(mm) (mm)
162.5 32.5 32.5 487.5 97.5
manta de încălzire
termometru
Accesorii:
indicator de nivel
izolație termică
 Fișă Utilaj

Temper Protecți
atura de e
Denumire Reactor obț. disulfuri Material
lucru anticoro
o
( C) zivă
Indicativ în schema de
R3 10-50 Oțel inox email
utilaje
Formă constructivă fund: Formă constructivă capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte cilindrică Volum total
H D (mm)
(litri) (litri)
1600 2000 4000 5072
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h4 max.
h (mm) h1 (mm) h3 (mm)
(mm) (mm)
800 160 160 2400 480
manta de încălzire
termometru
Accesorii:
indicator de nivel
izolație termică

Fișă Utilaj

Temper Protecți
atura de e
Denumire Reactor obț. monocloroacetatului Material
lucru anticoro
o
( C) zivă
Indicativ în schema de
R4 20-60 Oțel inox email
utilaje
Formă constructivă fund: Formă constructivă capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte cilindrică Volum total
H D (mm)
(litri) (litri)
900 1000 650 840
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h4 max.
h (mm) h1 (mm) h3 (mm)
(mm) (mm)
450 90 90 1350 270
manta de încălzire
termometru
Accesorii:
indicator de nivel
izolație termică
 Fișă Utilaj

Temper Protecți
atura de e
Denumire Reactor reducere Material
lucru anticoro
o
( C) zivă
Indicativ în schema de
R5 20-120 Oțel inox email
utilaje
Formă constructivă fund: Formă constructivă capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte cilindrică Volum total
H D (mm)
(litri) (litri)
1300 1500 2000 2452
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h4 max.
h (mm) h1 (mm) h3 (mm)
(mm) (mm)
650 130 130 1950 390
manta de încălzire
termometru
Accesorii:
indicator de nivel
izolație termică

Fișă Utilaj

Temper Protecți
atura de e
Denumire Reactor acidulare Material
lucru anticoro
o
( C) zivă
Indicativ în schema de
R6 20-150 Oțel inox email
utilaje
Formă constructivă fund: Formă constructivă capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte cilindrică Volum total
H D (mm)
(litri) (litri)
1400 1700 2500 3220
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h4 max.
h (mm) h1 (mm) h3 (mm)
(mm) (mm)
700 140 140 2100 420
manta de încălzire
termometru
Accesorii:
indicator de nivel
izolație termică
7. Bilanț termic pentru reactorul de reducere

Bilanțul termic se face pentru reactorul care dă durata unei șarje, în cazul de față pentru reactorul
de reducere. Se trasează diagrama de temperatură luând în considerare temperatura la care are
loc procesul în funcție de timpul necesar.

Temperatură
Timp (h)
(°C)
0.00 20
0.50 20
2.00 95
4.00 95
8.00 95
9.00 20
11.00 20
Tabelul 24. Temperatura și durata
de timp în care are loc procesul tehnologic

Diagrama de bilanț termic

100
90
80
Temperatură (°C)

70
60
50
40
30
20
10
0
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00
Timp (h)

Figura 21. Temperatura și durata de timp în care are loc procesul tehnologic
 Bilant termic pentru incalzire

Qintrare + Qreactie + Qagent termic= Qiesire + Qpierdut

Qintrare –caldura intrata in proces cu reactantii (KJ)

𝑛

𝑄𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒 = ෍ 𝑚𝑖 ∙ 𝑐𝑖 ∙ 𝑇𝑖
1

unde mi –cantitate de reactant i in Kg

ci – caldura specifica a reactantului i (J/kg grd)

Ti – temperatura de intrare a reactantului i (0C)

Qiesire –caldura iesita din proces cu produsii de reactie (kJ)

𝑛

𝑄𝑖𝑒𝑠𝑖𝑟𝑒 = ෍ 𝑚𝑗 ∙ 𝑐𝑗 ∙ 𝑇𝑗
1

unde mj –cantitate de produs j in Kg

cj – caldura specifica a produsului j (J/kg grd)

Tj – temperatura de iesire a produsului j (0C)

Qreactie – caldura de reactie (kJ)

Qreactie =n1 (-ΔHr1) + n2 (-ΔHr2) + n3 (-ΔHr3) + ....

Pentru o reactie

aA + bB = cC + dD
𝑑 𝑎 𝑏
∆𝐻𝑟 = ∆𝐻𝑓𝐶 + ∆𝐻𝑓𝐷 − ∆𝐻𝑓𝐴 − ∆𝐻𝑓𝐵
𝑐 𝑐 𝑐
n1 – numarul de moli de produs rezultat prin reactia 1

Qpierdut –caldura pierduta prin radiatie

Qpierdut = 0,05 Qagent termic

 Se determina Qagent termic

Se alege agentul termic necesar.

Agentul termic trebuie sa aiba o temperatura cu cel putin 200C mai mare
decat Tj – temperatura de iesire a produsului j.

Exista doua cazuri:

A. apa calda care intra in manta cu temperatura T1 si iese cu temperatura T2.

T1 >T2 > Tj.

𝑄𝑎𝑔𝑒𝑛𝑡 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑐
Se calculeaza cantitatea de apa necesara:𝑚𝑎𝑝𝑎 =
𝑐𝑎𝑝𝑎 ∙ሺ𝑇1 −𝑇2 ሻ

B. se utilizeaza abur care doar condenseaza si cedeaza caldura de vaporizare.

se calculeaza masa si volumul de abur necesar:

𝑄𝑎𝑔𝑒𝑛𝑡 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑐
𝑚𝑎𝑏𝑢𝑟 = unde rabur (caldura latenta de vaporizare, J/kg)
𝑟 𝑎𝑏𝑢𝑟

Se calculează căldura de intrare și căldura de ieșire pentru materialele intrate și ieșite în procesul
de reducere iar cu ajutorul entalpiilor se va calcula entalpia pentru reacția care are loc în cadrul
acestui process. Pe baza entalpiei de reacție și a cantităților de reactanți se va calcula căldura de
reacție.

COOH
COONa
S COONa
S CH2
S
+ Na 2CO 3 + Fe + 2NaOH + 2ClCH 2COONa 2
COOH + FeO + CO 2 + 2H 2O

Figura 22. Reacția de reducere

 Masa molară Cantitate în Temp Q intrare
Mat intrate Kg Cp (J/mol*grd) Hf (kJ/mol)
(kg/kmol) moli intrare (°C) (kJ)
acid ditiosalicilic 56.53 306 184.75 568.87 20 -192.68 2101.98
apă 622.63 18 34590.54 73.37 20 -285.83 50758.16
Na2CO3 22.76 106 214.75 112.3 20 -1130.7 482.32
fontă 43.22 56 771.72 25.1 20 0 387.41
monocloracetat de Na 55.41 116.5 475.61 95.41 20 -1208.94 907.56
soluție NaOH 47.54 40 1188.46 59.66 20 -427 1418.07
Qintrare 56055.49
Figura 23. Calculul căldurii de intrare pentru etapa de reducere
Masa molară Cantitate în Temp ieșire
Mat ieșite Kg Cp (J/mol*grd) Hf (kJ/mol) Q ieșire (kJ)
(kg/kmol) moli (°C)
acid fenil tioglicol-carboxilic-
sare disodica 94.59 256 369.50 280.41 95 -1210.86 9843.14
oxid de fier 13.30 72 184.75 49.92 95 -264.8 876.16
fontă 32.87 56 586.97 25.1 95 0 1399.64
monocloracetat de Na 12.36 116.5 106.11 95.41 95 -1208.94 961.77
Na2CO3 3.18 106 29.99 112.3 95 -1130.7 320.00
NaOH 4.24 40 105.88 59.66 95 -427 600.10
NaCl 21.62 58.5 369.50 50.5 95 -411.2 1772.68
apă 657.80 18 36544.65 73.37 95 -285.83 254721.70
CO2 8.13 44 184.75 32.51 95 -393.51 570.59
Qiesire 271065.78

Figura 24. Calcularea căldurii de ieșire pentru etapa de reducere

ΔH reacție 1 (kJ) 471.79

   
   
   
   
Qreacție (kJ) -174325.37
   
Qat (kJ) 409827.00
   
Debit de caldura
necesar(KW) 15.18

Cei mai utilizați agenți termici de încălzire sunt: gazele de ardere, aerul cald, vaporii de apă
(aburul), vaporii unor substanțe organice, apă caldă, uleiuri minerale, săruri topite.
Având în vedere faptul că temperatura folosită în cadrul procesului de reducere este de 95°C
trebuie să folosim un agent a cărui temperatură să fie cu cel puţin 20°C mai mare decât
temperatura de ieşire a produsului. Agentul termic folosit este abur de 2 bar care condensează şi
cedează căldură de vaporizare.
 Densitate Debit mediu
T(ᵒC) rV (kJ/kg) Q at (kJ) mat (kg) V abur (m3)
(kg/m3) abur (m3/s)
120.23 2201.59 1.129 409827.00 186.15 164.88 0.01

Tabelul 25. Calulul volumului de abur necesar pentru procesul de metilare

8. Descrierea procesului tehnologic

8.1. Rețeta industrială pentru obținerea acidului fenil-tioglicol-carboxilic

Într-un reactor de 1000 L, prevăzut cu agitator și pâlnie de picurare, se introduce 68,5 kg acid
antranilic, 400 L HCl de 30% și gheață până se aduce temperature la 0°C. Se picură apoi sub
agitare, 35 kg (0,5 mol) soluție NaNO2 de 30%, astfel încât temperature să nu depășească 5°C.
Se controlează sfârșitul diazotării cu hârtie iodamidonată. Separat se prepară o soluție de
bisulfură se sodium din 85 kg Na2S*9H2O în 100 L apă și 11,1 kg sulf. Soluția de bisulfura se
trece într-un reactor de 2000 L, se mai adaugă 300 L soluție NaOH de 40%, 40 kg gheață și se
răcește la 0°C. În soluția răcit se introduce, timp de 100 minute, soluția de diazoniu a acidului
antranilic și se agită 2 h, apoi se adaugă HCl concentrate până la reacția acidă față de hârtia roșu
de Congo, când precipită acidul tio- și ditio-salicilic care se filtrează și se spală pe filtru, până la
reacția neutră, față de hârtia roșu de Congo.
Într-un reactor de 1000 L prevăzut cu agitator, cu termometru și refrigerant se introduce
precipitatul și se agită cu 500 L apă și 25-26 kg Na2CO3. Reacția mediului trebuie să rămână slab
acidă față de hârtia turnesol. În soluția încălzită la fierbere se adaugă 100 kg pulbere de fontă și
se fierbe 2 h.
Sfârșitul reacției de reducere se controlează cu ajutorul unei probe din masă, care se tratează
până la reacție alcalină cu Na2CO3 față de hârtia galben-brillant, se filtrează și filtratul se
acidulează cu HCl. Precipitatul de acid tiosalicilic se filtrează și se dizolvă în alcool. Dacă
precipitatul nu se dizolvă complet la rece în alcool, reducerea se continuă: acidul ditio-salicilic
este greu solubil în alcool, în timp ce acidul tio-salicilic este ușor solubil.
După terminarea reacției de reducere, masa se alcalinizează cu 100-110 L soluție NaOH de 40%,
până la reacție alcalină și se încălzește la 95°C . Apoi în masă se adaugă sub agitare enrgică
soluția de monoclor-acetat de sodium obținută din 52 kg acid monoclor-acetic dizolvat în 150 L
apă și neutralizat cu 29 kg Na2CO3, mediul trebuie să prezinte permanent reacție alcalină față de
hârtie galben-brillant.
Se agită timp de 30 de minute, la 90°C , se răcește și se filtrează șlamul de fier care se spală cu
soluție diluată de NaOH. Filtratul se răcește la 5-6°C și se acidulează cu HCl concentrate, până la
reacție acidă față de hârtie roșu Congo. Precipitatul de acid fenil-tioglicol-carboxilic se filtrează,
se spală cu apă și se usucă la 80°C.
Randamentul: se obține 80-85 kg produs (72-77% din randamentul theoretic).

9. Schema amplasări utilajelor

Obiectivele amplasării unei instalații de utilaje industriale sunt următoarele: capacitatea de

producție suficientă, reducerea costurilor de manipulare a materialelor, îmbunătățirea
productivității, utilizarea eficientă a forței de muncă, utilizarea eficientă a spațiului fizic
disponibil (mașinile și operațiile trebuie amplasate în ordinea stabilită de procesul de fabricație),
condiții de muncă sigure, în vederea reducerii accidentelor pentru personal, amplasarea să
permită modificarea cu costuri minime la schimbarea produselor). Schema amplasări utilajelor
este prezentată mai jos.
 2m
5 56 7 8 9 10 11

3,5 m

12 13 14
1 2

5m

15 16 17 18 19 22
3
20 21

5m

23
4
21

E-12 3,5 m

22 22

100 m

Legendă:
1.Reactor diazotare; 13.Vas măsurare gheață;
2.Reactor obtinere disulfură; 14.Vas măsurare HCl;
3.Reactor reducere; 15.Vas măsurare apă;
4.Reactor acidulare; 16.Vas măsurare Na2CO3;
5.Vas măsurare acid antranilic; 17.Vas măsurare pulbere de fontă;
6.Vas măsurare HCl; 18.Vas măsurare NaOH;
7.Vas măsurare gheață; 19.Vas măsurare monocloracetat de sodium;
8.Vas măsurare NaNO2; 20.Vas măsurare HCl;
9.Vas măsurare Na2S*H2O; 21.Filtru Nuce;
10.Vas măsurare apa; 22.Vas colectare;
11.Vas măsurare sulf; 23.Uscător.
12.Vas măsurare NaOH;
10. Măsuri de protecție a muncii

Protectia muncii are scopul de a asigurarea cele mai bune condiții de muncă, prevenirea
accidentelor și îmbolnăvirilor. În conformitate cu legislația de sănătate și securitate în muncă
angajații trebuie să-și formeze deprinderile necesare executării corecte a oricăror activități.
Este necesar  respectarea cu strictețe a normelor de protecție a muncii, la efecturarea tuturor
experimentelor.
Acidul antranilic: este un compus cu toxicitate scăzută dar în combinație cu alte substanțe este
luat drept sedative/drog.
Clorura de sodiu: în contact cu ochii poate produce iritare a acestora. Drept măsură de
siguranță se vor folosi ochelarii de protecție. Dacă ajunge clorura de sodiu în ochi se va spăla
zona cu multa apă
Hidroxidul de sodiu: în contact cu ochii poate produce daune seriose de lungă durată. Solidul și
soluțiile sunt corozive. La dizolvarea în apă se degaja o cantitate semnificativă de căldură.
Acid clorhidric: în contact cu pielea acidul produce arsuri, vaporii lui sunt de asemenea caustici.
În cazul contactului cu acid se recomandă până la sosirea doctorului spălarea abundentă cu apă a
pielii. De asemenea unele sapunuri conținând o cantitate prea mare de sodă caustică pot leza
pielea și mai rau.
.
Bibliografie

1.M. Arora (editor),” SYNTHETIC DYES”, BIMALAYA PUBLISHING HOUSE, New Delhi,
2009
2.Adolf Baeyer  "Ueber die Verbindungen der Indigogruppe" , Berichte der Deutschen
Chemischen Gesellschaft zu Berlin, 1883
 3.Gupta, VK (iunie 2009). "Aplicarea adsorbanților cu costuri scăzute pentru îndepărtarea
colorantului - o revizuire" . Jurnalul de Management de Mediu . 90 (8): 2313-
2342. doi : 10.1016 / j.jenvman.2008.11.017
4.A.G.I.R, “MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – TEHNOLOGIE CHIMICĂ
TEXTILĂ” , Editura Agir, Romania, 2002
5. L. Floru, F. Urseanu, C. Tărăbășanu, R. Palea, “Chimia și Tehnologia intermediarilor
aromatici și a coloranților organici”, Ed. Didactică și Pedagogică, București
6. A. Lupu, R. Patrascu ”Îndrumător pentru elaborarea proceselor tehnologice”, Litografia IPB,
1982, anexa 7, 8.