Proiect la operatii unitare cu transfer de masa

Separarea unui component valoros

dintr-un amestec gazos prin absorbtie-desorbtie
Mariann-Kinga Arkosi
sectia IB, anul IV.
Cluj Napoca, 2010
1

Cuprins
1.
Tema de proiectare
1.1.Prezentarea temei 4
1.2.Schema bloc si mod de operare 4
2.
Procese tehnologice de fabricatie. Procesul tehnologic adoptat
2.1.Variante de realizare a tehnologiei 6
2.2.Justificarea variantei adoptate 7
2.3.Schema tehnologica a procesului. Descriere 7
3.
Dimensionarea tehnologica a utilajelor
3.1.Premise generale de calcul
3.1.1. Date de echilibru in procesul de absorbtie pentru sistemul studiat
9
3.1.2. Bilantul real de materiale. Consumul real de absorbant
9
3.1.3. Bilantul termic la absorbtie 15
3.2.Dimensionarea coloanei de absorbtie
3.2.1. Descrierea principalelor tipuri de utilaje pentru absorbtie
19
3.2.2. Calculul diametrului coloanei de absorbtie
24
3.2.3. Calculul inaltimii umpluturii
3.2.3.1. Calculul inaltimii umpluturii din suprafata de transfer de masa 26
3.2.3.2. Calculul inaltimii umpluturii pe baza IUT
NUT
35
3.2.3.3. Calculul inaltimii umpluturii pe baza np
IETT
35
3.2.4. Calculul inaltimii coloanei de absorbtie (determinarea inaltimii umplutur
ii) 36
3.2.5. Calculul dimensiunilor racordurilor absorberului
37
3.2.6. Calculul masei absorberului
38
3.2.7. Fisa tehnica a coloanei 39
3.3.Dimensionarea coloanei de desorbtie
3.3.1. Calculul nesesarului de abur pentru desorbtie
40

3.3.2. Calculul dimensiunilor racordurilor desorberului

44
3.3.3. Fisa tehnica a desorberului 46
3.4.Dimensionarea recuperatorului de caldura
3.4.1. Descrierea principalelor tipuri de schimbatoare de caldura
47
3.4.2. Calculul suprafetei de transfer termic al recuperatorului
48
3.4.3. Calculul numarului de tevi, a lungimilor si a diametrului recuperatorului
55
3.4.4. Calculul racordurilor recuperatorului
58
3.4.5. Calculul masei recuperatorului
60
3.4.6. Fisa tehnica a aparatului 61
3.5.Dimensionarea condensatorului
3.5.1. Calculul suprafetei de transfer termic al condensatorului
62
3.5.2. Calculul numarului de tevi, al lungimilor si al diametrului condensatorul
ui 68
3.5.3. Calculul racordurilor condensatorului
70
3.5.4. Calculul masei condensatorului
71
2

3.5.5. Fisa tehnica a aparatului 72

3.6.Calculul utilajelor de transport a fluidelor
3.6.1.
Clasificarea si descrierea principalelor tipuri de utilaje folosite pentru trans
portul
fluidelor 73
3.6.2.
Calculul puterii de actionare (puterii instalate) al motorului pompei pentru tra
nsportul fazei
lichide (a solutiei sulfuroase) 74
3.6.3.
Calculul puterii de actionare (puterii instalate) al motorului suflantei ce alim
enteaza faza
gazoasa 78
3.6.4.
Fisele tehnice ale utilajelor 81
4. Controlul si automatizarea procesului. Schema bloc de automatizare. Descriere
82
5. Probleme de coroziune
83
6. Amplasarea utilajelor
84
7. Tehnica securitatii si igiena muncii in instalatie
84
8. Partea desenata a proiectului (un utilaj dimensionat si schema instalatiei)
85
9. Bibliografia utilizata
85
3

1. Tema de proiectare
1.1.Prezentarea temei
Sa se intocmeasca proiectul de inginerie tehnologica pentru separarea continua a
bsorbtie-desorbtie a
bioxidului de sulf (SO2) dintr-un amestec gazos uscat.
Instalatia va prelucra 2550 Nm3/h amestec gazos cu un continut de 10.3 %V (proce
nte volumetrice) de SO2.
Instalatia este amplasata pe platforma unei fabrici de H2SO4 si prelucreaza gaze
le rezultate la prajirea piritei.
Separarea gazelor se face intr-un ansamblu de 2 coloane absorbtie-desorbtie comp
usa din:
coloana de absorbtie cu umplutura
coloana de desorbtie cu umplutura
recuperator de caldura
condensator
racitor
rezervoare tampon (vase de asteptare) pentru absorbant si solutie sulfuroasa
separator de picaturi
suflante pentru gaze
pompe centrifuge pentru absobant si solutie sulfuroasa
aparatura de masura, control si reglare automata
Amestecul gazos si absorbantul intra in absorber cu temperatura de 20 C, absorbti
a realizandu-se in apa
proaspata lipsita de SO2. Randamentul de absorbtie a SO2-lui este 93.4 %V.
Desorbtia se realizeaza prin stripare (injectie) directa cu abur saturat cu pres
iunea de 1 atm si temperatura
de 100 C si se considera totala. Temperatura solutiei sulfuroase la intrare in de
sorber este 60 C.
1.2.Schema bloc si mod de operare
Procesul tehnologic de separare este constituit din sase operatii distincte:
absorbtie
recuperare caldura
desorbtie
racire
condensare
separare

Schema bloc a unui proces tehnologic de separare a unui component valoros dintrun amestec gazos poate
fi redata astfel:
Amestecul gazos, constituit din aer si SO2 si absorbantul reprezentat de H2O sun
t introdusi in coloana de
absorbtie unde are loc absorbtia SO2-lui in H2O. Solutia sulfuroasa rezultata es
te preincalzita in recuperatorul de
caldura pe seama caldurii apei de la desorbtie. In coloana de desorbtie se injec
teaza un curent de abur, vaporii
de apa contribuind la antrenarea SO2-lui. Curentul gazos astfel obtinut este sup
us condensarii, apoi unei separari
gaz-lichid, operatii in urma carora rezulta un curent de SO2 si unul de apa cald
a. Apa iesita din recuperator si
separator sunt racite prin intermediul apei de turn, apoi recirculate in operati
a de absorbtie (optional).
4

absorbant
(proaspat sau de la recirculare)
[ H2O ]L
[ H2O ]L
absorbtie
recuperare caldura
desorbtie separare
condensare
racire
amestec gazos
aer + SO2
abur
[ H2O + SO2 ]L
[ H2O + SO2 ]G
[ H2O ]L + [SO2]G[ H2O + SO2 ]L
[ H2O ]L
[SO2 ]G
spre statia de compresie
apa de la turnul de racire apa spre turnul de racire
(tur) (retur)
5

2. Procese tehnologice de fabricatie. Procesul tehnologic adoptat

2.1.Variante de realizare a tehnologiei
Bioxidul de sulf [1, pg.344-355], gazos si lichid, are numeroase intrebuintari,
este o materie prima de baza si
folosit pe scara larga intr-o serie de ramuri ale industriei chimice. Bioxidul d
e sulf concentrat se obtine fie din
gaze sulfuroase de diferite proveniente
folosindu-se, dupa caz, procedee de abso
rbtie, adsorbtie si procedee
de lichefiere , fie prin reducerea trioxidului de sulf cu sulf elementar sau pri
n oxidarea piritei cu oxid feric intrun
mediu practic lipsit de oxigen.
Absorbtia este operatia de separare a unuia sau a mai multor componenti dintr-un
amestec gazos prin
dizolvare intr-un lichid cu proprietati selective. Principiul operatiei de absor
btie consta in aducerea in contact a
unui amestec gazos cu un lichid in care se dizolva, de preferinta, componentul s
au componentii ce urmeaza a fi
separati.
Folosirea procedeelor de absorbtie este economica in special in cazul gazelor de
concentratie medie, 414
%SO2 provenite in cea mai mare parte din arderea diferitelor minereuri cu sulf.
In functie de absorbantul
folosit, exista doua procedee principale de absorbtie:
-cu regenerarea absorbantului
apa, solutii de sulfit de amoniu, sulfat bazic de
aluminiu, amine
aromatice sau alifatice, acidul glioxilic, suspensii apoase de oxid de zinc si o
xid de magneziu
-fara regenerarea absorbantului
solutii de sulfit de amoniu, suspensii de oxizi
de zinc, magneziu,
mangan, hidroxid de calciu si de sodiu, diveri polimeri cu caracter piridinic
Procedee de absorbtie cu regenerarea absorbantului sunt cele mai folosite in pra
ctica. Criteriile de
alegere a absorbantului sunt capacitatea si viteza de absorbtie, accesibilitate
si gradul de regenerare a
absorbantului, simplitatea operatiilor, coroziunea aparaturii, pretul de cost et
c.
Desi apa are o capacitate de absorbtie relativ redusa chiar si la temperaturi jo
ase si concentratii mari ale
bioxidului de sulf in gaze, absorbtia in apa este folosita la concentratii mai m
ari de 3% SO2 sub acesta valori
operatia devine nerentabila: creste considerabil volumul de absorbant necesar, e
nergia necesara recircularii apei
in turnurile de absorbtie, precum si energia termica folosita pentru desorbtia b
ioxidului de sulf.
Absorbtia in solutii amoniacale este unul dintre procese cele mai eficiente, uti
lizata in cazul gazelor mai
diluate provenite din intreprinderi metalurgice(1-4% So2 sau chiar mai diluat).
Nu se folosesc solutii de amoniac
prea concentrate pentru ca in acest caz presiunea ridicata a vaporilor de amonia
c deasupra solutiei face ca in
faza de desorbtie concomitent cu bioxidul de sulf sa se degaje o cantitate impor
tanta de amoniac.

In urma absorbtiei in suspensii apoase de oxizi se formeaza sulfitii sorespunzat

ori, care, datorita
solubilitatii reduse, se separa in faza solida. Prin calcinarea acestora rezulta
SO2 concentrat si oxid metalic care
se reintroduce in circuit.
Procedeele de absorbtie fara regenerarea absorbantului se folosesc in cazurile i
n care absorbantul poate
fi transformat intr-un produs usor comercializabil.
Un procedeu prin care se obtin concomitent bioxid de sulf concentrat si un produ
s valorificabil este cel
al absorbtiei in solutii amoniacale, urmata de tratarea sulfitului (acid) de amo
niu cu acid sulfuric, rezultand sulfat
de amoniu si bioxid de sulf.
6

In scopul valorificarii bioxidului de sulf din gazele reziduale, se folosesc si

procedee in care nu se
regenereaza bioxidul de sulf, acesta fiind transformat el insasi intr-un produs
valorificabil sulfiti sau sulfati de
sodiu, mangan, magneziu, amoniu etc.
2.2. Justificarea variantei adoptate
Se alege varianta de absorbtie in apa a bioxidului de sulf, urmata de desorbtia
acestuia prin incalzirea
solutiei sulfuroase, aceasta fiind cea mai la indemana metoda de separare si val
orificare a bioxidului de sulf din
gazele obtinute in urma prajirii piritei la fabricile de acid sulfuric: simplita
tea instalatiei si accesibilitatea
absorbantului se vor reflecta in economicitatea procesului si implicit in pretul
de cost redus al produslui final.
2.3.Schema tehnologica a procesului. Descriere
1

pompa centrifuga

suflanta

absorber

rezervor solutie sulfuroasa

pompa centrifuga

recuperator

coloana de desorbtie

condensator

separator de picaturi

10

vas de stocare pentru apa de la desorbtie si apa de la condensare

11

pompa centrifuga

12

racitor

Coloana de absorbtie 3 este alimentata cu absorbant H2O pe partea superioara a c

oloanei, pe cand
amestecul gazos se introduce pe partea inferioara, astfel incat absorbtia sa aib
a loc in contracurent. Absorbantul
este ridicat la varful coloanei cu ajutorul unei pompe centrifuge 1, iar la tran
sportul amestecului gazos este
folosita o suflanta 3. Gazul inert, neabsorbit (aerul) este evacuata la varful c
oloanei, fiind componenta mai
usoara.
Solutia sulfuroasa rezultata in urma absorbtiei se evacueaza la partea inferioar
a a coloanei, fiind stocata in
rezervorul de solutie sulfuroasa 4. De aici este transportat cu ajutorul unei po
mpe centrifuge 5 la varful coloanei
de desorbtie 7, trecand mai intai printr-un recuperator 6. In recuperatorul de c
aldura are loc preincalzirea
solutiei sulfuroase, schimbul termic fiind realizat cu apa calda ce iese la part

ea inferioara a coloanei. In desorber

componentul valoros, SO2 este antrenat de vaporii de apa care circula in contrac
urent. In urma desorbtiei
rezulta un amestec gazos de SO2 + vapori de apa. Pentru separarea celor doi comp
onenti, amestecul este
condensat in condensatorul 8 (rezultand SO2 si apa lichida), apoi trecut printrun separator de picaturi 9.
SO2 gazos, purificat trece spre un compresor pentru a fi compresat, iar apa rezu
ltata in urma separarii, la fel
ca si apa cu care s-a realizat preincalzirea sunt colectate intr-un vas de stoca
re 10. Aceasta apa este vehiculata cu
o pompa centrifuga 11 intr-un schimbator de caldura 12 in care va fi racita folo
sind ca agent de racire apa de
turn. Apa rece atfel rezultata poate fi recirculata ca fi absorber sau poate fi
scoasa din sistem.
7

abur
[H2O]L
[SO2]G
la compresie
[SO2]G+[H2O]L[SO2+H2O]G
absorbant H2O
amestec gazos
aer
solutie sulfuroasa
[H2O]L [H2O]L
solutie sulfroasa
preincalzita
1 2
3
4
5
6
7 8 9
10
11
12
abur
[H2O]L
[SO2]G
la compresie
[SO2]G+[H2O]L[SO2+H2O]G
absorbant H2O
amestec gazos
aer
solutie sulfuroasa
[H2O]L [H2O]L
solutie sulfroasa
preincalzita
1 2
3
4
5
6
7 8 9
10
11
12
apa de la turn apa spre turn
8

3. Dimensionarea tehnologica a utilajelor

3.1.Premise generale de calcul
3.1.1. Date de echilibru in procesul de absorbtie pentru sistemul studiat
Datele de echilibru pentru sistemul SO2 + H2O la temperatura de 30 C sunt urmatoa
rele [2, pg 377]:
Date de echilibru pentru sistemul SO2 + H2O
concentratia
solutiei g SO2 / 100
g H2O
presiunea partiala a
SO2 pSO2 [mmHg]
X [kmol SO2 /
kmol H2O]
Y [kmol SO2 /
kmol aer]
0.5 42 0.00140625 0.058495822
1 85 0.0028125 0.125925926
1.5 129 0.00421875 0.204437401
2 176 0.005625 0.301369863
2.5 224 0.00703125 0.417910448
3 273 0.0084375 0.560574949
3.5 324 0.00984375 0.743119266
4 376 0.01125 0.979166667
4.5 428 0.01265625 1.289156627
5 482 0.0140625 1.73381295
5.5 536 0.01546875 2.392857143
6 588 0.016875 3.418604651
6.5 698 0.01828125 11.25806452
7 752 0.0196875 94
Exemplu de calcul:
  0.5

 
64 

 64
 

 
  100  ;   100  0.00140625




18 

 18
  
 


  ;   42.058495821 

 !
3.1.2. Bilantul real de materiale. Consumul real de absorbant
Operatia de absorbtie presupune existenta a doua faze: o faza gazoasa si o faza
lichida.
In cazul de fata faza gazoasa este reprezentata de amestecul SO2 + aer, in care
SO2 reprezinta solutul
(componentul care se dizolva), iar aerul inertul, faza lichida fiind reprezentat
a de apa proaspata, lipsita de SO2.
9

Schitand o coloana de absorbtie cu umplutura si fluxurile de materiale care part

icipa in proces, se poate
scrie ecuatia de bilant de masa:
" #$%  &'  ()&  % * NSO2
fluxul molar de SO2 transferat din faza gazoasa in faza lichida +
,-./% 0 1
gratar
umplutura
L, Xi
G, Yi
L, Xf
G, Yf
,-./% 234
G

debitul molar de gaz inert +01

,-./% 5
L

debitul molar de absorbant +1

Yi si Yf
concentratia SO2-lui in faza gazoasa sub forma de rapoarte la intrare (
i), respectiv la iesire (f) din
,-./% 
absorber +1
,-./% 234
Xi si Xf -concentratia SO2-lui in faza lichida sub forma de rapoarte la intrare
(i), respectiv la iesire (f) din
,-./% 
absorber +1
,-./% 5
Efectuand absorbtia in apa proaspata, Xi = 0, deci ecuatia de bilant de masa dev
ine:
" #$%  &'  (&
Pentru caracterizarea evolutiei procesului de absorbtie se defineste notiunea de
grad de separare sau
randament de absorbtie:
. 678,: ; 678,.
678,.
10

.SO2
randament de absorbtie
nSO2,i debitul molar de SO2 la intrare in coloana de absorbtie, =,# .
nSO2,f

debitul molar de SO2 la iesire din coloana de absorbtie, =,&

 #

..  ?:;?< .
& %)1 .*
Stiind ca: .SO2 = 93.4 %V
,-./% 
yi =10.3%V +,-./% 2-3@A3B C2D.@1 (continul de SO2 in amestecul gazos initial),
se determina Yi si Yf.
E:G.FGH
% F;E.
%  F;G.FGH  0.115
: &  0.115 )1  0.934*  0.00758
In urmatorul pas se determina debitul molar de faza gazoasa (aer + SO2) si faza
lichida (H2O + SO2), initial
si final: =J
,% # )1K%.
=J& # )1K&.
=L,,% ( )1K%.
=L,& ( )1K&.
,-./% &2D2 C2D.2@2
nG,i si nG,f
M2

debitul molar de faza gazoasa initial si final +01 ,-./% &2D2 /%B0%

nL,i si nL,f

debitul molar de faza lichida initial si final +01

G si L

debit molar de gaz inert si absorbant +,-.0/% 234 1, +,-./0% 51

Debitul molar de gaz inert se calculeaza din debitul volumetric in felul urmator
:
)F;E:* RRG)F;G.FGH* /% 234
#  NOP
.Q.Q  102.114 ,-..
0 S-.
MV

debit volumetric de amestec gazos (aer + SO2) in conditii normale +01

0 S-T
MV = 2550 +01
SAU

 NOPQ RRG UVT,-./%&2D2 C2D.2@2

=J,%.Q UT113.84 +0 1
WUXY:Z 0.103 .=J,%  0.103 ,-./%  :[ <\]\ ^\]X\_\ 113.84 ,-./% &2D2 C2D.2@2
,-./% &2D2 C2D.2@2 .
,-./%  %6 &2D2 C2D.2@.
11.725 +1
,-./% 23.
#  =J,%  =J,%  113.84  11.725  102.115 +1
Pentru calculul consumului real de absorbant se procedeaza in felul urmator:
(432/( ` (-%6
11

3
2.5
2
1.5
1
0.5
.
-coeficient de exces al absorbantului, care depinde de conditiile de functionare
ale coloanei
.
= (1.1
1.3)
Lmin
debitul molar de absorbant minim +,-./% 50 -%6%-1
Referitor la coeficientul de exces ., cu cat gazul absorbit are o solubilitate m
ai mare, cu atat excesul de
absorbant poate sa fie mai mic. In cazul nostru, valoarea adoptata a lui .
va fi 1.2 [2], alegera fiind justificata prin
faptul ca gazul SO2 are o solubilitate mijlocie spre buna, 11.580 g / 100 mL H2O
la 20 C.[3]
Lmin se determina din valoarea de echilibru (*)a concentratiei finale a SO2-lui
in faza lichida:
#$%  &'  (-%6 &a
Calculul Lmin presupune cunoasterea datelor de echilibru in sistemul SO2 + H2O s
i a concentratiei fazei
lichide finale la echilibru Xf* corespunzatoare concentratiei fazei gazoase init
iale Yi. Exista doua metode de
determinare:
1.) grafic, pe baza unei diagrame Y = f (X)
2.) analitic, utilizand legea lui Henry (aplicabila doar la concentratii reduse)
, conform careia
b  c5b b
PA

presiunea partiala a componentului A in faza gazoasa

KHA

coeficientul lui Henry a SO2-lui pentru H2O

xA

fractia molara a componentului in faza lichida

1.) Pe baza tabelului cu datele de echilibru se traseaza o curba de echilibru in

coordonate
,-./%  ,-./% 
Y +1

X +1.

,-./% 234,-./% 5

Curba de echilibru

3.5
0
-0.002 1.4E-17 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0.014 0.016 0.018
Xf* se citeste pe axa X prin intersectarea liniei de Yi constant cu curba de ech
ilibru. Astfel,
* ,-./% 
Xf = 0.00258 +,-./% 51.
De aici se poate determina debitul molar de absorbant necesar:
12

$?:; ?<'  FG.FFQ)G.FFR;G.GGeRf* ,-./% 5 -%6%(-%6  Jd<a G.GGRf  4251.583 +0 1

(432/ (` (-%6 1.24251.5835101.9+,-./0%51
2.) Conform legii lui Dalton presiunea partiala a SO2-lui este [4]:

  Z
P presiunea atmosferica, P = 1.013
105 Pa
ySO2 fractia molara a SO2-lui in amestecul gazos, ySO2 = 0.103
Inlocuind in legea lui Henry:
 c5b a
KHA = 35.5
105 Pa pentru So2 la 20 C [4, pg.32]
.GFH FGgG.FGH
.
a  FHR.R FGg  0.00294
Linia de operare se trage pe baza Yi, Yf si Xi, Xf, avand coordonatele (Yf ; Xi)
varful coloanei si (Yi ; Xf)
baza coloanei. Aceasta linie arata evolutia concentratiei reale de-a lungul colo
anei a celor doua faze, lichida si
gazoasa.
Xf necesar pentru trasarea liniei de operare se determina din relatia:
" #$%  &'  (& .
& JL
$% &',-./% 
NSO2

SO2 absorbit +01 &  FG.FFQ

)0.115  0.00758*  0.00215

RFGF.h
13

,-./% &2D2 C2D.2@2

=J,% # )1K%* .=J,%  102.114 )1 K 0.115*  113.86 +1
SAU
,-./%&2D2 C2D.2@2
=J,%  NOPQ RRG UVT 113.84 +1
.Q UT.
WUXY.
,-./%  %6 &2D2 C2D.2@2
=J,%  # %  102.114 0.115  11.743 +1
SAU
Z 0.103 .=J,%  0.103 ,-./%  113.84 ,-./% &2D2 C2D.2@2
,-./% &2D2 C2D.2@2 .
,-./% %6 &2D2 C2D.2@.
11.725 +1
,-./% &2D2 C2D.2@2
=J,& # $1K&'.=J,&  102.114 )1 K 0.00758*  102.889 +1
SAU
=J,& #K=J
,& #K=J,%$1

.
'  102.114 K 11.725 )1  0.934* ,-./% &2D2 C2D.2@2
102.888 +1
=J,&  # &  102.114 0.00758  0.774 +,-./%  %6 &2D2 C2D.2@21
SAU
=J,& =J,%$1

.
'  11.725 )1  0.934*  0.774 +,-./%  %6 &2D2 C2D.2@21
,-./% &2D2 /%B0%M2
=L,% ( )1K%*.=L,%5101.9)1K0* 5101.9+1
=L,%  ( %  5101.9 0  0 +,-./% %6 &2D2 /%B0%M2 1
,-./% &2D2 /%B0%M2
=L,& ( $1K&'.
=L,&  5101.9 )1 K 0.00215*  5112.869 +1
SAU
,-./% &2D2 /%B0%M2
=L,&  ( K =L,&  5101.9 K 10.951  5112.851 +1

=L,&  ( &  5101.9 0.00207  10.969 +,-./% %6 &2D2 /%B0%M2 1

SAU din ecuatia de bilant
=L,&" #$% &'102.114 )0.1150.00758*10.97 +,-./%%6&2D2 /%B0%M2 1
SAU
,-./%  %6 &2D2 /%B0%M2
=L,&  =J,% . 11.725 0.934  10.951 +1
Prin centralizarea valorilor obtinute din calculul bilantului de material se obt
ine urmatorul tabel care
pune fata in fata valorile marimilor intrate se iesite:
14

Centralizarea rezultatelor la bilant de materiale

Faza Component
Marimi intrate Marimi iesite
Debite Concentratii Debite Concentratii
[kmoli/h] [kg/h] [Nm3/h]
Y
kmoli SO2 /
kmol aer]
sau X
[kmoli SO2 /
kmol H2O]
[kmoli/h] [kg/h] [Nm3/h]
Y
[kmoli SO2 /
kmol aer]
sau X
[kmoli SO2 /
kmol H2O]
[ ]G
SO2 11.743 751.552 263.0432
0.115
0.774 49.536 17.3376
0.00758 Aer 102.114 2961.306 2287.354 102.114 2961.306 2287.354
Total 113.86 3712.858 2550.397 102.889 3010.842 2304.691
[ ]L
SO2 0 0 0
0
10.969 702.016 0.540012
0.00215 H2O 5101.9 91834.2 92.01824 5101.9 91834.2 92.01824
Total 5101.9 91834.2 92.01824 5112.869 92536.216 92.55825
TOTAL GENERAL 95547.058 95547.058
Observatie:
,C,-./% ,C,C
pentru obtinerea valorilor in +1, s-a inmultit valorile de la +1 cu masele molar
e 64 + 1,29 + 1,
0 0 ,-./%,-./%
respectiv 18 +,-./%1 S-T ,-./%
pentru obtinerea volumulurilor de gaz in +01, s-a inmultit valorile de la +01 cu
volumul molar
22.4+ 1
,-./.
S-T ,-./% ,.

pentru obtinerea volumulurilor de lichid in +01, s-a inpartit valorile de la +01

cu densitatile 1300 +-T1,
respectiv 998 +-T1
Dupa cum se observa din tabel, la debitele masice avem intrarile egale cu iesiri
le, deci calculele s-au
efectuat corect.

3.1.3. Bilantul termic la absorbtie

In acest subcapitol se vizeaza, printre altele, determinarea temperaturii de ies
ire a fazei lichide din
absorber.
Din punctul de vedere al regimului termic, operatia de absorbtie poate fi efectu
ata in regim izoterm sau
in regim neizoterm.
1.) Absorbtie in regim izoterm
este caracteristica situatiei in care concentrati
a solutului
(componentului care se dizolva) in faza gazoasa este scazuta si absorbtia se rea
lizeaza intr-o
15

cantitate mare de absorbant; in acest caz efectul termic de dizolvare si concent

rare a solutiei nu
poate determina modificari semnificative a temperaturii.
2.)
Absorbtie in regim neizoterm
este caracteristica situatiei in care concentratia
solutului in faza
gazoasa este relativ ridicata si absorbtia se realizeaza intr-o cantitate mica d
e absorbant; in acest caz
efectul termic de dizolvare si concentrare a solutiei este mare si poate duce la
cresterea
temperaturii fazei lichide pana la o valoare la care incepe desorbtia. In aceast
a situatie se
recomanda efectuarea absorbtiei in trepte cu racirea absorbantului dupa fiecare
treapta.
Schitand fluxurile termice care participa la absorbtie intr-o coloana si conform
legii conservarii energiei,
se poate scrie bilantul termic:
iL,% K iJ,% K i2j@  iL,& K iJ,& K ik
QL,i , QG,i
caldura introdusa de lichid (L) si de gaz (G) la intrare (i)
QL,f , QG,f caldura evacuata de lichid (L) si de gaz (G) la iesire (f)
Qabs caldura de absorbtie
Qp caldura pierduta prin peretii coloanei
Q L,i
Q G,i
Q L,f
Q p
Q G,f
16

Prin particularizarea fiecarui termen a ecuatiei de bilant avem:

iL,%)1K .
ml*(-nop,:qL,%
iJ,% )1K .
ml*#-nor,:qJ,%
iL,&)1K .
ss&s*(-nopqL,&
iJ,&)1K .
m&*#-nor,<,<qJ,& t1K .
ml)1 .*u
 #- nor,< qJ,&
i2j@  #-.
ml . )

M *

ik v w

q-  )0.03 0.05* i2j@

Gm si Lm

debitele masice de gaz inert, respectiv absorbant

,C 234
#-2961.306 +0 1
(-  91834.2 +,C 50 81
.
ml, .
ml,.
ss&s, .
m& -concentratii masice ale solutului SO2 in faza lichida (.
s) si faza gazoasa (.
s) la intrare (i) si la iesire (f)
.
m l0 xcyc
.
m  0.115 c

z  64 c

z l 0.254 xy1 c

c

z  ! 29 c

zc  !
c c  !
.00215 c

.z  64
ss&s  0c

cz  0.00764 xc c y1

 c

z  18 c

cz 
.00758 c

z  64 c

zc .
m& 00.0167 xy1 c

z  ! 29 c

zc  !
c c  !
SAU
.
m& .
ml$1 .'..

m&  0.254 )1  0.934*  0.0167 xc c  !y
nkp,:,nkp,<, nkr,:,nkr,< -caldura specifica la presiunea constanta a fazei lichi
de (L) si fazei gazoase (G) la intrare (i)
respectiv la iesire (f) din coloana +,C|1
Pentru calculul cP al unui amestec bicomponent A+B:
}kL  }kb,L.
ssbsK }k~,L)1 .
ssbs*
}kJ  }kb,J.
ZssbsK }k~,J)1 .
Zssbs*
cp A, cp B
caldura specifica la presiunea constanta ale componentilor puri in fa
za lichida si in faza gazoasa, luata
la temperatura de lucru (20 C)
L -din nomograme si tabele
}k b,L,}k ~,
}k b,J,}k ~,J -se calculeaza cu ajutorul unor ecuatii de tipul}oJ K
17

qK }qK

.
s ss, .
Zsss -fractii masice a SO2-lui in faza lichida si faza gazoasa
0 c  .
c.
ssls.
s.
ss.
s  91834.2c
z}
z.y 0 xc. 
702.016 c  c.
s.
&ssssss.
s   0.007586 x y
z}
 92536.216
z. c .  c . 
552 c 
751.c 
.
Zssls.
s.
ss.
s  3712.858 c .  

.  0.202418 xc .  

.y
536 c 
.
Zsssssss.
s  3010.842 c .  

.  0.016453 xc .  

.y
&  49.
c 
,B2/ ,{,{[2]
}k,L  0.327 +,C|1  0.327 4.186 +,C |1  1.368 +,C |1
}k 5  4.19 +,C,{ |1 [5, pg.517, Tabelul XXXIX]
}k,J  0.64 + {1 [6]
}k 234  1.005 +,C{ |1 [7]
}kL,% }k
,L.

ssls.
s.
ss.
sK }k5 )1 .
ssls.
s.
ss.
s* 0K4.19 )10*4.1+ 1
}} .
sssssss.
s K } $1  .
s.
&ssssss.
s'  1.368 0.007586 K 4.19 )1  0.007586* 
kL,&  k,L
 & k5 .
4.16 + 1
}kJ,%  }k,J
 .
Zssls.
s.
ss.
s K }k 234 )1  .
Zssls.
s.
ss.
s*  0.64 0.202418 K 1.005 )1  0.202418* 
0.931 + 1
}&  } .
Zsssssss.
s K } $.
Zsssssss.
s'  0.64 0.016453 K 1.005 )1  0.016453* 
kJ,k,J & k234 1 &.
0.999 + 1
Hd

caldura integrata de dizolvare +,C1

Caldura de absorbtie se compune din caldura de dizolvare si efectul termic de co

ncentrare a solutiei si
este dat in literatura de specialitate ca valoarea celor doua sub denumirea de c
aldura integrata de dizolvare, Hd
+,{1. [8]
56 ,B2/ f.R.Q.Ff. ,{
.M  8.  WUXY  559.8775 ,{
-./ G.GGF ,-./.Q W^,C
K
18

coeficient total de transfer de caldura

aria de transfer de caldura

Tm
diferenta de temperatura medie (forta motrice)

TL,i, TL,f, TG,i si TG,f

temperatura fazei lichide (L) respectiv gazoase (G) la
intrare (i) si iesire (f) din coloana
qL,% 2 0.
qJ,% 2 0.
Prin inlocuirea termenilor astfel explicitati in ecuatia generala de bilant, lua
nd in considerare
aproximatia ca: qJ,&  qL,&, se poate calcula TL,f.
)1K .
m* )1K0*91834.24.19 )20K273*112742.092 10H+,{1 4

iL,% .
ml(- nop,: qL,% 0 ,{iJ,%)1K l*#-nor,:qJ,%)1K0.254*2961.306 0.931 )20K273*1012.975 10H+
iL,&  $1 K .
ss&s' (- nop,< qL,&  )1 K 0.00764* 91834.2 4.16 qL,&  384.949 10H qL,& +1 4
iJ,&  $1 K .
m&' #- nor,< qJ,&  )1 K 0.0167* 2961.306 0.999 qL,&  3.007 10H qL,+1
i2j@  #-.
ml ) M*  2961.306 0.254 0.934 559.8775  393.33 10H +,{1 0
.0ik

 0.04 .04 393.33 10H  15.7332 10H +,{1
i2j@ 00
iL,% K iJ,% K i2j@  iL,& K iJ,& K ik .
.
10H )112742.092 K 1012.975 K 393.33  15.7332*  10H qL,& )384.949 K 3.007* +1
.
qL,&  294.19 v . qL,&  21.19
De aici rezulta ca absorberul functioneaza in regim izoterm.
3.2.Dimensionarea coloanei de absorbtie
3.2.1. Descrierea principalelor tipuri de utilaje pentru absorbtie
Aparatele de tip coloana sunt aparate cu forma in general cilindrica, caracteriz
ate printr-un raport relativ
mare de inaltime / diametru interior si care permit transfer eficient datorita f
aptului ca in ele se realizeaza un
contact intim intre doua faze. Spre a asigura timpul de contact necesar realizar
ii procesului dorit, coloana
trebuie sa aiba o anumita inaltime, multiplu al diametrului [9, pg.11-13] .
Cu ajutorul coloanelor se pot realiza, printre altele: procese de transfer de ma
sa si caldura difuziune:
absorbtie, desorbtie, chemosorbtie, rectificare, extractie; racirea si spalarea
gazelor industriale, desprafuirea
umeda a gazelor etc [10, pg. 430] .

Coloanele pentru procesele de transfer de substanta sunt prevazute cu:

-amenajari interioare pentru favorizarea transferului (talere, corpuri de umpler
e, serpentine)
-amenajari exterioare pentru realizarea operatiilor de intretinere si (de)montar
e (scari, platforme,
dispozitive de ridicare).
19

In principiu, aparatele de tip coloana se deosebesc intre ele prin forma constru
ctiva a amenajarilor
interioare, care depind, la randul lor de natura procesului fizico-chimic din ap
arat si de procesul de realizare a
acestui proces.
In coloanele pentru procese de transfer de substanta, lichidul curge de sus in j
os, sub actiunea
gravitatiei, iar gazul (sau vaporii) de jos in sus, sub influenta presiunii. Int
erioarele coloanelor au drept scop
crearea si marirea suprafetei de contact inre faze.
In ordinea cresterii suprafatei de contact intre faze coloanele sunt urmatoarele
[10, pg.430]:
-coloane cu umplutura
upus prelucrarii

se umple coloana cu umplutura, peste care curge lichidul s

-aparate cu pulverizare
se pulverizeaza lichidul, datorita caruia suprafata de c
ontact dintre lichid si gaze
sau vapori creste foarte mult
-coloane cu talere se compartimenteza aparatul pe inaltime in mai multe comparti
mente, in care gazul
barboteaza prin lichid.
Diferenta esentiala intre cele doua mari tipuri de coloane, coloane de tip supra
fata si coloane cu
barbotoare este modul de realizare a contactului intre faze si a variatiei de co
ncentratie pe inaltime: in mod
continuu in coloanele de suprafata si discret, in trepte in cele cu barbotoare.
Utilajul principal in realizarea absorbtiei este absorberul [11, pg.412-4]. Cara
cteristicile constructive ale
absorberelor sunt determinate in principal de modul cum se realizeaza contactare
a fazelor. Acest criteriu
imparte absorberele in doua grupe principale:
A. absorbere cu dispersarea gazului in lichid
B. absorbere cu dispersarea lichidului in gaz.
Astfel, in mod conventional, absorberele pot fi clasificate in urmatoarele categ
orii [4, pg.52-62]:
A.1. absorbere cu agitare mecanica a lichidului
A.2. coloane prin barbotare
In aceste absorbere, gazul divizat in bule cat mai mici trece prin lichidul abso
rbant. Absorbtia se face la
interfata dintre bula si lichid. Divizarea curentului de gaz se face trecand gaz
ul prin tevi gaurite, placi perforate,
placi poroase, straturi granulare, corpuri de umplere sau prin dispozitive mecan
ice de dispersare. Eficacitatea
absorbtiei se mareste asociind barbotarea cu agitarea energica.
Coloanele de absorbtie cu talere lucreaza tot prin barbotarea gazului divizat pr
in site sau de catre
crestaturile clopotelor, in lichidul absorbant.

B.1.
absorbere de suprafata
Aparatele moderne, cele mai utilizate sunt serpentinele si aparatele cilindrice
sau tubulare cu film
descendent, construite din materiale rezistente la coroziune, gresie, portelane,
cuart sau grafit. Racirea se face
cu apa pirn stropire din exterior sau prin circulatia acesteia in spatiul intert
ubular.
B.2.
20

absorbere peliculare

B.3.
absorbere cu umplutura
Coloanele cu umplutura prezinta avantajul unei suprafate mari de absorbtie pe un
itatea de volum,
constructia simpla, posibilitatea de a le executa din materiale rezistente la co
roziune, pierdere mica de prisiune.
Aspectele legate de acest tip de coloana (constructie, mod de functionare, etc.)
vor fi detaliate in ceea
ce urmeaza, reprezentand varianta constructiva cea mai avantajoasa pentru proces
ul de absorbtie a SO2 in apa.
B.4. absorbere prin pulverizarea absorbantului
Scruberele sunt coloane cilindrice pe care gazul le parcurge de jos in sus, in c
ontracurent cu o ploaie de
lichid absorbant; de obicei o fractiune de lichid este recirculata. Scruberele s
unt folosite mai mult pentru
absorbtia gazelor usor solubile. Capacitatea de absorbie a unui scruber este cond
itionata de repartizarea
uniforma a picaturilor de absorbant in sectiunea coloanei si de finetea picaturi
lor. Astfel, pentru intensificarea
contactului dintre gaz si lichid au fost construite scrubere mecanice in care di
spozitivele rotative produc o
pulverizare intensa a lichidului absorbant sau circuite interne de lichid.
B.5. absorbere diverse
La alegerea unei anume coloane, se tine seama de mai multi factori, printre care
[12, pg.11-16:
A. caracteristicile sistemului
B. factori hidrodinamici
C. caracteristici constructive.
A. Referitor la caracteristicile sistemului, avem un sistem care:
-nu spumeaza si nu contine solide sau slamuri
56 ,B2/
-nu degaja cantitati mari de caldura, .M  8.-./
-nu este termolabil
-nu are componenti cu puncte de fierbere apropiate sau cu vascozitate mare
-functioneaza continuu
-este corosiv.
Aceasta ultima caracteristica, actiunea agresiva a solutiei sulfuroase asupra me
talelor obisnuite prezinta
o astfel de importanta incat ea va dicta alegerea tipului de coloana. Astfel, pe
ntru scopul pe care il urmarim, este
indicat folosirea unei coloane cu umplutura din materiale rezistente la coroziun
e; se alege corpuri de umplere cu
forme geometrice diferite inelele Raschig, umplutura cea mai des folosita, iar m
aterialul de constructie
ceramica.
Avantajele importante ale coloanelor cu umplutura sunt suprafata mare de absorbt
ie pe unitatea de
volum, constructie simpla si ieftina, pierdere mica de presiune. Gazul si curent
ul circula in contracurent.
Transferul de substanta la astfel de coloane are loc pe suprafata peliculei de l
ichid formata pe corpurile de

umplere, intre lichid sa gaz (sau vapori).

B. Din punctul de vedere al hidrodinamicii, folosirea unei coloane cu umplutura
este favorizata in
cazul sistemelor determinate de rezistenta fazei de vapori, deoarece vaporii se
gasesc in miscare turbulenta, iar
21

faza dispersata este lichidul. Un aspect important este folosirea gazelor si lic
hidelor lipsite de impuritati, pentru
evitarea astuparii spatiilor libere si cresterii rezistentei hidraulice.
Un avantaj al folosirii coloanelor de umplutura este ca nu retin cantitati semni
ficative de lichid si pot fi
golite complet prin curgere libera la oprirea functionarii lor. Un alt beneficiu
este caderea de presiune nu foarte
mare la trecerea gazului prin coloana.
C. In ceea ce priveste caracteristicile constructive, curatirea unor astfel de c
oloane presupune
demontarea si golirea umpluturii.
Coloanele cu umplutura necesita o inaltime mai mica si un diametru mai mare deca
t o coloana cu talere
echivalenta . Costul coloanei cu umplutura este economica la diametre mai mici d
ecat la coloane cu talere,
aproximativ 0.75 m.
Greutatea corpurilor de umplere este si ea un factor important al capacitatii de
incarcare, iar rezistenta
limitata a materialului din care este confectionata umplutura face necesara folo
sirea unor placi perforate
speciale, plane sau ondulate
gratare pe care se reazama umplutura.
Folosirea racordurilor laterale pentru extragerea unor produsi intermediari sau
introducerea unui curent
de fluid este dificila, reduce sectiunea libera a coloanei,perturba regimul de c
urgere si provoaca o inecare
prematura.
Unele din umpluturile asezate regulat in coloana, cum sunt gratarele de lemn, nu
au nevoie de suporturi
speciale, dar umplutura asezata neregulat este sustinuta de suporturi. Acestea s
unt gratare din lemn, ceramica,
materiale metalice sau table perforate, amplasate pe inele sau console de spriji
n, deasupra racordului de intrare
a gazului. Suporturile trebuie sa aib sectiunea libera pentru curgrea gazului si
lichidului cel putin egala ce aceea a
umpluturii [11, pg.419]
.
Functionarea corecta a aparatelor cu umplutura depinde foarte mult si de functio
narea uniforma a
instalatiilor de stropire. Cele mai utilizate tipuri de stropitoare sunt urmatoa
rele [10,pg.446-450; O, pg.54-63]:
-placi de distributie
-jgheaburi de distributie
-paianjeni
-stropitoare cu presiune
-stropitoare deflectoare
-stropitoare centrifuge.
La fel, eficacitatea absorbtiei este influentata in foarte mare masura de coefic
ientul de umectare. Pentru
ca acest factor sa fie cat mai mare (valoare cat mai apropiata de 1), este neces
ar sa se asigure cel putin 50 de

puncte de picurare a absorbantului / m2 de sectiune a coloanei.

Datorita asezarii in vrac a corpurilor de umplere se pot crea pe verticala circu
ite preferentiale (de
rezistenta hidraulica minima) pentru vapori si lichid dar poate sa se intample c
hiar si circulatia celor doua faze pe
sectiuni diferite, fara a veni in contact. Efectul dezavantajos al peretelui des
creste cu cat raportul d/Dc este mai
mic; este contraindicat sa se foloseasca corpuri cu diametrul mai mare de 1/8 di
n diametrul coloanei si se
recomanda ca acest raport sa fie sub 1/10.
Umplutura neumezita este deci ineficace. Astfel, pentru a avea o distributie sat
isfacatoare a lichidului si
o amestecare radiala corespunzatoare, pentru evitarea canalizarii catre peretele
coloanei (unde fractiunea de
22

goluri este maxima, rezistenta hidraulica minima) si saturarii premature a absor

bantului, se va folosi umplutura
cu diametru nu foarte mari. Totodata, pentru uniformizarea stropirii pe inaltime
(irigarea suficienta si uiforma a
zonei centrale) si pentru evitarea si mai accentuata a fenomenului de curgere pr
eferentiala si a efectului de
perete, masura constructiva care se ia este fractionarea umpluturii in straturi
de inaltime mai mica intre care se
intercaleaza dispozitive pentru colectarea si redistribuirea lichidului. Aceste
instalatii se monteaza la distante de
maximum 2DC una fata de cealalta, pe fiecare strat a umpluturii. Redistribuitoare
le de lichid (talere de
redistribuire) sunt menite de a readuce lichidul in zona centrala a coloanei si
este important ca ele sa nu
ingusteze simtitor sectiunea aparatului pentru ca acesta ar conduce la marirea b
rusca a vitezei gazului sau a
vaporilor si deci la perturbarea regimului hidraulic al coloanei.
Exista mai multe tipuri de instalatii de acest fel, printre care [9],pg.50-54; 1
0, pg 443]:
-confuzoare simple
conuri de distributie
-conuri cu gauri stantate
-buzunare inelare
-placi de distributie talere speciale (ex. talerul Glitsch, cu tevi deversoare p
revazute cu fante in partea
superioare, rozete redistribuitoare).
Dintre aceste variante, constructia cea mai simpla o are distribuitorul cu buzun
are inelare relativ inguste
(si care in consecinta nu ingusteaza sectiunea), prevazutu cu 3-6 tevi sudate la
mantaua corpului. Lichidul care
deverseaza peste marginile colectoarelorse scurge pe pereti se colecteaza in buz
unarul inelar si prin tevi este
adus in centrul coloanei.
Partile componente:
1

buzunar inelar

colector circular

teava

2
3
1
23

In partea inferioara a coloanei se prevad dispozitive pentru uniformizarea circu

latiei gazelor: un taler cu
clopote care are rolul de a egaliza viteza gazelor pe sectiunea coloanei.
3.2.2. Calculul diametrului coloanei de absorbtie
Discutie asupra hidrodinamicii celor doua faze, lichide si gazoase la curgerea p
rin coloana porneste de la
premisa ca functionarea optima a coloanei cu umplutura presupune rapoarte determ
inate intre cantitatea de
lichid care uda umplutura si viteza gazelor sau vaporilor care circula in contra
curent.
Comparativ cu coloane cu talere, cele cu umplutura pot prelucra
deoarece lichidul se
deplaseaza sub forma unor filme subtiri pe suprafata corpurilor
ebite prea mici se micsoreaza
suprafata de contact intre gaz si lichid, iar udarea suprafetei
b valorile admise, scazand brusc
eficacitatea coloanei. La debite prea mari de gaz se micsoreaza
de trecere a fazelor sau chiar se
poate ajunge la punctul de inec al coloanei [12, pg.11-16] .

debite mai mici

de umplere. La d
poate sa cada su
sectiunea libera

Referitor la viteza gazului sau vaporilor prin coloana, aceasta trebuie sa fie i
nferioara vitezei critice, care
corespunde inceputului saturarii umpluturii si incetarii curgerii lichidului (pu
nct de inversiune). La viteze mai
mari decat wcr, lichidul este antrenat afara din coloana (punct de inecare). La
o cantitate data de lichid de
stropire, intensitatea transferului de substanta, la fel ca si pierderea de pres
iune a gazului (vaporilor) la trecerea
prin umplutura udata creste.trebuie ales o viteza de trecere la care fortele de
frecare intre gaz si lichid nu sunt
foarte mari, dar au loc deja turbionari ale lichidului, ceea ce asigura uniformi
zarea repartitiei lichidului in to
volumul de umplutura [9,pg.20-24] .
Diametrul absorberului influenteaza viteza de circulatie a fazelor prin coloana.
Diametrul unuei coloane
cu umplutura se determina din ecuatia debitului de faza gazoasa care circula pri
n coloana:
.. NO
...Q .& .
B  .G.efR.<
MV

debit volumetric de amestec gazos in conditiile de lucru +1

0 S-T
MV = 2550 +01 @
Pe baza ecuatiei Clapeyron, .= .q, si stiind ca: G    1. si =G  =,
se poate scrie: NOP  .P.
.. RRG)eH.G*  2736.81 -0T 0.76 -T
NO.eH @
22.4

volumul molar in conditii normale +1

,-./%
wf
viteza fictiva a gazului prin coloana, calculata la intreaga sectiune transve
rsala a coloanei +-@ 1.&  )0.75 0.9* .%63B
winec
24

viteza fictiva a gazului la punctul de inecare (inversie)

La punctul de inecare practic se barboteaza gaz in lichid trasferul de masa este

maxim, la fel ca si
pierderea de presiune (consum mare e energie). Valoarea winec se calculeaza cu r
elatia lui Kafarov, valabila
[5, pg.276, rel. 6-35]
pentru .L >> .G:
 .%63B ..J .LG.F. .(.R .FR
./H%j34 .L .w1.75 #.G...JL.G
La coloanele cu umplutura in general se recomanda elemente de umplutura cu diame
trul cuprins intre
(15
100) mm. Tinand cont de faptul ca odata cu scaderea diametrului umpluturii crest
e suprafata specifica
(deci scade inaltimea necesara coloanei), dar rezistenta hidraulica creste (pier
deri de presiune mari), se aleg
corpuri de umplere cu forma definite
inele ceramice Raschig cu diametru de 25
25
3 mm.
Dupa cum sa precizat in sectiunea precedenta, la umpluturile asezate in vrac exi
sta o tendinta a
lichidului de a se indrepta spre peretele coloanei. Formarea de canale se evita
prin turnarea ingrijita si uniforma
a umpluturii in strat, prin repartizarea uniforma a fazei lichide si prin fracti
onarea stratului in portiuni de
inaltime mai mica intre care se intercaleaza dispozitive pentru colectarea si re
distribuirea lichidului. Pentru o mai
buna repartizare a lichidului in sectiunea transversala a stratului se recomanda
ca diametrul nominal al
umpluturii sa fie de cel putin 8 ori mai mic decat diametrul coloanei.
.
suprafata specifica a umpluturii, .  204 +-T1
g

acceleratia gravitationala, 9,81 +1

Vliber

volumul liber al umpluturii, .@.74 -T

/%j34 0-T
.G si .L

densitatile gazului si lichidului la temperatura de lucru

Densitatea unui amestec de gaze bicomponent este data de:

.2- ZF.FKZ.,C.
.F  .234  1.205 +1,ZF  0.897 `
. .  2.727 +-T1 , Z 0.103 [3]
.
.2-  0.897 1205 K 0.103 2.727  1.362
.J  1.362 +-T1   .. } 

.
.L  998 +,C1 
.L

vascozitatea dinamica a lichidului, .L  1.005 } ) .*

debitul masic de lichid, (91834.2+0125.5095 +@1

debitul masic de amestec gazos, #  3712.858 +,C1  1.103 +,C1

A = 0.022 pentru umpluturi cu inele

204 1.362 1.005G.F. .25.5095 .R .362.FR
.
 .%63B 9.81 0.74H 998 .  0.022  1.75 1.103 .G .1998 .G
.
.%63B  0.558 +-@ 1
.
.&  0.8 .%63B  0.446 +-@ 1
25

.
.  .G.efRF.ff  1.472 .
Pentru evitarea curgerilor preferentiale si a efectului la perete trebuie ca sim
plexul geometric
.!. c8
 F.Qe
In cazul nostru avem: .ML G.GR  58.88 c 8
3.2.3. Calculul inaltimii umpluturii
Inaltimea unei coloane de absorbtie cu umplutura este determinata practic de ina
ltimea umpluturii.
Aceasta poate fi calculata in trei moduri:
din suprafata de transfer de masa
pe baza IUT
NUT
din nT
IETT
3.2.3.1. Calculul inaltimii umpluturii din suprafata de transfer de masa
Ecuatia fluxului de masa transferat in cazul exprimarii acesteia cu concentratii
le raportate la faza
gazoasa: " vE w
w  |SY78

- .

?U

Similar, ecuatia fluxului de masa transferat in cazul exprimarii acesteia cu con

centratiile raportate la faza
lichida: " v w
w  |S 78

- .

dU

Totodata: w  .!-k/!A!42 ..   ! ..
Astfel rezulta:
vE  ..

-

v  ..

-

NSO2

numarul de moli de SO2 transferati

=L,&  " 10.969 +,-./%  %6 &2D2 /%B0%M2 .

Ky coeficient total de transfer de masa raportat la faza gazoasa
Kx coeficient total de transfer de masa raportat la faza lichida
A aria tuturor corpurilor de umplere din coloana
Ym
diferenta medie de potential global raportat la concentratia in faza
gazoasa

Xm
diferenta medie de potential global raportat la concentratia in faza
lichida
S sectiunea coloanei
26

.L  H.FQF.Qe
 .1.7
Hu inaltimea umpluturii
.
-suprafata specifica a umpluturii, dependent de tipul de umplutura adoptat
.  204 +-T1
f

factorul de udare, dependent de debitul fazei lichide si de sectiune, f 1

Coeficientul global de transfer de masa raportat la faza gazoasa:

c1E K1
cc
Coeficientul global de transfer de masa raportat la faza lichida:
v  c1 K1
c 1c.
,-./.
ky +-0bA1
kx +01

coeficient partial de transfer de masa in faza gazoasa

coeficient partial de transfer de masa in faza lichida

Coeficientii partiali de transfer de masa se pot calcula pe baza unor relatii em

pirice [2, pg.336]:
cE  0.0994 .
EG.e .
G.R
.

.
b = 0.0116 la 20 C
qy, qx

debitele specifice de gaz si lichid in coloana +-01

Alternativ, se pot determina direct coeficientii globali de transfer de masa pe

baza urmatoarelor relatii
[2,pg.337; 16, pg. ]
:
1 .  0.00176K 0.035 .
vE  .CG.f
vE .CG.f . )0.035 .CG.f K 0.00176*

v  vE
b

panta curbei de echilibru,

 44.138

.C.&0.446 -@G.QQ.P. /%
vE .0.1278 ,-.
GQ)G.GHRG.QQ.P.G.GGFe.* -0bA
Relatiile de trecere dintr-o unitate de masura in alta [2, pg.337]
c

z  
x y +1
 w.234,-82.06 10;H q
27

c

z c

z 273xH

yaH c

z2 21.4 q + 1c



 !
c

z c

z  ./%B0%M.- xH

y  c

z  ./%B0%M,- +
H c

 
P

presiunea totala in At

1 w.  735  .760   1.034 w.

paer,m

presiunea medie a componentului inert in At

2-34,%
 234,&
234,% ,%
234,%
Z%
234,=
 )1Z*2734,&
60 )10.103*681.720.927w.
234,&,& Z&Z%)1 .*   1 )Z% $1 '.

 760

$1  0.103 )1  0.934*'  754.833   1.027 w.

-  F.Ge;G.h.
234,6P
.P  0.976
.lichid,m

densitatea medie a lichidului +-T1

- ./%B0%M,&  ./%B0%M,%
.
= ./%B0%M,& .
/%B0%M,
/%B0%M,%
. .2k2  998 +,C1
/%B0%M,% -T
2T. W^ V 8 P.P W^ 78V 
 W^ \U_. Y:.V:3  W^ \U_. Y:.V:3
F F .
ss.
<ss,ss.
ss.
Ps .
ss.
<ss,.
7ss8ss.
s 2gT.V 2gT.V
K K 
.
Y:.V:3,< .\U_. Y:.V:3,< .P .78,Chhf +UW^T1 FHGG +UW^T1
0.001000238 ../%B0%M,&  999.762 +-T.
-  hhh.e.;hhf ,.
.6222. 998.88 +1
/%B0%M,/22 -T

Mlichid,m

masa moleculara medie a lichidului

.= ./%B0%M,&./%B0%M,%
 ./%B0%M,&  ./%B0%M,%/%B0%M,
..2k2 18 + ,C1
/%B0%M,% ,-./
eG.GF. W^ 78V 
.&  .
ss&sssss.
s $1  .
ss&sssss.
s'
/%B0%M,&  .2-3@A3B /%B0%M,, .K , .5 F. W^ \U_. Y:.V:3
hRH..
.
64 +,-./1 K

1 F. W^ \U_. Y:.V:3. 18 +,-./1  18.349 +,-./.

,CeGGF. W^78V  ,C,CV

hRH..
28

-  Ff.HQh;Ff ,C
./%%,6. 18.174 +,-./1
B0M/T2
,-./%
vE  0.1278 +-0bA1
WUXY.
-|Y+UV11 -G.Fe.
vE+01 o .vE +01  .PT  2.9003
\1,U.PP1T3 P.2.PP1T)T.P*
,-./%eH -,-./%eH vE +-T0

?1F.Q)eH.G*vE+01 .vE +-T0

?1F.Q
 )eH.G* 2.9003  0.1206

,-./%
v +-T0

?1  vE 44.138  5.3248

Diferenta medie de potential global se poate determina grafic si analitic.

A.1. Metoda grafica de determinare a
% &

Ym

.- 
)?;?a*: .A)?;?a*<   a
Pentru calculul integralei se traseaza linia de echilibru si linia de operare. A
poi intre Xi si Xf in zona
cuprinsa intre cele doua linii se duc paralele la ordonata, citind perechile de
valori Y Y*:
curba de echilibru
X Y
0 0
0.001406 0.058496
0.002813 0.125926
linia de operare
X Y
0 0.00758
0.00215 0.115
29

Y Y* raport
0.00758 -1.76683E-05 131.6193
0.01 0.002120193 126.9067
0.02 0.01095433 110.5501
0.03 0.019788467 97.92849
0.04 0.028622605 87.89358
0.05 0.037456742 79.7241
0.06 0.046290879 72.94414
0.07 0.055125017 67.22697
0.08 0.063959154 62.34085
0.09 0.072793291 58.11687
0.1 0.081627428 54.42896
0.115 0.094878634 49.69842
30

calculul integralei
X Y
0.00758 123.1962235
0.01 120.5081852
0.02 110.0085046
0.03 100.423644
0.04 91.67389655
0.05 83.68650026
0.06 76.39503272
0.07 69.73885879
0.08 63.66262638
0.09 58.11580613
0.1 53.05227124
0.11 48.42991384
0.115 46.27203011
Aria de sub curba exprima valoarea integralei si a fost calculata cu metoda trap
ezelor:
)?;?a*: .w@!j B!4j2   8.4439
)?;?a*<   a .115  0.00758
.-  08.4439  0.012721609
B.1. Metoda analitica de determinare a Ym
Se poate folosi doar in cazul in care atat linia de operare, cat si linia de ech
ilibru sunt drepte
)%  %a*  $&  &a'
.-.
&=%%a&a
31

)0.115
= 0.115 0.094878634*
 0.094878634  0.012846219
)0.00758  0*.0.00758
- 
 0
Similar, diferenta medie de potential global se poate determina grafic si analit
ic.
A.2. Metoda grafica de determinare a
& 

Xm

.- %
)da;d*<A)da;d*: a. 
Pentru calculul integralei se traseaza linia de echilibru si linia de operare. A
poi intre Yf si Yi in zona
cuprinsa intre cele doua linii se duc paralele la absisa, citind perechile de va
lori X
X*:
curba de echilibru
X Y
0 0
0.00140625 0.058495822
0.0028125 0.125925926
linia de operare
X Y
0 0.00758
0.00215 0.115
32

X X* Raport
0 0.000172187 5807.632
0.0002 0.000398582 5035.71
0.0004 0.000624976 4444.914
0.0006 0.000851371 3978.188
0.0008 0.001077765 3600.163
0.001 0.00130416 3287.747
0.0012 0.001530554 3025.223
0.00136 0.00171167 2843.577
0.0016 0.001983343 2608.629
0.00188 0.002300295 2379.279
0.00215 0.002605928 2193.329
calculul integralei
X Y
0 5360.9
0.0002 4903.610995
0.0004 4485.329103
0.0006 4102.726987
0.0008 3752.761134
0.001 3432.647645
0.0012 3139.840089
0.0014 2872.009249
0.0016 2627.024591
0.0018 2402.937318
0.002 2197.964866
33

0.00215
2055.793431
Aria de sub curba exprima valoarea integralei si a fost calculata cu metoda drep
tunghiurilor medii:
)da;d*< .
w@!j B!4j2   7.4187
)da;d*: a   .00215  0
.-  07.4187  0.000289808
B.2. Metoda analitica de determinare a Xm
Se poate folosi doar in cazul in care atat linia de operare, cat si linia de ech
ilibru sunt drepte
$&a  &'  )%a  %*
.-  =&a&
%a  %
=)0.002605928
0.002605928 0.00215*
0.00215  0.000291388
)0.0001721870.000172187
 0*.- 
 0
A.1. Inaltimea coloanei prin metoda grafica
10.969
!  .615
0.1206 1.7 204 1 0.012721609  20
B.1. Inaltimea coloanei prin metoda analitica
10.969
!  .415
0.1206 1.7 204 1 0.012846219  20
Deoarece diferenta dintre inaltimile calculate cu
analitic nu este mai mare decat
1.5 m, se va lua valoarea medie a celor doua inaltimi:
?  20.615 K 20.415
!,2  20.515 
A.2. Inaltimea coloanei prin metoda grafica
10.969
!  .496
5.3248 1.7 204 1 0.000289808  20
B.2. Inaltimea coloanei prin metoda analitica
10.969
!  .385
5.3248 1.7 204 1 0.000291388  20

Ym determinat grafic si

Deoarece diferenta dintre inaltimile calculate cu

analitic nu este mai mare decat
1.5 m, se va lua valoarea medie a celor doua inaltimi:
d  20.496 K 20.385
!,2 20.44
34

Xm determinat grafic si

3.2.3.2. Calculul inaltimii umpluturii pe baza IUT

NUT
IUT
inaltimea unatatii de transfer
NUT numarul unitatii de transfer
!  S78 ?U si .-  ?:;?< .
!  S78 A)?;?a*: M?
|Y.&)1a*: 3|Y.&)?:;?<* )?;?a*< ?;?a
A)1a*<1a
S78 d<;d: S78 )da;d*< M.
!  |.&
dU si .-  A))Aa1A**<A3Aa1A
.
!  |.&)d<;d:* A)da;d*: da;.
Aa1A.
Ecuatia de bilant de masa a componentului care se transfera: " #$%  &'  ()&  %*
J )?;?a*: M?
.
!  |Y.& A)?;?a*< ?;?a  )Aq*J )"Aq*J
102.114
!  8.4439  20.615 
0.1206 1.7 204 1
L )da;d*< Md
.
!  |.& A)da;d*: da;d  )Aq*L )"Aq*L
5101.9
!  7.4187  20.496 
5.3248 1.7204 1
3.2.3.3. Calculul inaltimii umpluturii pe baza nT
IETT
NT
numarul treptelor teoretice de transfer
IETT inaltimea echivalenta a unei trepte teoretice)
Metoda da erori de pana la 30-40 % -de aceea nu se va face calcul, se prezinta d
oar metoda.
nT se determina prin metoda grafica, fiind dat de numarul liniilor orizontale ne
cesare a fi trase pornind
de la punctul (Yi; Xf) pentru a ajunge in punctul (Yf; Xi). In cazul nostru numa
rul treptelor teoretice este 6.
35

IETTT se determina cu ecuatii empirice, dintre care cele mai frecvent utilizate
sunt ecuatia lui
Kafarov si Dtnerski.
In concluzie, inaltimea umpluturii va fi:
!  20.515 K 20.44 K 20.615 K 20.496
 20.5165 
4
3.2.4. Calculul inaltimii coloanei de absorbtie
Modul de dispunere a umpluturii in coloana are influenta asupra hidrodianimii cu
rgerii celor doua faze din
coloana. Deosebim mod de dispunere:
-ordonat in cazul in care avem corpuri de umplutura cu diametru > 100 mm sau dac
a avem inele din
material de tip special
-in vrac in cazul in care avem corpuri de umplere cu dimensiuni mai mici (cazul
nostru)
Inaltimea unui strat de umplutura in coloana depinde de diametrul acesteia [9, p
g.43]: ! c5 B
Dependenta
diametru coloana -inaltimea unui strat de umplutura
Dc [m] 0.4 0.5 -1.2 1.4 -2.2 2.4
3
kH [m] 10 6 3 2
Alte surse recomanda kH = 2.5
.  1.472 . ! 3 1.4724.415
36

3 pentru inele Raschig de 25 mm.

G.RF.R
Numarul de straturi de umplutura: =@A42A  50 Q.QFR  4.647 A 5

.
umlutura va fi distribuita intr-o singura coloana, in 5 straturi
B =@A42A !K FKK)=@A42A1* H h1
distanta de la partea superioara a primului strat de umplut
pana la varful coloanei, unde vine amplasat
distribuitorul de lichid
F  )1 1.5* h2
distanta de la partea inferioara a ultimului strat de umplutura pana la
baza coloanei, zona in care trebuie
asigurata inchiderea hidraulica a sistemului
)1 2*
H3 distanta dintre straturile de umplutura, unde vine amplasat redistribuitorul
de lichid
H  )0.5 1*
Astfel, inaltimea coloanei va fi:
B 20.5165K1.25K1.5K )51*0.7526.266
3.2.5. Calculul dimensiunilor racordurilor absorberului
Dimensiunile racordurilor coloanei se determina pentru intrare si iesire pentru
faza lichida si faza
gazoasa din ecuatia debitului volumic al fluidului care circula prin racord:
.4 #.
#.4 . ..4 E4.
Valorile orientative ale vitezei de curgere asle fluidelor {E]:
.C2D3  5  20 -@ .z ./%B0%M3  0.5  2.5 -@
#. 3712.858 c  2724.033 H..4 E 4 2724.033 .2777 
,C2D % 1.363 cH

,C2D % 3.14 12.5 3600  0

consideram amestecul gazos format doar din aer si SO2

-T -densitatea SO2 gazos la 0 C, 760 mmHg [5, pg.497, Tabelul V]
.  2.93 ,.
.PkeHe.G ,.
.  .G .kP ..  2.93 )eH.G*e.G  2.73 +-T1 -densitatea SO2 gazos la 20 C
.234 h W^-T -densitatea aerului la 0 C, 760 mmHg
WUXY  1.294 ,C
.Q UT
. .G .Pk
kP ..  1.294 eHe.G .206 +,C1 -densitatea aerului la 20 C

.)eH.G*e.G  1-T
densitatea unui amestec de gaze:
.2- ZF .F KZ .
.2-  0.103 2.73 K )1  0.103* 1.206  1.363 +-T1
37

.842 c 4 2506.63
#.,C2D &  3010 2506.63  H..4,C2D &  E3.14 12.5 3600  0.266 
1.201 cH
eHe.G ,C
.  2.93 )eH.F.Fh*e.G  2.718 +-T1 -densitatea SO2 gazos la 21.19 C
eHe.G ,C
.  1.294 e)H.F.Fh*e.G  1.2 +-T1 -densitatea aerului la 21.19 C
&  F;EE< <  0.00758 .
Z&  0.0757 %
.2- 0.000757 2.718K )10.000757*1.21.201 +,C1
2 c
 91834.4 92.018
#.,/%B0%M %  92.018  H..4,/%B0%M %  E3.14 1.5 3600  0.147  998 cH
M &  92536.216 c

92.762 #.,/%B0%997.56 cH  92.762 H..4,C2D &  E43.14 1.5  0.147 

Centralizare datelor de la calculul dimensiunilor racordurilor absorberului

Nr.crt. Denumire record
Diametru [m] Viteza [m/s]
calculat STAS admisa recalculata
1
racord intrare faza
gazoasa 0.277
0.3 5 ... 20 10.710
2
racord iesire faza
gazoasa
0.266 0.3 5 20 9.855
3
racord intrare faza
lichida
0.147 0.15
0.5
2.5
1447.165
4
racord iesire faza
lichida
0.147 0.15
0.5
2.5
1.459
Model de calcul a vitezei recalculate:
2724.033 H.43B    10.710 3600 .
3.14 0.43.
3.2.6. Calculul masei absorberului
Masa absorberului se calculeaza cu formula: .B .EK.!K.2!

MV

masa virolei cilindrice

-T [E, pg.496, Tabelul II]

virola va fi confectionata din otel obisnuit OL37, ..A3/  7850 ,C
38

grosimea peretelui virolei determina rezistenta la coroziune a acesteia, poate f

i adoptata .
= 5 7mm .E .E..A3/  BB . ..A3/  3.14 1.472 26.266 0.006 7850  5718.107 c
Mu

masa umpluturii

.! .!.!  B!.! 3.14 1.472 20.5165 53050259.319c

-T[9, pg.26]
.u
masa specifica, adica densitatea umpluturii, .!530 ,C
Maux masa elementelor auxiliare (gratare, distribuitorul si redistribuitorul de
lichid)
.2!  0.01 ).E K .!*  0.01 )5718.107 K 50259.319*  559.774 c
.B  5718.107 K 50259.319 K 559.774  56.537 .
3.2.7. Fisa tehnica a coloanei
Fisa tehnica Nr.1
Denumirea utilajului: coloana de absorbtie
Pozitie de functionare: Vertical
Numar de bucati: 1
Destinatie:
coloana este destinata separarii SO2-lui dintr-un amestec gazos prin
absorbtie in H2O
Descrierea functionarii:
coloana functioneaza cu circulatia celor doua faze, gazos si lichid in
contracurent
Dimensiuni de gabarit:
diametrul coloanei Dc = 1.472 m
inaltimea coloanei Hc = 26.266 m
inaltimea umpluturii Hu = 20.5165 m
numarul straturilor de umplutura nstrat = 5
masa coloanei Mc = 56.537 t
Conexiunile
absorberului:
diametrul racordului de intrare gaz dr, gaz i = 0.3 m
diametrul racordului de iesire gaz dr, gaz f = 0.3 m
diametrul racordului de intrare lichid dr, lichid i = 0.2 m
diametrul racordului de iesire lichid dr, lichid f = 0.2 m
Material din care este
confectionat:
otel laminat obisnuit OL 37
39

3.3.Dimensionarea coloanei de desorbtie

Pentru desorbtie se va alege tot o coloana cu umplutura cu aceleasi dimensiuni c
a a coloanei de absorbtie:
B  26.266 

B 1.472

3.3.1. Calculul nesesarului de abur pentru desorbtie

Calculul necesarului de abur se realizeaza pe baza bilantului termic aplicat pen
tru desorber:
Qpierderi
Qdesorbtie
QSO2 si abur antrenat
Qabur stripare
Q solutie sulfuroasa
Qabsorbant regenerat si condens
100 C
20 C
Intrari:
i2j!4 @A4%k243  .-,2j!4 @A4%k243 z2j!4
40

.-,2j!4 @A4%k243 -debit masic de abur stripare, necunoscuta

z2j!4  2679 +,{1 -entalpia aburului de 100 C, p = 1.033 ata
i2j!4 @A4%k243  2.679 10H .-,2j!4 @A4%k243 +1

i@./!A%3 @!/&!4.2@2  .-,@./!A%3 @!/&!4.2@2 }k,@./!A%3 @!/&!4.2@2 q%6A4243

.-,@./!A%3 @!/&!4.2@2  92536.216 +1
,B2/ ,{,{
}k,L  0.363 +1  0.363 4.186 + 1  1.5195 + 1 -caldura specifica a SO2 lichid la 60 C
,C|,C|,C|
Floarea probleme]
}k 5 4.18 +,C,{
|1 caldura specifica a H2O la 60 C [5, pg.517, Tabelul XXXIX]
}} .
s.
&ssssss.
s K } $1  .
s.
&ssssss.
s'  1.5195 0.007586 K 4.18
k,@./!A%3 @!/&!4.2@2  k,L  k 5 
)1  0.007586*  4.16 + 1
}  4.16 +,C,{ |1 -caldura sepecifica a solutiei sulfuroase la 60 C
q%6A4243  60
ncalzite

 333 v -temperatura de intrare in desorber a solutiei sulfuroase prei

i@./!A%3 @!/&!4.2@2  92536.216 4.16 333  128188.5693 10H +0 1

Iesiri:
i  .-, }k, q%3@%43
.-,  702.016 +1 -desorbtia este totala, tot SO2 absorbit se si desoarbe
}k,  BUN,78  QF.F+WUXWY I1  06422 + ,{1 [5, pg.510, Tabelul XXVII]
.Q W^,C .
}k,  06422 + 1 -caldura specifica a SO2 gazos la 100 C
q%3@%43  100

 373 v -temperatura aburului de antrenare

i  702.016 0.6422 373  168.1613 10H +0 1

i2j!4 26A436243  .-,2j!4 26A436243 z2j!4

Se considera ca un volum de abur antreneaza 1.5 volume de SO2. Stiind volumul de
SO2 care este
antrenat, se poate determina .-,2j!4 26A436243 -debitul masic de arbur de antren
are.,-./% 
"  10.969 +0 1 -fluxul molar de SO2 transferat din faza gazoasa in faza lichida la a
bsorbtie, respectiv
din faza lichida in faza gazoasa la desorbtie
Volumul de SO2 absorbit, respectiv desorbit in conditii normale:
..G,  10.969 c

z 22.4 H 245.7056 H

c

z
Volumul de SO2 desorbit in conditiile de lucru (100 C):
.. q G.
..  245.7056 )273 K 100*  335.707 Hq,273
41

1 volum abur antrenare

1.5 volum SO2 desorbit

x = 223.805+-0T1 abur antrenat

335.707 +-0T1 SO2 desorbit

.2j!4  0.597 +-T1 -densitatea aburului la 100 C

Hcc.-,2j!4 26A436243  ..,2j!4 26A436243 .2j!4  223.805 0.597 xHy  133.611 x

,C,{,{
i2j!4 26A436243  133.611 +0 1 2679 +,C1  357.945 10H +0 1

iM3@.4jA%3  .M "56 ,B2/  ;f.R.Q.Ff.,{ 16 ,{.M  8.-./ G.GGF ,-./  35832.,-./"  10.969 +,-.0
iM3@.4jA%3  35832.16 10.969  393.043 10H +0 1
i2j@.4j26A 43C36342A . B.6M36@  )( K .-,2j!4 @A4%k243  .-,2j!4 26A436243* }k,5 q%3@%
43
(  91834.2 +1 -debit masic de absorbant
}k,5  4.23 +0,{1 -caldura specifica a H2O lichid la 100 C, p = 1.033 ata [5, pg.517,
Tabelul XXXIX]
i2j@.4j26A 43C36342A . B.6M36@  $91834.2 K .-,2j!4 @A4%k243  133.611' 4.23 373 
10H )144684.2723 K 1.5778 .-,2j!4 @A4%k243* +1
ik%34M34%  v w%D./2A3% .qPentru a avea pierderi minime, este necesar izolarea coloanei:
Fluxul unitar de caldura pierduta:
%34M34% %D./2A%3kik3 I .q . .qFw%D./2A%.%D./2A%3
%D./2A%3
..3 .I .q.qF
%D./2A%
I5 + N1.O + { 1 -coeficient partial de transfer termic pentru aer in spatii inchis
e [5, pg.178., Tabelul 4-5]
-|@-|
.%D./2A%3  0.035 +-N
|1 .O +@-{ |1 -coeficient de conductivitate termica a vatei de sticla
qqFk 100
q 16 18

40

50

-temperatura medie anuala in spatii inchise, in hale

.qF  qFqk 10045  55

.q qkq 4517  28
.GHRRR

-valoare impusa

.%D./2A%3  GR f  0.01375 
42

peretele metalic al virolei cilindrice

pierdere nesemnificativa prin perete metalic
film de aer
T1
Tp1
Tp2
T1
T2
.izolatie
.izolatie
.T2
peretele metalic al virolei cilindrice
pierdere nesemnificativa prin perete metalic
film de aer
T1
Tp1
Tp2
T1
T2
.izolatie
.izolatie
.T2
datorita conductivitatii ridicate
izolatie
Izolatia se aseaza intre doua plase de sarma si este invelita cu folie de alumin
iu sau tabla zincata. Din
motive de executie a stratului izolant, pentru asigurarea uniformitatii si nedis
trugerii acestuia, nu se admite o
grosime .%D./2A%3 A 25 .
Astfel, se va lua .%D./2A%3  0.025 .
B.%D  BK2 .kK2 .%D./2A%3 1.472K2 0.006K2 0.0251.534m
....: H.FQF.RHQ
w%D./2A%3 F B.%DBK2 QN]3.14 1.534 9.27 K2 Q 48.3458
v  O..:]XY\:  g.PPF.PTg  0.625 +-|1
:]XY\:
.q-  .qFK.q 55K28  83  83v ik%34M34%  v w%D./2A%3 .q-  0.625 + N1 48.3458 . 83 .v 
9.0285 10H +,{1
i2j!4 @A4%k243 K i@./!A%3 @!/&!4.2@2  i K i2j!4 26A436243 K iM3@.4jA%3 K i2j@.4j26A 4
3C36342A . B.6M36@ K ik%34M34%
43

10H ).- 2.679 K 128188.5693*  10H )168.1613 K 357.945 K 393.043 K )144684.2723 K

1.5778 .-* K 9.02851.1012 .-,2j!4 @A4%k243  17423.8808
.-,2j!4 @A4%k243  15822.6306 xcy
Indicele de utilizare al aburului se defineste ca fiind:
,2j!4 @A4%k243  15822.6306
2j!4  .-.-, 702.016  22.5388
3.3.2. Calculul dimensiunilor racordurilor desorberului
Dimensiunile racordurilor coloanei se determina ecuatia debitului volumic al flu
idului care circula prin racord
pentru:
 FRf
..HG. +V 1 -T
-intrarea abur stripare, # ., UW^T 26503.5688 +0 .
!4 @A2jk243,CG.Rhe +.
.-,2j!4 @A4%k243  15822.6306 +1
.2j!4  0.597 +-T1 -densitatea aburului la 100 C
F.. +V1 -.
-intrare solutie sulfuroasa, #.,@./!A%3 @!/&!4.2@2  hRH.UW^T 93.977 +.
hfQ...F +1 0
.-,@./!A%3 @!/&!4.2@2  92536.216 +.
1 .
s.
&ssss.
ss.
Gs .
sssssss.
s
.@./!A%3 @!/&!4.@2 .5G ..
91834.2 c   702.016 c  .
92536.216
z} z. 92536.216
c  .. c
}  .. }
 cH

K cH  0.001015578983 xy 1264 xy

..@./!A%3 @!/&!4.@2  984.66 +-T1

rel.1-4, Bratu-probleme]
.GF. +V1KFHH...F +V1 -T

densitatea solutiei sulfuroase la 60 C [5, pg.15,

-iesire SO2+abur antrenare, #.,.2j!4 26A436243  eGUW^TUW^T 551.32 +1

.FQQ +1 G.Rhe +1 0

.-,  702.016 +1
93 ,C
. 2 .-T -densitatea SO0
2 gazos la 0 C, 760 mmHg [5, pg. 497, Tabelul V]
.PkeHe.G ,C
.  .G .kP ..  2.93 )eH.FGG*e.G  2.144 +-T1 -densitatea SO2 gazos la 100 C
.-,2j!4 26A436243  133.661 +.
44

.Fh. +V1 -T-iesire absorbant regenerat+condens, #.,2j@.4j26A 43C36342A.B.6M36@  FG

eRHW^ 112.2372 +1
hRf +UW^T1 0
.-,2j@.4j26A 43C36342A.B.6M36@  ( K .-,2j!4 @A4%k243  .-,2j!4 26A436243  91834.2 K
15822.6306  133.611  107523.2196 xy
.5  958 +,C1 -densitatea apei lichide la 100 C
.4 E4#.
Valorile orientative ale vitezei de curgere ale fluidelor {E]:
.C2D3  5  20 -@ .z ./%B0%M3  0.5  2.5 -@
26503.5688 .4,2j!4 @A4%k243  E34.14 12.5 3600  0.866 
4 551.32 .4,.2j!4 26A436243  E3.14 12.5 3600  0.124 
93.9778 .4,@./!A%3 @!/&!4.2@2  E 4 .149 
3.14 1.53600  0
112.2372 .4,2j@.4j26A 43C36342A.B.6M36@  E3.414 1.5 3600  0.163 
Centralizare datelor de la calculul dimensiunilor racordurilor desorberului
Nr.crt. Denumire record
Diametru [m] Viteza [m/s]
Calculate STAS admisa Recalculate
1
racord intrare abur
stripare
0.866 0.8 5 ... 20 14.654
2
racord iesire SO2 +
abur antrenare
0.124 0.15 5 20 8.671
3
racord intrare solutie
sulfuroasa
0.149 0.15
0.5
2.5
1.478
4
racord iesire
absorbant regenerat
+ condens
0.163 0.15
0.5
2.5
1.765
Model de calcul a vitezei recalculate:
45

26503.5688 H.43B 

 14.6538 

3.14 0.48 3600 ..

3.3.3. Fisa tehnica a desorberului
Fisa tehnica Nr.2
Denumirea utilajului: coloana de desorbtie
Pozitie de functionare: Vertical
Numar de bucati: 1
Destinatie:
coloana este destinata desorbtiei SO2-lui din solutia sulfuroasa rezultata
la absorbtie prin incalzirea acesteia la 100 C
Descrierea functionarii:
coloana functioneaza cu circulatia celor doua faze, gazos si lichid in
contracurent
Dimensiuni de gabarit:
diametrul coloanei Dc = 1.472 m
inaltimea coloanei Hc = 26.266 m
inaltimea umpluturii Hu = 20.5165 m
numarul straturilor de umplutura nstrat = 5
masa coloanei Mc = 56.537 t
Conexiunile
desorberului:
diametrul racordului de intrare abur stripare dr, abur stripare = 0.85 m
diametrul racordului de iesire SO2 + abur antrenare dr, SO2 + abur antrenare f =
0.15 m
diametrul racordului de intrare solutie sulfuroasa dr, solutie sulfuroasa = 0.15
m
diametrul racordului de iesire absorbant regenerat + condens dr, absorbant
regenerat + condens f = 0.15 m
Material din care este
confectionat:
otel laminat obisnuit OL 37
46

3.4.Dimensionarea recuperatorului de caldura

3.4.1. Descrierea principalelor tipuri de schimbatoare de caldura
Aparatele termice folosite in industria chimica servesc la realizarea unor opera
tii insotite de trecerea caldurii de
la un loc la altul, de la o materie la alta. Ele se numesc schimbatoare de caldu
ra [13, pg. 336] .
Majoritatea schimbatoarelor de caldura sunt aparate in care sunt delimitate doua
spatii pentru circulatia
celor doua substante participante la schimbul de caldura de un perete despartito
r (suprafata de transmitere a
caldurii). Uneori suprafata despartitoare nu exista, schimbul de caldura intre s
ubstante facandu-se prin contact
direct.
Schimbatoarele de caldura propriu-zise se clasifica in doua subgrupe:
-recuperatoare, in care schimbul de caldura se face de la fluidul cald la fluidu
l rece, printr-un perete
despartitor, in regim stationar (permanent) si
-regeneratoare, in care schimbul de caldura se face prin intermediul unui solid
care inmagazineaza
caldura de la fluidul cald si cedeaza apoi fluidului rece, in regim nestationar
(periodic).
Tipurile reprezentative sau mai utilizate de recuperatoare de caldura sunt urmat
oarele [14, pg.338-353]:
-schimbatoare de caldura cu (una sau mai multe) serpentine
pentru debite mici de
fluid, lichide care nu
formeaza cruste sau depuneri greu de curatat in interiorul serpentinei,
schimbatoare de caldura cu tevi coaxiale
stenta buna la presiune
schimbatoare de caldura tubulare
-schimbatoare de caldura spirale
erente de temperatura
de cateva grade,
schimbatoare de caldura cu placi
filtrelor presa; prezinta

pentru debite mici de fluide, au o rezi

sunt cele mai folosite,

poate realiza recuperarea caldurii chiar la dif

au un principiu de onstructie similar cu cel al

o concentrare mare a suprafetei de transfer termic si un schimb de caldura inten

s si eficace,
-schimbatoare de caldura cu placi ondulate incrucisate
folosite in special pentr
u schimbul de caldura
intre gaze,
schimbatoare de caldura cu aripioare (longitudinale sau transversale) folosit la
imbunatatirea
transferului de caldura prin marirea ariei suprafetei de transmitere de partea f
luidului cu coeficient mic
de transmitere

Schimbatoarele de caldura sunt de mai multe tipuri:

-schimbatoare de caldura tubulare simple
sunt construite dintr-un fascicul de te
vi fixate la capete in
gaurile a doua placi tubulare; la extremitatile fasciculului tubular sunt doua c
amere, de distributie si de
colectare, acoperite cu capac; faciculul de tevi este inchis intr-o manta; in in
teriorul aparatului se separa
doua spatii: cel tubular si cel intertubular,
-schimbatoare de caldura cu mai multe treceri prin tevi
fluidul care circula pri
n interiorul tevilor
parcurge de mai multe ori aparatul, trecand intr-un sens si in sens contrar prin
cate o fractiune din
numarul tevilor fasciculului; dirijarea lichidului se face prin pereti despartit
ori etansi, prevazuti in
camerele de la capetele tevilor; transferul termic se face intr-un mod combinat
(mixt),
-schimbatoare de caldura cu sicane (longitudinale, transversale sau elicoidale)
dirijeaza curentul de
fluid care circula printre tevi in directie perpendiculara pe fasciculul de tevi
, marind in acest fel viteza
fluidului si imbunatatind coeficientul de transfer; transferul termic se face in
curent incrucisat.
47

Pentru schimb de caldura fara condensare, pozitia verticala sau orizontala a sch
imbatoarelor de caldura este
determinata de locul disponibil si de consideratii tehnologice asupra intregii i
nstalatii. Cand schimbul de caldura
se face cu condensare de vapori, coeficientul de transfer esti mai mare in tevi
orizontale; cand condensarea este
urmata de racirea condensatului, asezarea verticala este preferabila.
Ca regula generala, prin tevi va circula fluidul mai cald, cu debit mai mic, cu
vascozitatea mai mica, cu
presiune mai mare (pentru a evita ingrosarea mantalei), cel care formeaza cruste
, depuneri cocs, cristale, etc.
(pentru ca sa se poata curata mai usor), lichidul corosiv (pentru a feri mantaua
de coroziune), iar printre tevi va
circula fluidul cu vascozitatea mai mare, gazele, vaporii.
Tevile schimbatoarelor de caldura se repartizeaza cat mai uniform pe sectiunea
ransversala a mantalei, in
cercuri concentrice, in patrat sau in hexagon. Dispunerea tevilor in patrat re
vantajul ca permite curatirea din
doua directii. Dispunerea tevilor in hexagon corespunde la utilizarea optima a
ectiunii. Tevile se aseaza cat mai
aproape una de alta pentru a mari viteza fluidului care circula prinre tevi si
entru a realiza o concentrare mai
mare a suprafetei de transfer.

t
a
s
p

3.4.2. Calculul suprafetei de transfer termic al recuperatorului

i  v w.q-3M .
w  v.q-3M
Q
K

caldura schimbata intre cele doua fluide

coeficient global de transfer termic
Tmed
diferenta medie (aritmetica sau logaritmica) de temperatura, potent
ialul schimbului termic
Bilantul termic al recuperatorului:
Q cedata de fluidul cald = Q primita de fluidul rece + Q pierderi
Q pierderi reprezinta 3-5 % din Q cedata de fluidul cald

1 fluid mai cald

2 fluid mai rece
Fluidul mai coroziv circula intratubular, agentul de incalzire circula intertubu
lar.
)1  0.04* .-,2j@.4j26A 43C36342A.B.6M36@ }k,5O $qF%  qF&'
 .-,@./!A%3 @!/&!4.2@2 }k,@./. $q&  q%'
,B2/ ,{,{[2]
}k,L  0.342 +,C|1  0.342 4.186 +,C |1  1.43 +,C |1
}k 5 4.18 +,C,{ |1 [5, pg.517, Tabelul XXXIX]
[5, pg.517, Tabelul XXXIX]
}k O5  4.23 +,C,{ |1

cp H2O lichid la 100 C

cp SO2 lichid la 40 C

cp H2O la 40 C

}} .
sssssss.
s K } $1  .
s.
&ssssss.
s'  1.43 0.007586 K 4.18 )1  0.007586*
k,@./.  k,L
 &  k 5 
 4.16 x y
48

T2i = 21.19 C T2f = 60 C

Mm,sol.sulfuroasa Mm,sol.sulfuroasa
Mm,absorbant regenerat + condens
T1i = 100 C
Mm,absorbant regenerat + condens
T1i
C T2f = 60 C
Mm,sol.sulfuroasa Mm,sol.sulfuroasa
Mm,absorbant regenerat + condens
T1i = 100 C
Mm,absorbant regenerat + condens
T1i
)1  0.04* 107523.2196 4.23 $100  qF&'  92536.216 4.16 )60  21.19*
.qF&  65.78
.i@B0%-j2A2  107523.2196 4.23 )100  65.78 *  15562.4323 10H xy  4.3229 10. .
T2i = 21.19 C
T2f = 60 C
T1i = 100C
T1f = 65.78 C Tm
TM
49

Digrama de variatie a temperaturii de-a lungul schimbatorului de caldura:

.q-  10060  40
.}O  }
.  !.O!  .z

.qN  65.78  21.19  44.56

.qN .q- c 2 .

!z.z}: .q-3M  .qN  .q-  44.56  40

=4056
44.
.q.q-N
42.23
Coeficientul global de transmitere a caldurii se determina pe baza coeficientilo
r partial:
1v 1 .%K1 .FK .
% .
..1 coeficient partial de transfer de caldura de la absorbant regenerat + conden
s la peretele exterior al tevii
.2 coeficient partial de transfer de caldura de la peretele interior al tevii ca
tre solutia sulfuroasa
Schitand schimbul de caldura de la agentul termic cald la solutie sulfuroasa, av
em:
Tp1, Tp2
temperatura depunerilor de rugina si de compus sulfuros de Fe la contac
tul cu fluide
Tp1 , Tp2
temperatura peretelui la contactul cu depunerile de rugina si de compus s
ulfuros de Fe
qF .:..<  FGG..R.ef  82.89
q ...< F.Fh..G 40.595
strat
strat
limita 1 limita 2
T1
T1
Tp1
Tp1
.

T2
.p
Tp2
Tp2
T2
strat de rugina pe
un compus sulfuros cu Fe pe
partea apei
partea solutiei sulfuroase

.1, .1 50
.2, .2

Determinarea K se face prin incercari succesive, prin metoda fluxurilor termice

specifice, care se bazeaza
pe proprietate ca fluxul termic specific variaza liniar cu temperatura in limite
nu prea largi ale acestuia.
)qkF  qk*
iv w.q-3M  .Fw$qFqkF'w . .% .w$qkq'
.
 qkF %  qk
.
 iwv .q-3M  .F$qFqkF' . .% . $qk q'
.
Fluxurile termice specifice:
 v .q-3M F  .F $qF  qkF'
k  .;. ; .
:  1^:[\ K XY K 17
..: .: .1^:[\ .XY .17
.
 . $qk q'  F  k 
Se constata ca atat in ecuatiile criteriale de calcul ale .1 si .2, cat si in re
latiile fluxurilor termice specifice
intervin temperaturile pe o fata si pe cealalta a peretelui solid, Tp1 si Tp2.
Valorile orientative admise pentru coeficientii partiali de transfer termic [5,
pg.178, Tabelul 4-5]:
.F  6550 +-|1
curgere turbulenta fortata perpendicular pe tevi (se da valori intre
3100-10000) +-|1
. 3500 +-|1
800) +-|1

curgere turbulenta fortata in tevi si canale (se da valori intre 1200-5

.4!C%62  ..3;  0.5   2 -se considera tevi de 252 mm [5, pg.513, Tabelul XXXIV]
..A3/ .4!C%62  1.16 +-N
|1 [5, pg 510, Tabelul XXVIII]
..A3/  46.5 +-N
|1 [5, pg 511, Tabelul XXVIII]
..3;  2.3265 +-N
|1 -s-a luat .
pentru crusta, piatra de cazan [5, pg 510, Tabelul XXVIII]

v ..1^:[\ Y.17  .gP1T P1T .gP1T  887.0388 +-|1 .1^:[\ .XY.17 . . ggP.
.XTg .

v .q-3M  .F $qF  qkF' .

887.0388 42.23  6550 $82.89  qkF' .
qkF  77.17
"O  .
.
l dimensiunea geometrica caracteristica, in cazul .1 este diametrul exterior al
tevii (dext = 25 mm)
Considerand transmiterea caldurii prin convectie la curgerea transversala peste
un fascicul de tevi
netede decalate, la Re = 12500 > 1000, avem formula de calcul pentru Nu [5, pg.1
62, rel.4-28]:
.. .H. !.R
"O0.4. G!G !k.G .
.
51

..
-coeficient de corectie dependent de unghiul de atac; deoarece nu avem inca date
referitoare la marimile
schimbatorului de caldura, se ia ..
= 0.6 valoare propusa pentru schimbatorul de caldura multitubular cu
sicane transversale
}k .

.
Pr
se calculeaza pentru apa la temperatura medie a lichidului (absorbant regener
at + condens), T1 = 82.89 C
}k4.19 x y
. 0.344 10;H . .
. 0.6764 x y
.19 10H 0.344

Prp
se calculeaza pentru apa la temperatura peretelui calculata anterior, Tp1 =
77.17 C
}k4.19 x y
. 0.3694 10;H . .
. 0.673 x y
.19 10H 0.3694 10;H

.FHF.R
"O  0.4 12500G.. 2.131G.H. .H G 0.6  88.795 S!  G..e.Q ff.ehR N
.F .MRFG1T  2402.623 +-|1
F  .F $qF  qkF'  2420.92 )82.89  77.17*  13740.68 +-N1
.;. ee.Fe;.
F  k  1^:[\ Y.17 .
13740.68  P.gP1T P1T .gP1T .
qk 67.704 .X. ..g .P.Tg
.1^:[\ .XY.17
"O  .
.
l dimensiunea geometrica caracteristica, in cazul .2 este diametrul interior al
tevii (tevi 252, dint = 21 mm)

Considerand transmiterea caldurii prin convectie la curgerea turbulenta deplin d

ezvoltata in conducte
drepte si canale, la Re = 12500 > 10000, avem formula de calcul pentru Nu [5, pg
.159, rel.4-17]:
.f .QH !.R
"O  0.021 ./ . G !G !k.G
.l -coeficient de corectie care arata influenta raportului dintre lungimea condu
ctei si diametrul acesteia asupra
.2; deoarece nu avem inca date referitoare la marimile schimbatorului de caldura
, se ia .l= 1
}k .

.
Pr se calculeaza pentru solutie sulfuroasa (apa) la temperatura medie a lichidul
ui, T2 = 40.595 C
52

}k4.18 x y
. 0.6488 10;H . .
. 0.6348 x y
.18 10H 0.6488 10;H
 40.6348  4.272
Prp se calculeaza pentru apa la temperatura peretelui calculata anterior, Tp2 =
67.704 C
}k4.19 x y
. 0.4191 10;H . .
. 0.6659 x y
.19 10H 0.4191 10;H
 40.6659  2.636
..f .QH .4.272
"O  0.021 1 12500G 4.272G 2.636.GR  83.818
S! ..HQffH.fFf N
..M GFFG1T  2533.842 +-|1
 . $qk q'  2533.842 )67.704  40.595*  68690.4 +-N1
F 68690.4
13740.68 c 1.1 .
}O
O.}O!.F,.
z }. . !z=.

=. !z

!
ITERATIA 1
.F  2402.623 +-|1
. 2533.842 +-|1
v  666.442 + 1
qkF  71.17

-|

"OF  86.92
.F  2352.078 + N1
F  27564.197 +-N1
qk 52.18
 4.271
 3.405

la Tp2 = 52.18 C

"O 179.876 N
. 5437.685 +-|1
53

 62997.114 +-N1  .hhe.FFQ

eR.Q.Fhe c 1.1
ITERATIA 2
.F  2352.078 +-|1
. 5437.685 + N1
v  770.405 + 1
qkF  69.05

-|

"OF  86.252
.F  2333.79 + N1
F  32281.24 -+-

|1
qk 46.81
 4.272
 3.768

la Tp2 = 46.81 C

"O 175.388
. 5302.027 + N1
 32991.3 +-N1  HhhF.H
fF.
HQ  1.02
Pentru determinarea temperaturilor reale ale peretelui se va folosi urmatoarea r
eprezentare grafica a
fluxurilor termice specifice q1 si q2 in functie de temperatura peretelui de par
tea fluidului cald Tp1:
y = -2568.4x + 210359
69.0578872 32991.3012
71.1709207 27564.1974
y = 14536x
971571
71.1709207 62997.1141
69.0578872 32281.2396
Din intersectarea celor doua linii pe baza liniaritatii variatiei pe un interval
nu prea larg, rezulta ca:
qkF  69.1
 32880.163 x y

54

y = -2568.4x + 210359
y = 14536x -971571
27500
32500
37500
42500
47500
52500
57500
62500
69 69.5 70 70.5 71
y = -2568.4x + 210359
y = 14536x -971571
27500
32500
37500
42500
47500
52500
57500
62500
69 69.5 70 70.5 71
v .q-3M i.
 HffG.F.H .
.
v   778.597 + 1
..U3 Q.H -.
.H
hFG.
.
w  a  QHffG.F.H  131.4744 .
3.4.3. Calculul numarului de tevi, a lungimilor si a diametrului recuperatorului
Diametrul tevilor: 25 mm.
In general, se admit valori cuprinse intre 2050 mm, dar se recomanda valori cat m
ai mici pentru a avea
turbulenta ridicata (viteza de circulatie prin tevi a fluidului cat mai mari).
Numarul de tevi, nt se determina indirect, prin intermediul criteriului Re din e
cuatia debitul de fluid care
circula prin tevi, GV:
..% .
.  ..
. . %
.
..#E.% 4#E
4=A. .
=A .%.
-valoarea admisa a criteriului Re este 15000
.5 0.6560 10;H  . -vascozitatea dinamica a apei la 40 C

.5992 ,C
-T -densitatea apei la 40 C
55

1 .
s .
&ssss.
ss.
Gs .
sssssss.
s
.@./!A%3 @!/&!4.@2 .5G .91834.2

c   702.016 c 
z}
92536.216
z. 92536.216
z.
cH Kc c..
H c
} 0.001006252992
 .. }
xy 1300 xy
..@..786 +,C1 densitatea solutiei sulfuroase la 40 C
/!A%3 @!/&!4.@2  993-.
.F. +1#E,@./!A%3 @!/&!4.2@2  hRH.UW^TV  93.115 -T-debitul volumetric de solutie sulf
uroasa
hhH.ef.+1 0
.  3.
 FRGGGG..R.GFG1T  0.4715 -@ -viteza de circulatie a fluidului in interiorul tuburilo
r
M: hhH.ef.G.G.
 QJa QhH.FF.
=A .M:.  H.GGH.FQG.GFG.QeFR  158.46 -numarul de tevi
Aw . .-3M%! =A
A 
A b.-3M%!
 FHF.QeQQ
=AQ.  11.488 c 6 -lungimea tevilor
.MU3:6 H.FQG.GHFRf.
.
din motive constructive si de amplasare se va folosi un schimbator de caldura cu
mai multe treceri
A  11.488=A43B34%  .
=A43B34% 87  4
A43B343 2.
In general
A43B34%
 24se. ia
Pe baza acestor valori determinate se cauta in literatura [5, pg.513, tabelul XX
XIV] un schimbator de caldura cu 4
treceri care are o suprafata de transfer termic .
....aaa. e e si i .
....a. i.
Schibatorul de caldura ales are urmatoarele caracteristici: % 0.8
(interior)=A 446 -numarul de tevi .
4=A
 -lungimea
k3 . A43B343
tevilorwA@A26M24M
 111.5
 137 -aria suprafetei de schimb
Pe baza acestor valori se recalculeaza .1, .2
ului ales nu poate sa

diametrul matalei

A. Aria disponibila a schimbator

fie mai mare cu 20% decat aria rezultata din calcul, deci trebuie indeplinita co
nditia:
w@A26M24M  )1

1.2* wB2/B!/2A2

.5 0.344 10;H  . -vascozitatea dinamica a apei la 83 C 9 ,C

.5  969.-T -densitatea apei la 82.89 C
.Fh. +1#E,2j@.4j26A 43C36342A.B.6M36@  FGeRHUW^TV  110.86 -T-debitul volumetric de a
bsorbant
h.h.h+1 0
regenerat + condens
56

)o:13.
[.
.  bX\Y  .
wFQ\ Q
#E).:;M.
6* . .
.  F.Ja,\_X1\[ 1^[1\..X[3[_ 
,2j@.4j26A 43C36342A.B.6M36@  .:;M.

F. .).6.
F.FFG.f.
 0.4343 H.GGH.FQ)G.f;G.GRQQ.* @ .M  h.h.hG.QHQHG.GR
.  ..
G.HQQFG1T  30617.052 -regim de curgere turbulent
.. .H. !.R
"O0.4. G!G !k.G .
.

unghiul de atac fiind foarte mic (diametru mic, lungime mare a schimbatorului),
se vor amplasa sicane
transversale .. 0.6
.
.FHF .R
"O  0.4 30617.052 G.. 2.131G.H. .RfH

G 0.6  147.636
. 0.6764 +-N
|1 -pentru apa la temperatura medie a lichidului (absorbant regenerat + condens)
, T1 = 82.89 C S! ..e.Q FQe..H. N
.F .M  GRFG1T  3994.456 +-|1
 n3:[[.
.  bX\.
wQ\ Q
M: Ja,_XY: _Y<1X\_\ F.hH.FFR#E,@./.@!/&!4.2@2  .F. =A . .
.  F..M6 H.GGH.FQG.GFQQ.  0.67 -@ .M:  hhH.ef.G..eG.GF :
.  ..

G..R.GFG1T  21317.799 -regim de curgere turbulent

"O  0.021 ./ . G.f !G.QH

!

A4 !k.G
 021 50 ../1
.% 0.! 4.272

calculat la T2 = 40.59 C

.FfQhFGTG.QQ.HFG1T
 QG....f  3.768

calculat la Tp2 = 46.817 C

..f .QH . 4.272

"O  0.021 1 21317.799G 4.272G 3.768 .GR  117.493
. 0.6348 +-N
|1 pentru apa la temperatura medie a solutiei sulfuroase, T2 = 40.595 C S!  G..HQfFF
e.QhH N
. .M:[FFG1T  3551.667 +-|1
57

v .1F K .4!C%62 A3/ K ..3;  .5 10;H K 2 46 10;H .5 10;H .4!C%62 K .1.A3/ ..3; K 1 399
41.456 K 01.16
1.5 K 02.3265 K 35511.667
...
 819.091 x y
i@B0%-j2A2  4.3229 10. ..
.q-3M  42.23 .
i .3229 10.
iv w .
w  .q-3M  423  124.974 
.q-3M v 819.091 42.
w@A26M24M  )1 1.2* wB2/B!/2A2 .
137  )1
1.2* 124.974
Lungimea totala a schibatorului de caldura:
A32E2
B2k2B
(@B0%-j2A.4
K 2 
Pentru a evita modificarea vitezei in capac, a loviturilor de berbec care conduc
la distrugerea
schimbatorului, se recomanda ca sectiunea totala a tevilor sa fie egala ca aria
capacului:
.%%.%0.021

B .=A
B % =A0.8 4460.078
42 22
B A0.1,caseavem
Pentru
recomanda admiterea unei valori intre 0.1
0.25 m, valoare cat mai
apropiata de 0.1 .
B 0.1
Prezenta peretelui despartitor de pe placa tubulara aduce dupa sine obturarea te
vilor de pe diagonala
schimbatorului. Tevile scoase din functiune se vor reamplasa in placa tubulara,
in imediata apropiere a peretelui
(mantlei).
3.4.4. Calculul racordurilor recuperatorului
Dimensiunile racordurilor recuperatorului se determina cu ecuatia debitului volu
mic al fluidului care circula
prin racord pentru:
 hRH..F. +W^1 -T
-intrare solutie sulfuroasa, #.,@./!A%3 @!/&!4.2@2 %6%A%2/ FGGG.FF+UW^T1  92.525
+0 1

.-,@./!A%3 @!/&!4.2@2  92536.216 +0 .

1 .
s.
&ss,s.
ss.
Gs .
ss,sss.
s
s5 ss
.@./!A%3 @!/&!4.@2 .5G ..
91834.2 c   702.016 c  .
92536.216
z} z. 92536.216
c  .. c
}  .. }
 cH
58

K cH  0.000999887998 xy 1383 xy

..@./!A%3 @!/&!4.@2  1000.112 +-T1

densitatea solutiei sulfuroase la 20 C [5, Brat
u-probleme]
 FGeRH.Fh. +W^1
intrare absorbant regenerat+condens, #.,2j@.4j26A 43C36342A.B.6M36@ %6%A%2/ hRf
+UW^T1 V 
112.2372 +1
.-,2j@.4j26A 43C36342A.B.6M36@  107523.2196 +.
.5  958 +-T1 -densitatea apei lichide la 100 C 0
 hRH..F. +V 1 -T
-iesire solutie sulfuroasa, #.,@./!A%3 @!/&!4.2@2 &%62/ hfQ... +UW^T1  93.9778 +0
1
.-,@./!A%3 @!/&!4.2@2  92536.216 +0 .
.@./!A%3 @!/&!4.@2  984.66 +-T1
 FGeRH.Fh. +W^1

densitatea solutiei sulfuroase la 60 C

-iesire absorbant regenerat+condens, #.,2j@.4j26A 43C36342A.B.6M36@ &%62/ UW^T

hfG.FF +1
109.705 +1
.-,2j@.4j26A 43C36342A.B.6M36@  107523.2196 +.
.5  980.11 +-T1 -densitatea apei lichide la 65.78 C
.4 E4#.
Valorile orientative ale vitezei de curgere ale lichidelor {E]: ./%B0%M3  0.5  2.5
-@
4 92.525 .4,%6A4243 @./.@!/&!4.2@2  E3.14 1.5 3600  0.1477 
112.2372 .4,%6A4243 2j@.43C36..B.6M36@  E3.414 1.5 3600  0.1627 
93.9778 .4,%3@%43 @./.@!/&!4.2@2  E 4 .1488 
3.14 1.53600  0
109.705
.
.4,%3@%43 2j@.43C36.. B.6M36@  E 4
1608 
3.14 1.53600  0
Centralizare datelor de la calculul dimensiunilor racordurilor
recuperatorului
Nr.crt. Denumire record Diametru [m] Viteza [m/s]
59

calculat STAS admisa Recalculate

1
racord intrare solutie
sulfuroasa
0.1477 0.15 0.5
2.5 1.455
2
racord intrare
absorbant regenerat +
condens
0.1627 0.15 0.5 2.5 1.765
3
racord iesire solutie
sulfuroasa
0.1488 0.15 0.5 2.5 1.478
4
racord iesire absorbant
regenerat + condens
0.1608 0.15 0.5 2.5 1.725
Model de calcul a vitezei recalculate:
92.525 .
.43B   1.455 .
3.14 0.1543600

..
3.4.5. Calculul masei recuperatorului
Masa recuperatorului se calculeaza cu formula: .43B!k  .-K.A K2 .k K.2!
-T [5, pg.496, Tabelul II]
recuperatorul va fi confectionat din otel obisnuit OL37, ..A3/  7850 ,C
Mm
masa mantalei
grosimea peretelui mantalei se adopta .
B*
= 5 .
mm ..A3/
.-.-..A3/
 3.14))0.8
%K .*)(A
K 0.005*
K2)4 K 2 0.1* 0.005 7850  416.691 c

Mt masa fasciculului tubular

grosimea tevilor este .
= 2 mm .A =A.A.! =A).%6AK .*(A . .!  446 3.14 )0.021 K 0.002* 4 0.002 7850
Mp masa placii tubulare
grosimea peretelui placii se adopta .
= 5mm
.k ).k/2B2 =A..4%&%B%!*.! 4
.) %K2 .*
=A .3A* . .!
 3.14
.)0.8 K 2 0.005* 446 0.025 0.005 7850  11.626 c
4
Maux

masa elementelor auxiliare (doua capace, sicane transversale, etc.)

.2!  0.01 $.- K .A K 2 .k'  0.01 )416.691 K 2022.795 K 2 11.626*  24.627 c

.43B!k  416.691 K 2022.795 K 2 11.626 K 24.627  2.487 .
60

3.4.6. Fisa tehnica a aparatului

Fisa tehnica Nr.3
Denumirea utilajului: recuperator de caldura
Pozitie de functionare: Orizontal
Numar de bucati: 1
Destinatie:
recuperatorul este destinat preincalzirii solutiei sulfuroase la 60 C
inainte de intrarea fluidului in desorber pe seama agentului de incalzire
folosit in prealabil in desorbtie
Descrierea functionarii:
schimbatorul functioneaza cu circulatia celor doua fluide, agentul termic
rece si agentul termic cald in contracurent
Dimensiuni de gabarit:
suprafata de transfer termic: A = 137 m2
diametrul interior al recuperatorului Di = 0.8 m
lungimea recuperatorului cu capac Lsch = 4.2 m
lungimea tevilor Lt = 4 m
numarul tevilor nt = 446
numarul de treceri ntreceri = 4
masa recuperatorului Mr = 2.487 t
Conexiunile
recuperatorului:
diametrul racordului de intrare solutie sulfuroasa dr, intrare sol.sulf = 0.2 m
diametrul racordului de intrare absorbant regenerat + condens dr, intrare
abs.regen + condens f = 0.15 m
diametrul racordului de iesire solutie sulfuroasa dr, iesire sol.sulf. = 0.15 m
diametrul racordului de iesire absorbant regenerat + condens dr, iesire
abs.regen. + condens f = 0.15 m
Material din care este
confectionat:
otel laminat obisnuit OL 37
61

3.5.Dimensionarea condensatorului
3.5.1. Calculul suprafetei de transfer termic al condensatorului
i  v w.q-3M .
w  v.q-3M
Q
K

caldura schimbata intre cele doua fluide

coeficient global de transfer termic
Tmed
diferenta medie (aritmetica sau logaritmica) de temperatura, potent
ialul schimbului termic
Bilantul termic al condensatorului:
Q cedata de fluidul cald = Q primita de fluidul rece + Q pierderi
Q pierderi reprezinta 10 % din Q cedata de fluidul cald (condensatorul nu este i
zolat)

1 fluid mai cald

2 fluid mai rece
Fluidul care urmeaza sa se condenseze (amestecul de vapori de apa si SO2) circul
a intertubular (avantajul
pierderii de caldura si prin peretele schibatorului), agentul de racire (apa de
turn) circula intratubular.
Temperatura de intrare al agentului de racire se ia egala cu temperatura medie a
nuala, .
20 C, iar
temperatura finala se alege sub temperatura la care incep sa precipite sarurile
de Ca si Mg, deoarece acestea
formeaza un strat de crusta, care inrutateste mult transferul termic.
Temperatura initiala si finala al amestecului supus racirii ramane aceeasi, 100 C
, avem doar condensare
apei, adica schimb de caldura latenta.
T2i = 20 C T2f = 40 C
Mm,apa de racire Mm,apa de racire
Mm,SO2(g) + H20(g)
T1i = 100 C
Mm,SO2(g) + H2O (L)
T1f = 100 C
62

condensatorul are dispunere verticala

Astfel bilantul termic ia forma:

.-,2j!4 26A436243 !  .-,2C36A M3 42B%43 }k,5 $q&  q%' K ik)1  0.1* .-,5 !  .-,2C36A M
%43 }k,5 $q&  q%'
.-,2j!4 26A.0 -debitul masic de vapori de apa
436243  133661 ,.
!  2260 ,.
,C -caldura latenta de condensare a vaporilor de apa de 100 C
}k 5  4.18 +,C ,{ |1 [5, pg.517, Tabelul XXIX]
cp H2O la temperatura medie de 30 C)1 
0.1* 133.661 2260  .-,2C36A M3 42B%43 4.18 )40  20* .
.-,2C36A M3 42B%43 3251.991 ,C
.i@B0%-j2A2  133.661 2260  302.073 10H xy  83.909 10H .
Digrama de variatie a temperaturii de-a lungul schimbatorului de caldura:
.q.q N-100 20 80 10040 60
.qN .q- c 2 .
}O
.  .}  !.O!  .z

!z.z}: .q-3M .qN.q-8060

= .q.q-N
60
80 69.521
T1i = 100C
T1f = 100 C
Tm
TM
T2f = 40 C
T2i = 20 C
Coeficientul global de transmitere a caldurii se determina pe baza coeficientilo
r partial:
63

1
v
1 .%K 1 .FK ..% ..1
coeficient partial de transfer de caldura de la amestecul SO
2 + H2O la peretele exterior al tevii
.2 coeficient partial de transfer de caldura de la peretele interior al tevii ca
tre apa de racire
Schitand schimbul de caldura de la amestecul SO2 + H2O la apa de racire, avem:
Tp1, Tp2
temperatura depunerilor de compus sulfuros de Fe si de rugina la contac
tul cu fluide
Tp1 , Tp2
temperatura peretelui la contactul cu depunerile de compus sulfuros de Fe
si de rugina
qF .:..<  100
strat
limita 1
Tp1
T1
T1
strat
limita 2
strat de rugina pe
partea SO2 + H2O
si un compus
sulfuros cu Fe pe
partea SO2 + H2O
.1, .1; .1 , .1
Tp2
Tp1
T2
T2
.p
strat de rugina pe
partea apei
.2, .2
64

q .:..< G.QG 30

 w )qkF  qk*
iv w.q-3M  .Fw$qFqkF.
 .w$qkq'
. .% .
 qkF %  qk
.
 iwv .q-3M  .F$qFqkF' . .% . $qk q' .
Valorile orientative admise pentru coeficientii partiali de transfer termic [5,
pg.178, Tabelul 4-5]:
.F  15000 +-|1
condensarea vaporilor de apa saturanti pe suprafata exterioara a une
i tevi orizontale (se
da valori intre 9300-15000) +-|1 .3500 + N1
nale (se da valori intre 1200-5800) + N1

curgere turbulenta fortata in tevi si ca

-.
-|
v  1^:[\ Y.17  P.gP1T P1T .gP1T  679.174 +-|.
...X. gPPP.. ..g .P.Tg . .
.1^:[\ .XY.17 . .
TgPP
v .q-3M  .F $qF  qkF' .
679.174 69.521  15000 $100  qkF' .
qkF  96.85
La condensarea vaporilor pe suprafata exterioara a unui fascicul de tevi orizont
ale avem:
E.H .!
I-3M o0.72
.

. .3A o  .)=E*,O=. =E  2 )==MA 1*

.
-coeficientul mediu pe intregul fascicul la dispunerea decalata a acestora [5, p
g168, fig.4-8.]
nv numarul mediu de tevi in randul vertical
nt numarul total de tevi in schimbatorul de caldura
nd numarul de tevi pe diagonala haxagonului [5, pg.514, tebelul XXXV]
se alege un schimbator de caldura cu dispunere pe hexagoane, cu:
nt = 19
nd = 5
19
.

=E 2.375 ..1

2 )5  1*
A.X[3.A  FGG.h..FF
.k3/   98.426 n -temperatura medie a peliculei de condensat
. 68.25 10;+ .1 -la tpel
. 959.101 +,C1 -la tpel
!  2260 +,C1 -la tcond
. 0.288 10;H . -la tpel
.  .B.6M  .k -diferenta de temperatura
)68.25 10;*H 959.101 2260 10H 9.81
I-3M  .F1 0.72 .
16643.58 x y
0.288 10;H )100  96.85* 0.025  vF  .F $qF  qkF'  16643.58 )100  96.85*  52390.53
65

.;. h..fR;.
Fk  .
52390.53  P1T P1T P1T .
qk 38.175
1^:[\ .XY.17 P.gg .P.g
.1^:[\ .XY.17. ...Tg
La transmiterea caldurii prin convectie la curgerea turbulenta deplin dezvoltata
in conducte drepte si
canale (Re > 1000):
!.R "O  0.021 ./ . G.f !G.QH !k.G
}k .

.
Pr

se calculeaza pentru apa de racire la temperatura medie de T2 = 30 C

}k4.18 x y
. 0.8007 10;H . .
. 0.618 x y
.18 10H 0.8007 10;H

0.618
Prp
se calculeaza pentru apa de racire la temperatura peretelui calculata anteri
or, Tp2 = 38.175 C
}k4.18 x y
. 0.6791 10;H . .
. 0.6311 x y
.18 10H 0.6791 10;H

.
.f .QH R.QFR
"O  0.021 1 12500G 5.415G Q.Qhf GR  86.173 S!  G..Fff..FeH N
..M:[FFG1T  2535.949 +-|1
 . $qk q'  2535.949 )38.175  30*  20731.59 +-N1
F 20731.59

52390.53 A 0.9 .
.O}O!.F,.
}O
z }. . !z=.

=. !z

!
ITERATIA 1
.F  16643.58 + N1
. 2535.949 +-|1
v  635.159 + 1
qkF  97.346

.k3/  98.673 n

. 68.26 10;+ 1
66

. 958.92 +-T1 . 0.2878 10;H .IF  17381.8+ N1

F  46115.49 -+N
|1qk 45.697
-!  5.415 !k  3.851"O  89.595 . 2636.356 + N1
 41384.97 +-N1  0.89
ITERATIA 2
.F  17381.8 +-|1
. 2636.356 +-|1
v  642.327 +-1qkF  97.43

|.k3/  98.71 n

. 68.261 10;+ 1
. 958.89 +-T1 -|
. 0.2876 10;H .
IF  17524.14 +-|1
F  45020.96 +-N1qk 47.007

!  5.415 !k  3.753"O  90.161 . 2653.337 + N1

 45127.11 +-N1  1.002

De aici rezulta ca:  45127.11 +-N1
v .q-3M iw  QRFe.FF N
.
v  ..U3 .h.RF  649.114 +-|1
67

  fH.hGhFGT
.
w  aQRFe.FF  1.86 .
3.5.2. Calculul numarului de tevi, al lungimilor si al diametrului condensatorul
ui
Diametrul tevilor: 25 mm.
Numarul de tevi, nt se determina indirect, prin intermediul criteriului Re din e
cuatia debitul de fluid care
circula prin tevi, GV:
..
.
.  .% .
.  .
.
. ..
#E4 =. .
=4
..
-valoarea admisa a criteriului Re este 10000
.5 0.8007 10;H  . -vascozitatea dinamica a apei la 30 C
.5996 ,C
-T -densitatea apei la 30 C
43  HRF.hhF +1
#E,2k2 M3 42B%UW^TW^ 3.265 -T-debitul volumetric de apa de racire
hh.+1 0
.  3.
 FGGGGG.fGGeFG1T  0.3828 -@ -viteza de circulatie a fluidului in interiorul tuburilo
r
M: hh.G.G.
Ja QH...
=A  .Q
M.  H.GGH.FQG.GFG.Hff  6.84 -numarul de tevi
Aw . .-3M%! =A
A 
.-3M%! =A
 b .
F.f. fQ 3.763A6 -lungimea tevilor
A .MU3:6 H.FQG.GH..

.
se va folosi un schimbator de caldura cu o singura trecere
Pe baza acestor valori determinate se cauta in literatura [5, pg.513. tabelul XX
XIV] un schimbator de caldura cu o
singura trecere care are o suprafata de transfer termic .
....a.i e si i .
....i. .
Schibatorul de caldura ales are urmatoarele caracteristici: % 0.15
A(interior)=A
2.5 -lungimea13tevilorw@A26M24M
-numarul de tevi 2.5 -aria suprafetei de schimb

diametrul matalei

Pe baza acestor valori se recalculeaza .1, .2 K

A. Aria disponibila a schimbator
ului ales nu poate sa
fie mai mare cu 20% decat aria rezultata din calcul, deci trebuie indeplinita co
nditia:
w@A26M24M  )1
68

1.2* wB2/B!/2A2

E.H .!
I-3M o0.72
.

. .3A

.1
.k3/  98.71 n
. 68.261 10;+-.
|1 -la tpel
. 958.89 +,C1 -la tpel
!2260 +1 -la tcond
. 0.2876 ,C 10;H . -la tpel
.  .B.6M  .k -diferenta de temperatura
.k  97.43 n
)68.261 10;*H 958.89 2260 10H 9.81

I-3M  .F1 0.72 .

17524.14 x y
0.2876 10;H )100  97.43* 0.025
 v

M =. .
.  QJa,\\ 3 1\.:1  QH..R FH  0.201 #E,2k2 M3 42B%43  ..

QH.ef .M:6 H.GGH.FQG.GF.
.M:  hh.G.GFG.G.
.  ..
G.fGGeFG1T  5264.266 -regim de curgere intermediar (2300 < Re < 1000)
Pentru calculul .2 la transmiterea caldurii prin convectie in regim intermediar
se foloseste o figura de
variatie a S! .g  .). * [5, pg.161,fig.4-1.] .
.T. o1
o4Po1.P
Pe baza figurii: S! .g 18 .
"O  18 !G.QH .o4.G.R
.T.o.

o4
o4Po1.P

.QH R.QFR
"O18 5.415
G H.eRH GR 40.787
. 0.618 + 1 -calculat la 30 C S!  G..FfQG.efe N
. .M:[
-|FFG1T  1200.311 +-|1
v.

0.510;H .510;H
1 .4!C%6.
1 A3/ K ..3; K 2 14610;.
....
.FK2 .4!C%62 K ..A3/ ..3; K 1 175241 .14 K 2 1.16 .5 K 02.3265 K 12001.311
 497.468 x y
i@B0%-j2A2  83.909 10H .
69

.q-3M  69.521 .
i 83.909 10.
i  v w.q-3M .
w  v .q-3M  497.468 69.521  2.426 .
w@A26M24M  )1 1.2* wB2/B!/2A2 .
2.5  )1
1.2* 2.426
Lungimea totala a schibatorului de caldura:
B2k2.
A32E2
(@B0%-j2A.4
K 2 
BSe0.1
admite lungimea capacului:
3.5.3. Calculul racordurilor condensatorului
Dimensiunile racordurilor recuperatorului se determina cu ecuatia debitului volu
mic al fluidului care circula
prin racord pentru:
 HRF.hhF +V 1 -T
-intrare apa de racire, #.,2k2 M3 42B%43 %6%A%2/ UW^T 3.258 +0 1
hhf +.
.2k2 M3 42B%43  998 +-T1
la 20 C
 eG.GF. +W^1 K FHH...F +W^1 -intrare SO2 (g) + abur antrenare (g), #., )C* . 2j!4 26A
436243 )C*.FQQ +UW^TV1 G.Rhe +UW^TV1  551.32 +-0T1
. )C*  2.144 +-T1

la 100 C

 HRF.hhF +V 1 -T
-iesire apa de racire, #.,2k2 M3 42B%43 &%62/ hh+UW^T1  3.278 +0 .
43  992 +,C1
la 60 C
.2k2 M3 42B%-T eG.GF. +W^1 K FHH...F +W^1 -T
-iesire SO2 (g) + condens (L), #., )C* . B.6M36@ )L*.FQQ +UW^T1 hRf +UW^T1  327.572
+0 .
.5 )L*  958 +-T1

la 100 C

.4 E4#.
Valorile orientative ale vitezei de curgere ale lichidelor {E]: .C2D3  5  20 -@ .z
./%B0%M3  0.5  2.5 -@
4 3.258
.
.4,%6A4243 2k2 M3 42B%43  E3.14 1.5 3600  00277 
4 551.32 .4, )C* . 2j!4 26A436243 )C*  E3.14 12.5 3600  0.1249 

70

4 3.278 .4,%3@%43 2k2 M3 42B%43  E3.14 1.5 3600  0.0278 

4 327.572 .4, )C* . B.6M36@ )L*  E3.14 12.5 3600  0.0963 
Centralizare datelor de la calculul dimensiunilor racordurilor
condensatorului
Nr.crt. Denumire record
Diametru [m] Viteza [m/s]
calculat STAS admisa recalculata
1
racord intrare apa de
racier
0.0277 0.025
0.5
2.5
1.845
2
racord iesire apa de
racier
0.0278 0.025
0.5
2.5
1.856
3
racord intrare SO2 (g) +
abur antrenare (g)
0.1249 0.15 5 ... 20 8.671
4
racord iesire SO2 (g) +
condens (L)
0.0963 0.1 5 ... 20 11.591
Model de calcul a vitezei recalculate:
3.258  .
.43B   1.8445 .
3.14 0.0254  3600 ..
3.5.4. Calculul masei condensatorului
Masa condensatorului se calculeaza cu formula: .B.6M .-K.AK2 .kK2 .B
-T [5, pg. 496, tabelul II]
condensatorul va fi confectionat din otel obisnuit OL37, ..A3/  7850 ,C
Mm
masa mantalei
grosimea peretelui mantalei se adopta .
=B*
5 mm
. ...A3/
.-..A3/
 3.14  )
)0.15
%K .*)(A
K 0.005*
K2)2.5 K 2 0.1* 0.005 7850
 51.57 c
Mt masa fasciculului tubular
grosimea tevilor este .
= 2 mm
71

.A =A.A.! =A).%6AK .*(A . .!  13 3.14 )0.021 K 0.002* 2.5 0.002 7850  36.8
Mp masa placii tubulare
grosimea peretelui placii se adopta .
= 5mm
.k ).k/2B2 =A..4%&%B%!*.! 4
.) %K2 .*
=A .3A* . .!
 3.14
.)0.15 K 2 0.005* 13 0.025 0.005 7850  0.538 c
4
Mc masa capacului
grosimea capacului se adopta .
= 5 mm
.B
B2k2B1
.B2k2B
.
.!..+4) %K2 .*K) % K .*
 + )0.15 K 2 0.005*K )0.15 K 0.005* 0.11 0.005 7850  1.397 c
4
.B.6M  51.57 K 36.85 K 2 0.538 K 2 1.397  92.29 c
3.5.5. Fisa tehnica a aparatului
Fisa tehnica Nr.4
Denumirea utilajului: condensator de vapori de apa
Pozitie de functionare: Vertical
Numar de bucati: 1
Destinatie:
condensatorul este destinat condensarii aburului antrenat de SO2 in
operatia de desorbtie
Descrierea functionarii:
schimbatorul de caldura functioneaza cu circulatia celor doua fluide,
agentul termic rece si agentul termic cald in contracurent
Dimensiuni de gabarit:
suprafata de transfer termic: A = 2.5 m2
diametrul interior al recuperatorului Di = 0.15 m
lungimea recuperatorului cu capac Lsch = 2.7 m
lungimea tevilor Lt = 2.5 m
numarul tevilor nt = 13
numarul de treceri ntreceri = 1
masa condensatorului Mc = 92.29 kg
Conexiunile
recuperatorului:
diametrul racordului de intrare apa de racire dr, intrare apa de racire = 0.025
m
diametrul racordului de intrare SO2 (g) + abur antrenat (g) dr, intrare SO2 (g)
+
abur antrenat (g) = 0.15 m
diametrul racordului de iesire apa de racire dr, iesire apa de racire = 0.025 m
72

diametrul racordului de iesire SO2 (g) + condens (L) dr, iesire SO2 (g) + conden
s (L) =
0.1 m
Material din care este
confectionat:
otel laminat obisnuit OL 37
3.6.Calculul utilajelor de transport a fluidelor
3.6.1.
Clasificarea si descrierea principalelor tipuri de utilaje folosite pentru
transportul fluidelor
Notiunea generica de pompe are in practica cateva diferentieri specifice [14, pg
371]:
in sens restrans, se numesc pompe numai utilajele pentru transportul lichidelor,
ventilatoare se numesc ce car transporta gaze la presiuni apropiate de cea atmos
ferica,
compresoare sunt masini pentru comprimat gaze la presiuni medii si inalte,
pompele de vid servesc pentru obtinerea unei depresiuni relativ mici in scopul i
ndepartarii gazului dintr-un
spatiu.
Energia furnizata pompei are efecte multiple, dintre care doua sau mai multe pot
interveni simultan:
-ridicarea unui lichid de la inaltimea z1 la inaltimea z2,
-marirea vitezei fluidului d ela w1 la w2,
-ridicarea presiunii fluidului de la p1 la p2,
-marirea entalpiei unui gaz de la h1 la h2,
-transportul fluidului, adica invingerea frecarii F.
Transportul lichidelor prin conducte si aparatele instalatiilor se face prin cad
erea libera din rezervoare,
asezate la inaltimea convenabila, sau cu ajutorul pompelor.
Clasificarea pompelor pentru lichide dupa criteriul constructiv:
-aparate fara elemente mobile
-pompe cu miscari alternative
-pompe centrifuge
-pompe rotative
Pompele centrifuge [14, pg.388-405] au o importanta deosebita in transportul flu
idelor. In ele, lichidul curge
printr-un rotor care ii imprima forta centrifuga; ca urmare, lichidul este trans
portat de la intrarea in pompa la
iesire; in timpul trecerii prin pompa presiunea si viteza lichidului cresc. Comp
arativ cu pompele cu piston,
pompele centrifuge nu au pisto, iar miscarea continua a rotorului determina o mi
scare continua, fara pulsatii a
lichidului in interiorul pompei si in conducte. La pompele care aspira lichidul

dintr-un put, se foloseste un sorb cu

supapa pentru a mentine pompa si conducta de aspiartie pline cu lichid cand pomp
a este in repaus impiedicand
golorea conductei (pompele obisnuite nu pornesc decat daca sunt pline cu lichid)
. Racordul de aspiratie este
situat axial, iar racordul de refulare tangential pe carcasa.
Se va alege o pompa simpla de joasa presiune, care realizeaza inaltimi de pompar
e pana la 40 m.
73

Alte tipuri de pompe centrifuge sunt urmatoarele:

-pompe centrifuge cu impingere axiala a lichidului
pentru ridicarea unui debit m
are de lichid la inaltimi
mici
-pompe centrifuge cu stator sau pompe turbina au randament scazut
-pompe centrifuge de presiune inalta, cu mai multe trepte (etaje)
pentru obtiner
ea unor inaltimi mai
mari de 150 m
-pompe centrifuge fara cutii de etansare
recomandate pentru serviciu neintrerupt
-pompe centrifuge cu presetuba conica avatajul fata de pomele fara cutii de etan
sare este ca asigura
etansarea in timp de repaus, scurgerea lichidului fiind impiedicata (ca la pompe
le cu cutii de etansare)
-pompe centrifuge autoaspiratoare
Pompele pentru gaze [14, pg.410] servesc la transportul, comprimarea si
a incalzirea gazelor. Ele se

uneori

deosebesc teoretic si constructiv de pompele pentru lichide prin efectele compre

sibilitatii gazelor.
O clasificare a diferitelor tipuri de pompa pentru gaze:
-aparate fara elemente mobile
-compresoare volumice
-cu miscari alternative (compresoare cu piston, compresoare cu diafragma)
-rotative (suflante)
-rotodinamice
-ventilatoare (axiale, centrifugale)
-turbocompresoare (axiale, centrifugale)
Suflantele [143, pg.428-432]
sunt compresoare volumice rotative; prin rotirea unor elemente (rotor, tambur,
pistoane, piese in surub), gazul este transportat de la intrare spre iesire. Com
primarea se face fie in interiorul
masinii, fie in exteriorul masinii (in conducta de refulare).
Exista diferite tipuri de realizari, printre care:
-pompe (suflante) cu inel lichid astfel de rotoare, cuplate cu rotoare obisnuite
de pompe centrifuge,
servesc pentru indepsrtarea aerului din pompele aspiratoare cu autoamorsare
-suflante cu tambur si lamele culisante
au dezavantajul contaminarii gazului cu
ulei lubrifiant
-suflante cu pistoane rotative functioneaza cu comprimare exterioara; produc zgo
mot
-suflante elicoidale viteza mare a gazului prin masina, racire slaba la comprima
re
Tinand cont ca avem un debit de amestec gazos introdus in suflanta de 2550 , iar
raportul de
comprimare este 1, in principiu se poate alege oricare dintre aceste suflante.

3.6.2.
Calculul puterii de actionare (puterii instalate) a motorului pompei pentru
transportul fazei lichide (a solutiei sulfuroase)
Pc
74

puterea calculata

Mv
debit volumic de faza lichida vehiculata de pompa in sistem (din rezorvorul s
olutiei sulfuroase prin
recuperator de caldura pana la varful coloanei de desorbtie)
.E  hRH..F. +1 -T
V  92.525 +1
FGGG.FF+UW^T1 0
. .@./!A%3 @!/&!4.@2  1000.112 +-T1
nT

densitatea solutiei sulfuroase la 20 C

randamentul total al instalatiei de pompare, =.  .k.-k2 .A426@-%@%3 .-.A.4  0.4

0.7

Hm inaltimea manometrica a pompei la functionarea acesteia in retea [m] (reprezi

nta, de fapt, presiunea
introdusa de pompa in sistem, exprimat in metru coloana de lichid)
-  F
 K. CK.2
 K. k
%34M34%
.
p1, p2
presiunea in spatiul in care pompa refuleaza respectiv in spatiul din car
e pompa aspira
in cazul nostru: F   2A- .
termenul se anuleaza
hg inaltimea geometrica de ridicare; se determina din schema de amplasar
eal utilajelor
C  2 K A.A2/2 M3@.4j34 K 0.5  2 K 26.266 K 0.5  28.766  2 m
velul pompei pana la baza coloanei

inaltimea de la ni

0.5 m necesar pentru a putea scoate capacul in cazul in care se defecteaza distr
ibuitorul de lichid de la varful
coloanei
C -termenul care exprima energia cinetica necesara vehicularii lichidului (pentr
u crearea vitezei)
w
viteza de circulatie al lichidului pe conducta de refulare al pompei
deoarece nu avem modificari de sectiune:
.  .@./.@!/&.G. K .@./.@!/&..G.  1.455 K 1.478  1.4665 2 2.
k 

&43B243 K

43D%@A36A3 /.B2/3 K

!A%/2  ... K..2 K

.
-coeficient de rezistenta locala; pe baza schemei tehnologice avem:
-intrare in recuperator de caldura si intrare in desorber
-iesire din rezervor de stocare si iesire din recuperator de caldura
-6 coturi de 90
-un robinet plasat deasupra pompei pentru izolare

!A%/2 .

.. 2 )z=.!! z=. oK z .z! .z=. o*K6 }

.Ko=  2 )0.2K1*K6 1.1K0.3  9.3

75

.
-coeficient de frecare, . .). , M.V3 *
.
.  .M.V
.
91834.2 c   702.016 c 
92536.216
z} z. 92536.216
c  .. c
}  .. }
1  .
s.
&ss,s.
ss.
Gs K .
ss&,sss.
s  cH K cH
s5 ss
.@./!A%3 @!/&!4.@2 .5G .992 xy 1327 xy
 0.001006133
.. .@./!A%3 @!/&!4.@2  993.903 +-T1
densitatea solutiei sulfuroase la 40 C [5, pg.1
5, rel.1-4, Bratu-probleme]
. 0.656 10;H  .
vascozitatea apei la 40 C .Q..R G.FRhhH.hGH
.  F3.33 10R
G..R.FG1T
Se adopta rugozitatea materialului peretelui conductei,
tabelul XII]

 0.5   0.0005  [5, pg.501,

M.V3  G.FR
.
G.GGGR  300
Pe baza dependentei . .). , M.V3 * [5, pg.26, fig.1-5.]: . 0.0257
L
lungimea totala de refulare al conductei; se calculeaza pe baza schemei tehnol
ogice
(  A.A2/2 M3@.4j34 K 2 (43B!k342A.4 K F
1.472 K 2 K

B./.262 K 2 K 0.5 K 5 0.5  26.266 K 2 4.2 K F

0.5K5 0.5  40.402

hutilaj
pierderea de presiune pe recuperatorul de caldura
Rezistenta hidraulica a schimbatoarelor de caldura cu tevi si cu manta [5, pg.31
., rel. (1-54)]:
=(..=( ..
 . .K. ..

!A%/2  . K.

.3B0 2 2 .3B0 2 2
.  0.67 -@
10Q

viteza solutiei sulfuroase in teavaM.V3  G.GFG.GGGR  42.  21317.799  2.131

Pe baza dependentei . .). , M.V3 * [5, pg.26, fig.1-5.]: . 0.045

n

numarul de treceri, =4 L

z .z! .z= . o * K 3 z=.

lungimea unei treceri, =4.3B0  0.021 .. =A3E% )z=.!! z= . o

!} ! . 180
K 4 z=.!! z= } ! K 3 z .z! .z=} !  446 )1K1*K3 2.5K4 )1.5K1.5*  911.5
76

Lrecuperator
Dcoloana
Lrecuperator
Dcoloana
=2m
= 0.5 m
Hcoloana
4 4 0.670.67
!A%/2  0.045 81 K 911.5 81  21.639 
0.021 29.29..0257 40.402 1.4665
k.00.15 K9.3. 29.81 K21.63922.764
.4665
- 0K28.766K 129.81 K22.76451.639

 21.702 c
10H 0.6 3600
Pentru asigurarea functionarii si in cazul eventualelor suprasarcini in retea, s
e lucreaza cu:

Pi

puterea instalata al motorului pompei

[5, pg.72, tabelul 2-1]

-coeficient de siguranta al puterii,  .)B*  1.2

77

1.15  =.!O B  5

50 c%  1.2 21.702  2

3.6.3.
Calculul puterii de actionare (puterii instalate) a motorului suflantei ce
alimenteaza faza gazoasa
A.A2/10H ..
Pc

puterea calculata

Mv

debit volumic de faza gazoasa vehiculata de suflanta in sistem

.fRf +V1 -T.E,2-3@A3B C2D.@  HeFUW^T 2724.033 +1

F.H.H .
1 0
. 1.363 +-T1 -densitatea amestecului aer + SO2 la 20 C
nT

randamentul total al instalatiei de pompare, =.  .k.-k2 .A426@-%@%3 .-.A.4  0.5

0.7
A.A2/ 

@A2A%B2 K

M%62-%B2 K

k%34M34%

@A2A%B2F 0
M%62-%B2  .2

.  10.710 -@ -viteza gazului la intrare in absorber

k%34M34% 

&43B243 K

43D%@A36A3 /.B2/3 K

A%/2
.. z=.!! z= . o K z .z! .z= . o K 1 }

!A%/2  ... K..2 K

!

. K0.2
o =z
K 1 K 1.1 K 5.5  7.8
.3B0 . 10.710 0.3 1.363
.  .
2.3672 10R
.
0.0185 10;H
. 0.0185 10;H  . -vascozitatea dinamica a aerului la 20 C
M.V.
G.H
 G.GGGR  600
.. 0.0225
L lungimea totala de refulare a conductei (2K1.5K0.5  4
2

inaltimea de la nivelul suflantei pana la baza coloanei

1.5 distanta de la partea inferioara a ultimului strat de umplutura pana la baza

coloanei
0.5 distanta de la partea inferioara a ultimului strat de umplutura pana la nive
lul de introducere al amestecului
gazos
78

2 m
1.5
0.5
2 m
1.5
0.5

m
m
m
m

putilaj
frecare)

pierderea de presiune pe absorber (pentru invingerea fortelor de

aceasta presiune are o valoare mai mare decat pierderea de presiune pe coloana u
scata din cauza
frecarilor dintre gaz si pelicula de lichid si pentru ca spatiul liber este mai
mic (fiind partial ocupat de lichidul
descendent)
Relatia Javoronkov [15, pg.40.] :
!A%/2 
B ./.262 !M2A2  
B./.262 !@B2A2 pcoloana uscata
siune in coloana uscata pentru fluide compresibile [15, pg.38., rel.3.17] :
. .
B./.262 !@B2A2  . .3B0 ! 2
K coeficient supraunitar care depinde de natura umpluturii si de parametrul de s
tropire, A
w  3 /. . .

/.uFH

./ .H 2
ql densitatea de stropire sau debitul masic specific al lichidului umectant rapo
rtat la sectiunea goala a coloanei
bl coeficient adimensional
.748 /  1. G.
H/
.  4
. ./
  )11.65 10;FG .w*;H
.
,ChFfHQ.V ,Cdebitul masic de lichid, (  91834.2 +1 .
/  .-  14.997 +-10 H.GGV_
H.FQ @
.  204 -
79

pierderea d

./ 1.005 10;H  .QFQ.hhe

.

GQF.GGRFG1T  292.595 -pentru curgerea lichidului

/ h.RhRP.T  0.318

./  998 ,C
-T -densitatea lichidului la 20 C
. 0.74 +-T1 -volumul liber (porozitatea)
FQ.hheGQG.HFf
w  3 xhhf

G.eQT h.fFyT  0.093

10;FGGQ
  )1  1.65 G.eQ  0.093*;H  1.34
. .

B./.262 !@B2A2  . .3B0 ! 2

.G.eQxUTy.3B0 Q QUUT0.0145 -diametrul echivalent al umpluturiiGQxUTy
. 1.363 +-T1 -densitatea amestecului aer + SO2 la 20 C
. ..
<  GG.eQ  0.6027 -@ -viteza reala a amestecului gazos in sectiunea libera a umplut
urii
.
-coeficientul de frecare in coloana, . .). C* .& . 4 0.446 1.363

. C 4 . . 0.0185 10;H 204  644.3 c 40 . 0.0185 10;H  . -vascozitatea dinamica a aeru

i la 20 C
pentru Reg > 40 avem formula:
. 1616
 4.388
..
. CG644.3G
20.5165 1.363 10.71
B./.262 !@B2A2  4.388  1535.962 
0.0145 2

!A%/2  v

B./.262 !M2A2  1.34 1535.962  2058.189 

.0225 4 10.710
k%34M34%  .00.3 K 7.8. 2 9.81 K 2058.189  2105.543 
.363 10.710

A.A2/  0 K 12 K 2105.543  2183.714 

 2.754 c
10H 0.6 3600
 )1.5
80

1.2*  =.!O B  )1

5*c%  1.35 2.754  3.718 c

3.6.4. Fisele tehnice ale utilajelor

Fisa tehnica Nr.5
Denumirea utilajului: pompa pentru transportul solutiei sulfuroase
Numar de bucati: 1
Destinatie:
pompa este destinata transportului solutiei sulfuroase din rezervorul de
solutie sulfuroasa prin recuperatorul de caldura pana la varful
desorberului
Descrierea functionarii:
inaltime totala de ridicare realizata de pompa invinge fortele de frecare
in recuperatorul de caldura si ridica solutia sulfuroasa pana la varful
coloanei de desorbtie
Caracteristici:
debitul volumetric vehiculat, Mv,sol.sulf. = 92.525 m3/h
inaltimea geometrica de ridicare,
hg = 28.766 m
inaltime totala de ridicare, Hm = 51.639 m
randamentul total, .T = 0.6
puterea calculata, Pc = 21.702 kW
puterea instalata a motorului, Pi = 26.042 KW
Conexiunile pompei: diametrul conductelor de aspiratie si refulare: d = 0.15 m
Material din care este
confectionat:
otel laminat obisnuit OL 37
Fisa tehnica Nr.6
Denumirea utilajului: suflanta pentru transportul amestecului gazos
Numar de bucati: 1
Destinatie:
suflanta este destinata alimentarii coloanei de absorbtie cu amestecul
gazos aer + SO2
Descrierea functionarii:
alimentarea se face la baza coloanei; presiunea totala introdusa in
sistem de catre suflanta asigura invingerea pierderilor de presiune prin
frecare in coloana
Caracteristici:
debitul volumetric vehiculat, Mv,am.gazos = 2724.033 m3/h
presiunea totala produsa,
ptotal = 2183.714 Pa
randamentul total, .T = 0.6
puterea calculata, Pc = 2.754 kW
puterea instalata a motorului, Pi = 3.718 KW
Conexiunile suflantei: diametrul conductelor de aspiratie si refulare: d = 0.3 m
Material din care este
confectionat:
otel laminat obisnuit OL 37
81

3.7.Controlul si automatizarea procesului de absorbtie. Schema bloc de automatiz

are. Descriere
Daca concentratia initiala a SO2 creste semnificativ, echilibrul absorbtiei se v
a deregla din cauza degajarii
caldurii de dizolvare: concentratia gazului dizolvat scade, iar temperatura de e
vacuare a solutiei sulfuroase
creste, avand loc, in paralel cu absorbtia, si desorbtia SO2-lui absorbit. De as
emenea, o temperatura de
alimenare de peste 20 C a unuia dintre cele doua fluxuri poate sa perturbe echili
brul.
In cazul in care cei doi parametri, concentratia si temperatura de alimentare su
nt constante, raportul J este
constant si regleaza compozitia ambelor fluxuri. In cazul unei dereglari, creste
rea temperaturii de alimentare se
compenseaza prin cresterea raportului J. De asemenea, cresterea concentratiei SO
2-lui in amestecul gazos duce
la (cresterea temperaturii si implicit la) cresterea raportului J.
Pentru controlul unei coloane de automatizari se regleaza:
-fluxurile de alimentare (L, G)
-temperatura acestora
-fluxurile deevacuare (L , V ) pentru inchiderea bilantului de masa
In consecinta, automatizarea unei coloane de absorbtie cuprinde urmatoarele sist
eme de reglare automat
(SRA):
-un SRA de raport R/F
-un SRA de temperatura pentru alimentarile coloanei
-un SRA de nivel in blazul coloanei
-un SRA de reglare de presiune la varful coloanei
Schema bloc de automatizare a unei coloane de absorbtie:
82
PC
LC
TC
TC
FC
G, Yi
G , Yf
L, Xi
L , Xf

FC

flow control (reglare de debit)

TC

temperature control (reglare de temperatura)

LC

level control (reglare de nivel)

PC

pressure control (reglare de presiune)

4. Probleme de coroziune
Coroziunea este un proces de degradare a materialelor, exercitat la suprafata co
rpurilor de oxigenul din
aerul umed sau de diverse substante chimice. Coroziunea poate fi [15, pg.60-61]:

chimica (produsa de gaze uscate sau substante organice lichide)

electrochimica (formarea unor micropile in contact cu mediul agresiv, datorita u
nor neregularitati pe
suprafata metalelor sau datorita contactului a doua metale cu potentiale electro
chimice diferite)
cauzata de procese termice si mecanice (coroziunea intercristalina, coroziune pr
in imbatranire, etc.).
Pentru a reduce viteza proceselor de coroziune, alegerea rationala a materialelo
r de constructie a
utilajelor necesare se face inca in etapa de proiectare pe baza analizei proprie
tatilor chimice, mecanice si
termice ale materialelor in raport cu agresivitatea mediului si conditiile de ex
ploatare.
Coroziunea produce pagube importante in industria chimica, marind costul de prod
uctie al produselor.
De aceea se doreste evitarea, pe cat posibil, a acesteia prin utilizarea unor al
iaje speciale si de inhibitori de
coroziune (modificarea starii electrice a sistemului, protectie anodica) sau pri
n acoperi:
-acoperiri metalice
galvanizare, nichelare, cromare, plumbuire, cadmiere
-acoperiri anorganice fosfatare, emailare, oxidare anodica
-acoperiri organice
vopsire si lacuire.
In procesul studiat cantitatea de SO2 este mica, astfel nu se impune folosirea o
telului inoxidabil care ar
duce la costuri mult mai ridicate ale instalatiei. Tipul de material din care su
nt confectionate utilajele este otel
laminat obisnuit OL 37. Totusi, avand in vedere actiunea coroziva a SO2 gazos si
a solutiei sulfuroase si dat fiind
faptul ca grosimea determina rezistenta la coroziune a acesteia, se va folosi pe
reti grosi de .
=5 7mm.
83

5. Amplasarea utilajelor
Utilajele instalatiei tehnologice se vor amplasa in felul urmator:
COTA 0 (nivelul solului):
aparatele care genereaza trepidatii
rezervorul de solutie sulfuroasa 4
vasul de stocare apa 10
racitorul 12

pompele 1, 2, 5, 11

COTA 1:
recuperatorul 6
condensatorul 8
separatorul de picaturi 9
COTA 2:
coloana de absorbtie 3
coloana de desorbtie 7
6. Tehnica securitatii si igiena muncii in instalatie
Protectia muncii face parte integranta din procesul de munca si cuprinde totalit
atea masurilor luate pentru a
asigura personalului conditii bune de munca, pentru a-I proteja de accidente si
boli profesionale. Protectia
tehnica a muncii cuprinde masuri tehnice si organizatorice pentru prevenirea acc
identelor de munca. Aceste
norme constituie practic norme de tehnica securitatii muncii. [16] Securitatea m
uncii este asigurata prin
exploatarea corecta a instalatiei si cunoasterea regulilor de protectie individu
ala.
In cazul procesului de fata printre factorii de periculozitate se pot aminti:
aparate si utilaje in care are loc schimb termic
reteaua de curent electric
accidente mecanice
scapari de gaz, intoxicatii cu SO2 care acioneaz ca un iritant local al mucoaselor
aparatului respirator i
al ochilor
Din acest motiv, inca din faza de proiectare, pentru controlul materialelor toxi
ce se iau masuri de [17, pg.44.]:
-depozitare i transport in conditii de etanseitate maxima
-echipamente si instalatii de purificare a gazelor reziduale, epurarea apelor si
depozitarea solidelor
periculoase
-asigurarea unei ventilatii corespunzatoare conditiilor de munca
-asigurarea echipamentelor de urgenta n caz de urgente ai incendii.
84

7. Partea desenata a proiectului

S-a construit doua planse:
-schema de amplasare al utilajelor (vezi ANEXA 1)
-unul din utilajele care au fost dimensionate absorberul (vezi ANEXA 2)
8. Bibliografia utilizata
[1] Pincovschi E. Tehnologia acidului sulfuric si a compusilor intermediari, Edi
tura Tehnica, Bucuresti, 1967
[2] Floarea O., Jinescu Gh., Vasilescu P., Balaban C., Dima R.
Operatii si utila
je in industria chimica. Probleme
pentru subingineri, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Sulfur_dioxide
[4] Bratu E.A. Operatii unitare in ingineria chimica
vol. III, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1984 [5] Pavlov C.F.,
Romankov P.G., Noskov A.A. Procese si aparate in ingineria chimica
Exercitii si
probleme, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1981
[6] http://www.engineeringtoolbox.com/spesific-heat-capacity-gases-d_159.html
[7] http://www.engineeringtoolbox.com/air-properties-d_156.html
[8] Nenitescu C.D., Viorica I. -Manualul inginerului chimist, Vol.II., Editura T
ehnica, Bucuresti, 1952
[9] Jinescu V.V. Aparate de tip coloana, Editura Tehnica, Bucuresti, 1978
[10] Domasnev A.D. Utilaje pentru industria chimica. Calcul si proiectare, Editu
ra Tehnica, Bucuresti, 1962
[11] Tudose R.Z., Vasiliu M., Cristian Gh., Ibanescu I., Stancu A., Lungu M.
Pro
cese, operatii, utilaje in industria
chimica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977
[12] Dutkai E.P. Coloane cu umplutura in tehnologia chimica, Editura Tehnica, Bu
curesti, 1977
[13] Bratu E.A.
Operatii unitare in ingineria chimica
vol. II, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1984
[14] Bratu E.A. Operatii unitare in ingineria chimica
vol. I, Editura Tehnica, B
ucuresti, 1985
[15] Bianca Bacioana Proiect de semestru, Cluj Napoca, 2007
[16] Adina Lucretia Ghirisan, Simion Dragan
Fenomene de transfer si operatii uni
tare in industria chimica
Indrumar pentru lucrari practice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009
[17] Proiect transfer de masa
Pop Mariana Emilia, Cluj Napoca, 2008
[18]
Al.Polihroniade
Absorbtie. Adsorbtie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1967
85