Sunteți pe pagina 1din 26

Procese de transfer de masa

SemI- 2 ore curs+2 ore lab


Pentru PPP- 2 ore proiect
Bibliografie
- Koncsag C.I.,Procese de transfer de masa cu aplicaţii in
prelucrarea petrolului”, Ed.PIM Iasi, 2014
- Koncsag C.I,Operaţii unitare în industria alimentară, Ed
PIM Iaşi, 2012
- Taran, C ., Stratula C., Procese difuzionale de
separare, vol I.,IPG Ploiesti,1979
- Stratula C., Vaporizarea si condensarea. Principii si
metode de calcul,Ed.Tehnica,1988
- Stratula C., Fractionarea. Principii si metode de calcul,
Ed.Tehnica, 1986
- Stratulă C., Purificarea gazelor, Ed. Stiintifica si
enciclopedica, Bucureşti 1984
Importanţa proceselor de
separare în activitatea umană (I)
• Substanţele au tendinţa de a se amesteca spontan,
procesul de amestecare desfăşurându-se cu mărire de
entropie şi urmând principiul al doilea al termodinamicii,
expus în următoarea formă de către Clausius: “ Entropia
Pământului tinde către un maxim “.
• Pentru a separa substanţele, conform trebuinţelor lor,
oamenii au inventat aparate, sisteme sau procese care
să furnizeze energia necesară compensării energiei de
amestecare.
• Se definesc procesele de separare ca fiind acele
procese care transformă un amestec de substanţe în
două sau mai multe produse cu caracteristici chimice
diferite.
Importanţa proceselor de separare în
activitatea umană(II)
• purificarea reactanţilor şi purificarea produselor
din reactoarele chimice industriale.
• rafinarea unor materii prime naturale : rafinarea
zahărului din trestia de zahăr sau sfeclă de
zahăr; rafinarea gazului natural şi a ţiţeiului.
• recuperarea metalelor din minereuri.
• fabricarea oxigenului şi azotului din aer.
• purificarea apei şi a aerului poluate.
• separarea uraniului fisionabil din minereul de
uraniu.
• desalinarea apei, etc.
Schema de principiu a unui proces
de separare

Agent de
separare

Alimentare Produs I
Aparat de
separare
(m.p.)
Produs II
OPERATII UNITARE IN INDUSTRIA CHIMICA
Produsele industriei chimice se obtin in cadrul unor procese tehnologice.
Un sistem tehnologic se defineste prin:
- intrari (materie prima, compozitia materiei prime, parametri de functionare:
presiune, temperatura);
- iesiri (produse finite, produse secundare, deseuri- fiecare cu compozitia lui)
-perturbatii (modificari ale uneia sau mai multor intrari), care urmeaza sa fie
compensate prin modificarea parametrilor.
Procesele tehnologice din industria alimentara sunt formate dintr-o
succesiune de faze tehnologice:
-faze de pregatire a materiilor prime
-faze de transformare chimica (la unele procese tehnologice, acestea pot lipsi)
-faze de separare a produselor

In ingineria chimica, s-a introdus din 1901 notiunea de operatie unitara.


Operatia unitara este o operatie simpla (ex: condensare, distilare, absorbtie,
schimb de caldura, evaporare, filtrare, cristalizare, etc), o unitate, o
„caramida” in cadrul unui proces tehnologic. Operatiile unitare sunt bazate
pe procese fizice. Un proces tehnologic include una sau mai multe operatii
unitare intr-o faza tehnologica. Operatiile unitare se intalnesc in mai multe
procese tehnologice, eventual intr-o alta succesiune
Proces tehnologic traditional de fabricare a whisky-ului

Orz
Malt
Uruiala
Macerare Germinare Uscare Macinare Amestecare cu
Apa apa calda

CO2 Drojdie
Must fermentat, 6-8% alcool Fermentatie Must

“fruntea

Distilare si Whisky (68% alcool ) Produs
Maturare Amestecare
redistilare (Blending) finit

“cazatura Reziduu de
” distilare

Procesul tehnologic este alcatuit din faze tehnologice (incadrate in dreptunghiuri). O faza
tehnologica poate cuprinda una sau mai multe operatii unitare. Uscarea este in acelasi timp
faza tehnologica si operatie unitara. Unei operatii unitare ii corespunde un unic utilaj. In
acest caz este un cuptor de uscare. Faza de distilare/redistilare este de asemenea o
operatie unitara numita distilare care se poate intalni si la alte procese tehnologice,
respectand aceleasi principii si avand loc in acelasi tip de utilaj (distilator)
Procesul de mai sus este unul discontinuu, se desfasoara in sarja.
Procesul tehnologic de fabricare a zaharului (I)

Sfecla
de
zahar Borhot
Taitei Borhot Presarea si uscat
Spalare Taiere Extractie
uscarea
Apa borhotului
Zeama de difuzie
Lapte de Melasa
var, Purificarea Zeama Evaporarea Centrifugare
CO2,SO2
zemii de subtire zemii subtiri
difuzie Zeama groasa
Zeama purificata
Namol
Apa Fierbere si
Apa cristalizare
Zahar umed
Zahar
Rafinarea Uscare Zahar Sortare
zaharului
umed uscat Zahar praf
Apa
Sirop alb Apa
Procesul tehnologic de fabricare a zaharului (II)
• Procesul este unul continuu, in sensul ca fazele
tehnologice, desi sunt puse in succesiunea fireasca, Zeama
lucreaza simultan, incarcarea materiilor prime purificata
facandu-se simultan cu iesirea produselor. Fazele
tehnologice, reprezentate prin dreptunghiuri, sunt
mai complexe, pentru ca fiecare in parte poate Fierbere si Apa
contine mai multe operatii unitare. De exemplu, faza cristalizare I
de fierbere si cristalizare a zemii purificate de zahar
cuprinde doua operatii unitare (fierbere-cristalizare, Masa
respectiv centrifugare), si acelea repetate, asa cum groasa I
se poate vedea in Fig.1.3. Operatia de fierbere -
cristalizare este considerata o singura operatie si nu Zahar Centrifugare
doua, pentru ca fierberea si cristalizarea se petrec galben
intr-un utilaj unic numit cristalizor; zeama intai fierbe
dar de la un moment dat, incepe cristalizarea care (brut)
devine simultana cu fierberea. Sirop verde
• Operatia de fierbere-cristalizare este o
operatie de separare care realizeaza separarea
cristalelor de zahar din zeama initiala. Orice operatie Fierbere si |Apa
de separare are macar o intrare (materie prima) si cristalizare II
doua iesiri (produse). Separarea se face cu consum
de energie, in cazul de fata, energie termica. Masa
• Operatia de centrifugare este de asemenea o groasa II
operatie de separare, materia prima fiind un amestec
destul de omogen de cristale de zahar si sirop de Centrifugare Melasa
zahar. In urma cristalizarii se separa mai bine
cristalele de zahar si mai rezulta un produs: siropul.
Totusi, separarea nu este perfecta, zaharul obtinut
fiind brut si necesitand purificare.
Zahar brut
Clasificarea proceselor de separare

- După omogenitatea materiei prime:


• separare mecanică ( pentru materia primă heterogenă);
• separarea difuzională ( pentru materia primă omogenă).
– După natura agentului de separare :
» cu agent de separare material.
» cu agent de separare energetic.
- După forţa motrice care determină
transferul de masă :
» procese la echilibru ( forţa motrice : gradientul de
concentraţie între două faze nemiscibile aflate în echilibru
termodinamic).
» procese de separare neconvenţionale ( forţa motrice :
gradient de presiune, temperatură, potenţial electric).
Clasificarea proceselor de separare ( King, 1980)
A. Procese de separare la echilibru, cu agent de separare energetic

Denumirea Alimen Agent de Produşi Principiu de Exemplu


procesului tare separare separare practic

1 Evaporare lichid (L) Căldură Lichid + Diferenţă de Concentra-rea


vapori volatilitate saramurii
L+V
2 Vaporizare L Reducere L+V Diferenţă de Desalinarea
instantanee de presiune volatilitate apei marine

3 Distilare L şi_sau Căldură L+V Diferenţă de Separare


V volatilitate propan -
propilenă

4 Cristalizare L Agent de L+S Participare Separarea


răcire sau de preferenţială în zahărului din
încălzire ce structură soluţie apoasă
determină cristalină.
evaporarea
Continuare tabel

Uscarea Dehidratarea
5 solidelor Solid umed Căldură S+V Evaporare alimentelor
lichidului

solid ce
Uscarea include apă Dehidratarea
6 îngheţată îngheţată Căldură S+V Sublimarea apei alimentelor

Desublimare V Agent de Participare Purificarea


7 răcire S+V preferenţială în anhidridei ftalice
structură
cristalină.

Solid cu Participare
Topire Căldură compoziţie preferenţială în Purificarea
8 neuniformă S uniformă structură avansată a
cristalină. metalelor
Reacţii de Încălzire Diferenţa între
schimb la urmată de Două fluide constantele de Separarea
9 două Fluid răcire echilibru la două hidrogenului de
temperaturi temperaturi deuteriu
Continuare tabel
B. Procese de separare la echilibru, cu agent de separare material.

Nr Denumirea Alimentare Agent de Produşi Principiu de Exemplu


crt. procesului separare separare practic

Îndepărtarea
Gaz Diferenţă de hidrocarburilor
1 Stripare lichid (L) nemiscibil cu L+V volatilitate uşoare din
lichidul fracţiile
petroliere
Îndepărtarea
Lichid L+V Solubilitate H2S din
2 Absorbţie G nevolatil preferenţială hidrocarburi
gazoase
Extracţia HC
Solubilitate aromatice din
L Solvent Două lichide diferită a fracţia de
3 Extracţia (lichid) solutului în cele benzină de
lichide reformare
catalitică
Extracţia cu apă
Solubilitate a CuSO4 din
4 Spălare S Solvent L+S preferenţială minereu calcinat
Continuare tabel
Formare de Tratamentul
L Reactant L+S precipitat apelor calcaroase
5 Precipitare chimic insolubil cu CO2

Adsorbţia
preferenţială a Uscarea gazelor
6 Adsorbţia Fluid Adsorbant S+ Fluid unor
componenţi ai
fluidului.

7 Schimb Răşină solidă L+ Răşină Afinitate Dedurizare apei


de ioni L solidă chimică

Prevenirea
Solid L+ Răşină adsorbţiei Separarea
8 Respingere de L adsorbant solidă speciilor cu acizilor nucleici
ioni aceeaşi sarcină
electrică
Capilaritate,
Cromatografi L Hârtie zone de hârtie solubilitate şi Separarea
9 e pe hârtie umectată adsorbţie proteinelor
preferenţială
L+ solid Interacţiune
Cromatografi L liganzi purtător de chimică Separarea
10 e pe liganzi liganzi reversibilă cu enzimelor
liganzii
Fracţionarea Bule de aer şi Tendinţa Îndepărtarea
cu barbotare L agenţi de două lichide anumitor detergenţilor din
11 (în stare de suprafaţă molecule de a se apele de la
spumă) acumula la spălătorii
interfaţa -flotaţia
lichid -aer minereurilor
Continuare tabel
C. Procese de separare le echilibru cu gradient impus.

Nr. Denumirea Alimentare Agent de Produşi Principiu de Exemplu


procesului separare separare practic

Focalizare lichid Câmp electric; Lichide Mişcare în câmp Separarea


1 izoelectrică gradient PH electric proteinelor

Ultracentri- lichid Forţe Lichide Gradient de Separarea


2 fugare centrifuge densitate lichidelor
biologice

D. Procese de separare la echilibru cu mai mulţi agenţi.

Nr. Denumirea Alimentare Agent de Produşi Principiu de Exemplu


crt procesului separare separare practic

Distilarea Diferenţa de Purificarea


1 extractivă şi L şi_ sau V lichid+căldură L+V volatilitate butadienei
azeotropă

molecule de Participarea Desalinarea apei


2 Clatrare lichid clatrare+ răcire L+S preferenţială la marine.
structura
cristalină
Continuare tabel
9 Ultracentrifug lichid forţe centrifuge două lichide diferenţe de densitate Separarea
area moleculelor mari
de polimeri

10 Osmoză soluţie lichidă gradient de două diferenţe de Desalinarea apei


inversă presiune + soluţii solubilitate şi prin membrane
membrană difuzivitate prin
membrane
11 Ultrafiltrarea soluţii ce gradient de Două permeabilitate Tratamentul
conţin presiune + faze diferită prin apelor uzate
coloizi membrană lichide membrană Concentrarea
proteinelor
Rinichi artificiali
12 Distilarea amestecuri căldură+ vacuum L+V Diferenţă de viteză Separarea
moleculară lichide de vaporizare esterilor
vitaminei A

13 Filtrarea prin lichid gaz – solid lichid + Diferenţe de mărime Purificarea


geluri gel între molecule produselor
farmaceutice

14 Membrane lichid strat de solvent lichide viteze diferite de Prelucrarea


lichide lichide permeabilitate prin apelor uzate
stratul lichid

15 Difuziune gaz gradient de gaze Diferite viteze de Separarea


prin ştuţuri presiune ieşire în jet prin izotopilor de
ştuţuri uraniu
MECANISMELE TRANSFERULUI
DE MASA
Materia se poate mişca spontan prin unul sau mai
multe din următoarele mecanisme:
• 1. Difuzia moleculară – aceasta este
rezultatul mişcării browniene a moleculelor şi
este limitată de ciocnirile între molecule.
• 2. Convecţia ( sau curgerea sub formă de
curenţi ) – este rezultatul unui gradient de
presiune, de temperatură sau a oricăror forţe
externe impuse.
• 3. Amestecarea turbulentă ( sau curgerea
sub formă de vârtejuri) este rezultatul forţelor de
inerţie ce acţionează asupra fluidului.
Legea lui Fick (1855) privind
transferul de masa prin difuzie
dc A
N A   DAB
dz

unde NA este fluxul molar de component A pe direcţia de transfer de masă


„z”, [kmol/m2s];
DAB– coeficientul de difuzie moleculară a componentului A in mediul
format din component „B” (difuzivitate ), [m2/s]; valoarea acestui coeficient
depinde de natura componenţilor A şi B şi de presiunea şi temperatura
sistemului;
- gradientul de concentraţie a componentului A pe direcţia de transfer „z”.
Legea se scrie la fel şi pentru gazul B, cu înlocuirea indexului A cu B.
Există analogie între legea lui Fick pentru transferul de masă, legea lui
Fourier pentru transferul de căldură, legea lui Newton pentru transferul de
impuls şi legea lui Ohm pentru conducţie. Analogia provine din faptul că
mecanismul de transfer este asemănător: se transferă masă, impuls, căldură
sau energie electrică prin mişcarea browniană a moleculelor, respectiv a
electronilor. Acesta este unul dintre argumentele care demonstrează că
natura este guvernată de legi universale.
Echilibrul termodinamic (continuare)

• Noţiunea de potenţial chimic este destul de abstractă.

Două faze- una lichidă şi alta vapori – care conţin aceiaşi n componenţi sunt
puse în contact într-o incintă. După un timp, cele două faze ajung la aceeaşi
temperatură, presiunea indicată de un manometru legat la incintă se
stabilizează iar sistemul nu pare să mai evolueze în nici o direcţie.
• Două faze- una lichidă şi alta vapori -sunt în echilibru dacă orice
component al sistemului are acelaşi potenţial chimic în cele două faze :

• unde μ iL este potenţialul chimic al componentului oarecare i în faza lichid;


• μ iv - potenţialul chimic al componentului i în faza vapori.
• Operând cu mărimi măsurabile, starea de echilibru se poate defini
matematic, astfel :
• f( x i , y i , P,T ) = 0 .
unde x i este concentraţia componentului i în lichid,fr.mol
y i – concentraţia componentului i în vapori,fr.mol.
Echilibrul lichid- vapori în sisteme ideale

• componenţii sistemului formează o soluţie ideală în faza lichidă iar vaporii se


comportă ca un gaz perfect , sistemul poate fi considerat ideal în ambele faze .
• legea lui Raoult (pentru faza lichida):
pil  Pi t xi
• Legea lui Dalton(pentru faza vapori)

piv  Pyi
• La echilibru, presiunea partiala a componentului I in faza lichid este egala cu
presiunea partiala a aceluiasi component in faza vapori, deci:

Pi t xi  Pyi
• Rearanjand termenii din aceasta ecuatie, obtinem constanta de echilibru:

yi Pi t
Ki  
xi P
Echilibrul lichid- vapori în sisteme ideale (continuare)

• Însumând ecuaţiile scrise pentru fiecare component ,


P x  Py
t
i i i

• avem:

 i  i xi
Py  P t

Iar suma scrisa desfasurat este:


Py1  Py2  ...........  Pyn  P1t x1  P2t x2  ........  Pnt xn

Apoi se dă factor comun:


n
P( y 1  y 2  .......  y n )   Pi t x i suma fracţiilor molare = 1
1
şi rezultă ecuaţia punctului de fierbere pentru un sistem ideal

Ecuaţia punctului de fierbere n


P   Pi t xi
1
Echilibrul lichid- vapori în sisteme ideale (continuare)

Ecuatia punctului de roua

y 1
1  P it P
yi
Pi
 Pt
i

Diagramele de echilibru (sisteme ideale)

t 1
p=cst. V
tf2 y3
P t=cst. y2
L+V
P1t t1
y1
P2t t2
t3
L P=cst.
p1 p2
tf1
x
y
1    1x
x x1 x2 x3 y1 y2 y31 0 x1 x2 x3 1
a) Diagrama P-x b) Diagrama t-x-y c) Diagrama y-x
Influenta presiunii asupra volatilitatii relative si modul cum
aceasta se reflecta asupra aspectului diagramei y-x

• S-a observat că α se micşorează cu creşterea presiunii, acest lucru fiind explicabil


prin aceea că, la creşterea presiunii, punctele de fierbere ale celor doi componenţi se
apropie. Din cauza variaţiei lui α cu presiunea pe sistem, poziţia curbelor din
diagramele de echilibru se modifică. Astfel în diagrama t-x-y, cu creşterea presiunii
pe sistem, curba punctelor de fierbere se apropie de curba punctelor de rouă. În
diagrama y-x, cu creşterea presiunii pe sistem, curba de echilibru se apropie de
diagonală

x
Reprezentarea grafica a echilibrului sistemelor
ideale in gaza vapori si neideale in faza lichid
Tipuri de solutii neideale

10 1.0
γ γ γ1
γ2 γ2
γ1

0.3
1
x x

a) Sistem cu abateri pozitive b) Sistem cu abateri negative de


de la idealitate la idealitate

• Sisteme L-V neazeotrope cu abateri pozitive

P P-x P1t t-x-y y


t y-x

P2t

x,y x
x
Reprezentarea grafica a echilibrului sistemelor ideale in gaza vapori si
neideale in faza lichid (continuare)
• Sisteme azeotrope omogene cu temperatură minimă de fierbere ( cu abateri
pozitive )

P-x t-x-y
y-x

xaz xaz = yaz xaz=yaz

• Sisteme azeotrope neomogene parţial miscibile

t-x-y y-x
P-x
yaz
yaz

x1 xaz x2 x1 x2
x1 x2
Reprezentarea grafica a echilibrului sistemelor ideale in
gaza vapori si neideale in faza lichid (continuare)
Sisteme cu abateri negative
a)Sisteme ne-azeotrope cu abateri negative
t-x-y
y-x
P-x

b) Sisteme azeotrope omogene cu punct de fierbere maxim


t-x-y
y-x
P-x

xaz xaz = yaz xaz = yaz