Disciplina: Gestionarea deseurilor provenite din industria alimentara, cosmetica si

farmaceutica

GESTIOANAREA DESEURILOR REZULTATE DIN PROCESUL DE

FABRICARE A ZAHARULUI
 Cuprins

1. Introducere 3
2. Procesul tehnologic de obtinere a zaharului din sfecla de zahar 4
3. Deseuri rezultate din procesul de fabricare al zaharului 6
3.1 Valorificarea borohotului 7
3.2 Valorificarea melasei 7
3.3 Valorificarea namolului 11
4. Concluzii 12
Bibliografie 13
 1.INTRODUCERE

Zahărul este una din cele mai vechi mărfuri (deopotrivă cu bumbacul şi grâul) în istoria
civilizaţiei.
Aproape 85 milioane de tone anual de zahãr cristalizat se produc in prezent pe glob. Aceasta
cantitate , raportatã la cele peste 4 miliarde de locuitori ai planetei , aratã cã pentru fiecare om se
produce in jur de 20 kilograme . Aceastã cantitate nu ar fi asa de micã , numai cã in unele tãri
consumul de zahãr pe cap de locuitor trece de 60 kg pe an, in timp ce in altele consumul este
aproape neglijabil.
Prima plantã care a furnizat omului materia primã pentru zahãrul cristalizat a fost trestia de
zahãr, din care, cu mai bine de 1800 de ani in urmã, s-a putut obtine de cãtre populatii de pe
teritoriul Indiei o substantã dulce, pe jumãtate întarita, de culoare bruna. Si astfel apare in scurt timp
zahãrul cristalizat. Apoi trestia de zahãr , care se cultiva acolo de veacuri a fost adusã de arabi in
Egipt , Siria , Sicilia , insulele Canare , Azore si alte tari.
Zahãrul din sfeclã a fost scos în evidentã cu mult timp înaintea erei noastre, sucul dulce al
sfeclei rosii fiind recomandat în medicinã in locul mierei de albine. Odatã dezvoltata cultura sfeclei
de zahar si industria zaharului din sfecla, a inceput si concurenta intre cele douã plante. In tabelul
urmator se arata câteva cifre in acest sens:

Tabel 1.Productia de zahar din sfecla si trestie pe glob

Anul 1840 1901 1913 1924 1939 1945 1953 1959

Zahãr
din 95,65 32,4 54,0 66,0 63,0 72,7 66,8 59
trestie
pe glob
%
Zahãr
din 4,35 67,6 46,0 34,0 37,0 27,3 33,2 41,0
sfeclã
pe glob
%
 Si in prezent productia de zahar a lumii se realizeaza in proportie de 59 % din trestie si 41 %
din sfecla . In productia mondiala de zahar, locul întâi ii va reveni intotdeauna trestiei de zahar, care
fata de sfecla de zahar prezinta o serie de avantaje si care are largi posibilitati de extindere in cultura
in zonele calde ale globului .
Dupa cum se stie , zaharul constituie unul din alimentele de bazaale omului.Valoarea lui
alimentara este data de cantitatea mare de energie pe care o produce in organism si de rapiditatea si
gradul in care se asimileazã .
O importanta deosebita au reziduurile industriale rezultate in urma extragerii zahãrului .
Astfel melasa , un lichid gros de culoare brunã , cara contine 50 % zahãr , 20 % zahãr substanta
organice nezaharate si 20 % apã, se utilizeazã pentru extragerea mai departe a zahãrului , in
industria spirtului , industria alimentarã si hrana animalelor .

2. Procesul tehnologic de obţinere a zahărului din sfecla de zahăr

Procesul tehnologic de prelucrare a sfeclei de zahăr este un proces complex de extracţie,

format dintr - un ansamblu de operaţii fizice, chimice şi fizico - chimice, care au ca scop asigurarea
condiţiilor tehnice optime pentru extragerea şi cristalizarea cu un randament cât mai ridicat şi cu
cheltuieli minime a zahărului conţinut în sfecla de zahăr.
Recepţia sfeclei de zahăr
Recepţia cantitativă şi calitativă a sfeclei de zahăr de la cultivatori se face în baza
prevederilor contractului de furnizare –livrare a sfeclei.
Recepţia cantitativă constă în cântărirea sfeclei, iar recepţia calitativă constă în verificarea
indicilor de calitate ai sfeclei, aşa că:
 conţinutul de zaharoză;
 gradul de vătămare a sfeclei;
 gradul de decoletare;
 conţinutul de impurităţi vegetale, minerale, etc.
Conţinutul maximal admis de impurităţi este de 3% din care 1% impurităţi vegetale şi 2%
impurităţi minerale.
Pregătirea sfeclei pentru industrializare
Pregătirea sfeclei pentru industrializare reprezintă prima fază a procesului tehnologic de
prelucrare a sfeclei de zahăr şi este importantă pentru că asigură eliminarea impurităţilor minerale şi
organice din masa sfeclei, care pot produce fenomene microbiologice cu efect negativ asupra
procesului tehnologic.
Principalele operaţii tehnologice ale acestei faze sunt următoarele:
 descărcarea sfeclei din mijloacele de transport;
 depozitarea de scurtă durată a sfeclei de zahăr în silozurile de zi ale fabricii:
 transportarea sfeclei din silozurile de zi la peretele exterior al halei de fabricaţie;
 îndepărtarea impurităţilor minerale şi organice;
 spălarea sfeclei: prin spălare se asigură îndepărtarea impurităţilor aderente pe suprafaţa
sfeclei (pământ, nisip, argilă) şi impurităţile care nu au fost eliminate în fazele anterioare
(pietre de dimensiuni mici, paie, frunze etc. ). Cantitatea de apă utilizată la spălare este 40 -
50 kg/100 kg sfeclă. Durata spălării este de 4 - 6 minute;
 dezinfectarea sfeclei spălate;
 tăierea sfeclei şi obţinerea tăiţeilor de sfeclă: pentru ca extragerea zahărului din sfecla de
zahăr să se facă mai rapid şi mai complet, sfecla se taie în tăiţei cu maşini speciale dotate cu
cuţite adecvate. Tăiţeii trebuie să aibă următoarele dimensiuni: lungimea 1 cm, lăţimea 3 - 5
mm, grosimea 0,5 - 1,5 mm;

Fig. 1 Maşina de tăiat sfeclă cu disc:

a – schema de principiu; b – discul maşinii de tăiat sfeclă: 1 – butuc; 2 – placă;
3 – coroană exterioară; 4 – coroană interioară; 5 – locaşuri pentru cuţite
 extracţia zahărului din tăiţeii de sfeclă se realizează prin difuzie în contracurent, mediu de
extracţie fiind apa fierbinte acidulată la pH de 5,8 - 6,2. Operaţia se realizează în două
difuzoare, care asigură o funcţionare continuă în contra curent. Difuzia are loc cu apă
fierbinte (temperatură= 70 - 80 ºC) timp de 60 - 90 minute până când în tăiţei mai rămâne
0,2 - 0,25% de zahăr.
  purificarea zemei de difuzie: zeama de difuzie este o soluţie apoasă şi impură de zahăr,
opalescentă, care spumează uşor, are gust specific de produs vegetal fiert, de culoare brună.
Din sfeclă în zeama de difuzie trec următoarele substanţe (în % faţa de cantitatea lor iniţială
din sfeclă): zaharoza - 98%, substanţe nezaharate anorganice - 61%, substanţe nezaharate
organice - 70%, potasiu - 74%, acid fosforic - 79%, substanţe azotate neproteice - 99%, etc.;
 defecarea (prelucrarea cu lapte de var sau apă de var) se realizează în două etape:
predefecarea şi defecarea propriu - zisă sau de bază;
 purificarea calco-carbonică a zemii de difuzie, se realizează cu ajutorul laptelui de var,
dozat în exces, care precipită o parte din substanţele străine zahărului, pe care acesta le
conţine defecarea şi defecarea propriu - zisă sau de bază.
 fierberea, cristalizarea, centrifugarea şi rafinarea zahărului -zeama groasă rezultată de la
evaporare, se concentrază, la temperatura de 80 °C, în aparate de fierbere care lucrează sub
vid, numite fierbătoare. Datorită concentrării, zaharoza din sirop ajunge la suprasaturaţie,
ceea ce determină apariţia fenomenului de cristalizare spontană si formarea de ”masa
groasă ”. Masa groasă se trece în aparate de centrifugare, unde se separă cristalele de zahăr
de sirop. Cristalele de zahăr sunt supuse unei ultime operaţii de purificare prin spălare în
centrifugă cu apă fierbinte şi cu vapori. Zahărul cristale, este umed şi se usucă cu aer cald
într-un uscător tunel. Tot aici, el este şi răcit cu aer, apoi trimis la sortare, ambalare,
depozitare şi livrare.

Sfecla Transport Spalare Taiere Difuzie

descarcare
PURIFICAREA
CALCO-
Zeama de Defecare Purificare CARBONICA A Evaporare
difuzie ZEMII DE
DIFUZIE
Fierbere Centrifugare Uscare Ambalare Livrare Zahar

Fig.2 Schema tehnologica de obţinere a zahărului din sfeclă.

3. Deseuri rezultate din procesul de fabricare al zaharului

În procesul complex de fabricare a zahărului din sfeclă rezultă, pe parcurs, o serie de

subproduse sau deşeuri, a căror valorificare raţională contribuie la sporirea rentabilităţii în industria
zahărului şi in acelaşi timp, permite sa se obţină o serie de produse cu aplicabilitate largă în
diversele domenii ale practicii.
Subprodusele, din industria zahărului, sunt:
 borhotul de sfeclă;
 melasa;
 nămolul de la filtre.
3.1 Valorificarea borohotului - borhotul, rezultat la difuzia tăieţeilor, se constituie ca un
furaj valoros pentru animale, cu valoare nutritivă apropiată de a fânului.
Borhotul se poate valorifica după presare, presare şi uscare. Borhotul uscat poate fi şi
brichetat, folosind ca liant melasa în proporţie de 2...20%. Melasarea borhotului, reprezintă o cale
de îmbunătăţire a calităţii borhotului.
Borhotul de sfeclă poate fi folosit şi pentru:
- obţinerea de pectine alimentare, deşi conţinutul de pectină din borhot este redus (aproximativ
1%);
- obţinerea de clei pectinic, cu proprietăţi adezive, asemănătoare cu soluţiile de gumă arabică şi
dextrin
3.2 Valorificarea melasei - melasa este un lichid vâscos, de culoare brună, rezultat la
centrifugarea masei groase de produs final. Melasa conţine zahăr şi nezahăr, având următoarea
compoziţie chimică:
- substanţă uscată (Brix) = 82 – 85%;
- apa = 15 – 18%;
- zahăr = 47,6 – 50%;
- puritate = 58 – 60%.
Substanţa uscată este formată din:
- zaharoză (54 – 63%);
- substanţe organice azotate (14,8 – 15%), în principal betaină şi glutamină;
- substanţe organice neazotate (16,6 – 18%) reprezentate de substanţe pectice, substanţe
colorate (caramel, melanoidine), acizi (formic, lactic, acetic);
- săruri minerale (săruri ale acizilor: carbonic, sulfuric, clorhidric, azotic, fosforic cu potasiu,
sodiu, calciu sau magneziu).
Melasa, până la valorificare, se păstrează în rezervoare metalice, închise, de formă cilindrică,
prevăzute cu serpentine de încălzire, conducte de alimentare/evacuare, robinete de prelevat probe.
 Melasa, cu 80oBx. şi pH ≥ 6,5, se depozitează la temperatură mai mică de 40 oC. Înainte de
încărcare rezervoarele se igienizează şi se dezinfectează cu soluţie formol 30%. Pe timpul verii
rezervoarele de melasă se stropesc cu apă rece pentru a se evita autoaprinderea.
Melasa se foloseşte pentru:
 obţinerea alcoolului etilic;
 obţinerea drojdiei de panificaţie;
 obţinerea acidului citric;
 obţinerea acidului lactic;
 îmbunătăţirea calităţii furajelor prin melasarea acestora.
Melasa se caracterizează prin coeficientul melasigen, care reprezintă, cantitatea de zaharoză
antrenată sau reţinută în melasă de 1 kg de nezahăr.
Z Q
Coeficientul melasigen, (m) se calculează cu relaţia: m = N ; m =
z 100  Q

în care: Nz – nezahărul din melasă, [%];

Z – zahărul din melasă, [%];
Q – puritatea melasei, [%].
Cantitatea de zahăr din melasă Pz (pentru 100 kg de sfeclă) = N z x m, iar cantitatea de melasă

Pz  100
(M) ce se obţine din 100 kg sfeclă va fi: M =
Z
Folosirea melasei la fabricarea spirtului din melasă, implică o pregătire a materiei prime,
care constă în diluarea cu apă potabilă până la 12...14 oBllg., corectarea pH-ului cu acid sulfuric
(neutralizarea şi acidularea melasei) şi adaus de săruri nutritive (sulfat de amoniu, superfosfat) şi
clarificarea melasei diluate prin filtrare sau centrifugare.
Fermentarea melasei diluate, se face cu drojdie pentru spirt, la temperatura de 30...32 oC.
Reacţia de bază este următoarea:

C12H22O11 invertază
  C6H12O6 + C6H12O6

Zaharoză Glucoză Fructoză

C6H12O6  2 CH3 – CHOH + 2 CO2

Schema tehnologică de fabricare a spirtului din melasă, este arătată în figura 3, cu specificaţia
că fermentaţia durează aproximativ 72 de ore, plămada fermentată, fiind supusă distilării, în care
caz se obţine spirtul brut, ca este supus în continuare, rafinării.
 Apã Sãruri nutritive Melasã Acid sulfuric Drojdie

Diluare

Neutralizare

Acidulare

Amestecare
cu sãruri nutritive

Limpezire prin
centrifugare /
filtrare

Prefermentare

Fermentare

Distilare

Spirt brut Borhot de melasã

Rafinare

Spirt rafinat

Fig.3 Schema tehnologică de obţinere a spirtului

Folosirea melasei la fabricarea drojdiei comprimate si în acest caz ,pregătirea melasei, se

face la fel ca şi în cazul fabricării spirtului şi în plus, se realizează şi sterilizarea în vederea
distrugerii microflorei prezente, urmată de răcire până la temperatura de însămânţare cu cultură
aflată în faza a III-a de înmulţire a melasei pregătite.
Schema tehnologică simplificată de obţinere a drojdiei comprimate este arătată în figura 4.

Fig.4 Schema tehnologică de obţinere a drojdiei presate (comprimate)

Folosirea melasei la fabricarea acidului lactic. Obţinerea acidului lactic, din melasă, se
bazează pe fermentarea zaharozei de către bacteriile lactice. Fermentaţia lactică are loc cu
Lactobacillus delbruckii subsp. delbruckii. Pe măsura acumulării acidului lactic, acesta, se
transformă în lactat de calciu (prin adaus de carbonat de calciu), deoarece acumularea de acid lactic
ar conduce la întreruperea fermentaţiei lactice
Lactatul de calciu este în final transformat în acid lactic cu ajutorul acidului sulfuric.
C12H22O11 + H2O invertază
  C6H12O6 + C6H12O6

Zaharoză Glucoză Fructoză

C6H12O6 bacteriila
  2 CH3 – CHOH – COOH
ctice

Acid lactic
2 CH3 – CHOH – COOH + CaCO3 (CH3 – CHOH – COO)2Ca + H2CO3
(CH3 – CHOH – COO)2Ca + H2SO4  2 CH3 – CHOH – COOH + CaSO4

Acidul lactic se concentrează apoi sub vid.

Folosirea melasei la fabricarea acidului citric. Se obţine, din melasă diluată, îmbogăţită,
sterilizată şi răcită, prin fermentare cu spori de Aspergillus niger, după o tehnologie care implică
operaţiile menţionate în figura 5.
Apã Melasã Acid fosforic Aer
Ferocianurã de potasiu
Diluare-îmbogãtire Sulfat de zinc Purificare

Acid formic Încãlzire

Sterilizare
Formalinã
Distributie în tãvi
Spori de Fermentare
Aspergillus niger
Lesie de fermentare

Centrifugare
Miceliu
mucegai
Lesie centrifugatã

Tratare cu lapte de var

pentru precipitare acid citric
ca citrat de calciu insolubil

Filtrare în filtru Sortare-ambalare

Borhot cu vid si spãlare
lichid Uscare la 70 grad C
Dizolvare precipitat
Filtrare Acid citric cristale
Tratare cu acid sulfuric
pentru descompunerea
citratului de calciu în Solutie Centrifugare
acid citric si sulfat de calciu mamã

Masã groasã acidã

Sulfat de Filtrare
calciu Cristalizare
Solutie acid citric
Cãrbune
Kieselgur Evaporare sub
Purificare
Coagulanti vid la 60 grad C
Sedimentare
si filtrare Tratare pe schimbãtori
Impuritãti de ioni
Solutie acid citric
purificatã

Fig. 5 Schema tehnologică de obţinere a acidului citric.

3.3 Valorificarea namolului

 Nămolul, obţinut la filtrarea zemii în diferite faze de purificare, conţine aproximativ 50% s.u.
(atunci când este concentrat prin filtrare sub vid).
Substanţa uscată este formată din:
- carbonat de calciu = 70 – 75%;
- substanţe organice cu şi fără azot;
- alte săruri minerale diferite de CaCO3;
- zaharoză = 2%.
Nămolul poate fi folosit:
- ca amendament pentru solurile acide;
- îngrăşământ în agricultură;
- recirculare la operaţiile de predefecare.

4. Cocluzii
 Dupa cum se stie , zaharul constituie unul din alimentele de baza ale omului.Valoarea lui
alimentara este data de cantitatea mare de energie pe care o produce in organism si de rapiditatea si
gradul in care se asimileazã .
Zaharurile industriale reprezinta o importanta resursa regenerabila pentru industria chimica
si pot fi utilizate, de exemplu, pentru a produce biocombustibili sau produse chimice de baza si
intermediare cu ajutorul proceselor de fermentare. Disponibilitatea zaharurilor industriale in
cantitati suficiente si la preturi convenabile este importanta pentru competitivitatea acestor produse.
În procesul complex de fabricare a zahărului din sfeclă rezultă, pe parcurs, o serie de
subproduse sau deşeuri, a căror valorificare raţională contribuie la sporirea rentabilităţii în industria
zahărului şi in acelaşi timp, permite sa se obţină o serie de produse cu aplicabilitate largă în
diversele domenii ale practicii.

Bibliografie
1. Cojocaru C. , 1986 –`` Valorificarea deşeurilor din industria alimentară ``, Editura Tehnică,
Bucureşti

2. Ciobanu D., 2005 – ``Minimizarea scăzămintelor tehnologice în industria alimentară prin

valorificarea subproduselor şi deşeurilor``, vol . I , Editura Ecozone, Iaşi

3. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/zaharul-si-deseurile-rezultate-la-
fabricarea-acestuia-143037.html

4. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/zaharul-si-deseurile-rezultate-la-
fabricarea-acestuia-143037.html