UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD, IAI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SPECIALIZAREA CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR

ALIMENTARE

PROIECT CONTROLUL I EXPERTIZA CALITII PRODUSELOR EXTRACTIVE

Profesor ndrumator: Ctlin Emilian Nistor

Student: Cojoc Cezar Bogdan Grupa: 258 CEPA

2012

Cuprins:

Introducere......................................................................................................5 Cap. I. 1. 1. 1. 2. 1.3. 1.4. Cap.II. 2.1. Cap.III. 3.1. 3.2. 3.3. Descrierea proceselor tehnologice..........................................7 Descrierea operatiei de purificare.........................................10 Descrierea operaiei de centrifugare (fund conic).....21 Forma de Igiena i Protecia Muncii.....................................24 Bilanul de materiale..............................................................26 Schema tehnologic a utilajelor Desenul utilajelor Reprezentarea grafic a bilanului cu materiale.....................33

Bibliografie

S se proiecteze o linie de centrifugare i purificare a zahrului cu funcionare continu pentru o capacitate de prelucrare 2100 tone sfecl pe 24/h.
a) S se mai determine coeficientul de difuziune a zaharului din taieii de sfecla

T(m/s) b) Pierderile de zahr n borhot P% Pierderile raportate la coninutul n zahr al sfeclei P % T=70C Sutirajul 110% Timpul de difuziune 70 min. Coninutul de zahr din sfecl 17% Tieii lungime de 20 m Utiliznd manograma Silin s se compare pierderile de cele calculate
D=2.83 10-6 D=2.83 10-6
6

, m2/s =2.83
-6 7.89

=2.83

-6

=7377,58

=0.007377 m2/s =C

P 2= P1=pierderile de zahr n borhot C=coeficient care depinde de construcia aparatului C= 6.7

-5

l=lungimea tieilor f=factor termic f=83.6 =timpul P2=pierderile de zahr n borhot n raport cu zahrul din sfecl l=20 m t=700C z=17%

S=110% =70 min =C

6.7

-5

83.6 70 20

11lg(

)=7.84

Lg( Lg( ( ( 10+,17

=7.84 =

0,17P2-563,2P2=-10;P2(0,17-563,2)=-10;-563,03P2=-10;P2=0,017X100=1,7

P1=

;P1=

;P1=0,28

Introducere
Din timpurile cele mai ndeprtate, omul a apreciat n alimentaia sa substanele dulci. Denumirea de zahr, aproape comun n toate limbile, deriv probabil din limba sanscrit sankara. Din India, trestia de zahr trece n China, i ctre sfritul secolului V n Persia. Dup cucerirea Persiei, arabii introduc trestia de zahr n Arabia, Siria, Egipt i n insula Cipru; apoi n sudul Franei, n Spania i n insulele Canare. O dat cu descoperirea Americii, trestia de zahr este dus n insulele Antile i n America Central (Mexic), apoi n America de Sud (Brazilia). nc din anul 1747, chimistul A.S.Marggraf a constatat c unele specii de sfecl (mangoldul alb i mangoldul rou) conin un zahr identic cu cel din trestie. Abia ctre sfritul secolului al XVIII-lea, F.K.Achard, elevul lui Marggraf, reuete s extrag zahrul din sfecl. Pn s ajung la stadiul actual de dezvoltare, industria zahrului din sfecl a avut de parcurs un drum lung. Cultura sfeclei de zahr a fost introdus la noi n ar ntre anii 1873-1876, perioad n care s-au construit cu capital strin primele fabrici i anume: la Chitila i la Sascut. n ceea ce privete judeul Mure fabrica de zahr de la Trgu-Mure se nfiineaz n anul 1893 iar cea din Ludu abia n 1960. Zahrul este un aliment necesar si mult apreciat, datorit calitilor sale i anume: gust dulce, valoare energetic i putere bacteriostatic. Zahrul este asimilat complet i repede de organismul omenesc i produce cldur i energie muscular. Zahrul constituie materia prim de baz la fabricarea produselor zaharoase; se folosete de asemenea la fabricarea produselor de patiserie, la fabricarea unor sortimente de conserve (dulcea, gem, compot, marmelad). Zahrul este o substan aproape chimic pur care conine: - zaharoz 99,6-99,8% - substane minerale 0,2-0,3% - umiditate 0,1-0,15% Sfecla de zahr mpreun cu trestia de zahr sunt cele dou plante care produc astzi toat cantitatea necesar de zahr pe glob. Trestia de zahr crete n inuturi cu clima cald, n timp ce sfecla de zahr este cultivat aproape n toate rile cu clim temperat. Zahrul din trestie se obine n condiii mai avantajoase dect zahrul din sfecl, att n ceea ce privete cultura, ct i fabricarea. Trestia d un randament superior de zahr la hectar fa de sfecl, iar mna de lucru cost mai puin n rile productoare de trestie, pentru c: - aceeai butai dau mai multe recolte;

- munca locuitorilor din colonii este prost pltit de ctre proprietarii de culturi de trestie. De asemenea, fabricarea zahrului din trestie este mai rentabil dect din sfecl pentru urmtoarele motive: - durata campaniei este mai lung dect n cazul sfeclei; - purificarea sucului din trestia de zahr se face mai uor dect a zemii de difuziune din sfecl; - fora motoare i cantitatea de vapori necesar procesului tehnologic este furnizat prin combustia resturilor celulozice ale tulpinilor de trestie; - melasa rezultat de la fabricile de zahr din trestie este ntrebuinat ca materie prim pentru fabricarea unei buturi cutate-romul. Cu toate acestea, sfecla de zahr este cultivat n Europa de 160 de ani i acoper cerinele de zahr ale rilor care o conduc. Acest succes se explic prin foloasele culturii sfeclei de zahr pentru agricultur i industrie i anume: - sfecla se adapteaz uor la diferite condiii de clim i sol; - sfecla prezint importan deosebit n asolament; ca plant premergtoare, ea ridic recolta plantelor ce urmeaz a fi semnate; - sfecla de zahr este planta de cultur care, cu excepia trestiei de zahr, asigur cel mai mare numr de calorii i extrage din sol cele mai multe substane nutritive de pe unitatea de suprafa; - n urma culturii sfeclei de zahr, o parte din substanele extrase din sol se ntorc n gospodrii sub form de capete cu frunze i borhot. Aceste nutreuri constituie o hran deosebit de bun pentru animale; - nmolul i spuma de var care rezult din fabricaie se folosesc ca ngrmnt i amendament pentru solurile acide; - din borhot se fabric clei pectinic, iar melasa servete ca materie prim pentru diferite industrii fermentative, de exemplu: fabricarea alcoolului etilic, a glicerinei, a drojdiei de panificaie;

Capitolul I
1.1. Descrierea proceselor tehnologice Procesul tehnologic de prelucrare a sfeclei de zahr este un process complex de extracie, format dintr - un ansamblu de operaii fizice, chimice i fizico - chimice, care au ca scop asigurarea condiiilor tehnice optime pentru extragerea i cristalizarea cu un randament ct mai ridicat i cu cheltuieli minime a zahrului coninut n sfecla de zahr. Recepia sfeclei de zahr Recepia cantitativ i calitativ a sfeclei de zahr de la cultivatori se face n baza prevederilor contractului de furnizare livrare a sfeclei. Recepia cantitativ const n cntrirea sfeclei, iar recepia calitativ const n verificarea indicilor de calitate ai sfeclei, aa c: coninutul de zaharoz; gradul de vtmare a sfeclei; gradul de decoletare; coninutul de impuriti vegetale, minerale, etc. Coninutul maximal admis de impuriti este de 3% din care 1% impuriti vegetale i 2% impuriti minerale

Pregtirea sfeclei pentru industrializare Pregtirea sfeclei pentru industrializare reprezint prima faz a procesului tehnologic de prelucrare a sfeclei de zahr i este important pentru c asigur eliminarea impuritilor minerale i organice din masa sfeclei, care pot produce fenomene microbiologice cu efect negativ asupra procesului tehnologic. Principalele operaii tehnologice ale acestei faze sunt urmtoarele: -

descrcarea sfeclei din mijloacele de transport; depozitarea de scurt durat a sfeclei de zahr n silozurile de ziale fabricii; transportarea sfeclei din silozurile de zi la peretele exterior al halei de fabricaie; ndeprtarea impuritilor minerale i organice; splarea sfeclei; dezinfectarea sfeclei splate;

Descrcarea sfeclei
7

Descrcarea sfeclei poate fi realizat prin dou procedee i anume: descrcarea mecanic realizat de bascularea mijloacelor de descrcat. Aceast operaie se mai numete descrcare uscat; descrcarea hidraulic, realizat cu ajutorul unui curent de ap de oanumit presiune.

Aceast operaie se numete descrcare umed. Descrcarea umed se realizeaz direct n canalul hidraulic destinat transferului sfeclei pn la peretele halei de fabricaie. Apa utilizat pentru transportul hidraulic al sfeclei are un circuit nchis i este sistematic purificat prin separarea prin decantare a impuritilor grosiere. n decantoare, apa trebuie permanent alcalinizat i clorinat sautratat cu substane biocide. Cantitatea de ap utilizat la transportul hidraulic al sfeclei este de 650 - 700 kg/100 kg sfecl. Viteza de circulaie a apei este de 0,6 - 0,7m/s. Pe acest traseu sunt montate utilajele care permit ndeprtarea impuritilor minerale i vegetale, precum i un dozator care asigur constana debitului ce alimenteaz sistemul de ridicare a sfeclei la mainile de splat. Utilaje folosite pentru ridicarea sfeclei n maina de splat Datorit nclinrii canalelor colectoare i a distanei pn la fabric, captul canalului i rezervorul colector de sfecl se afl la un nivel destul de jos. Pentru a introduce sfecla n fabric este, deci, nevoie s se foloseasc mijloace de ridicare a sfeclei pn la maina de splat. Utilajele mai des folosite pentru ridicarea sfeclei sunt: transportorul elicoidal nclinat, pompa Mamut, roata elevatoare, pompa Sigma. transportorul elicoidal nclinat se folosete atunci cnd ridicarea sfeclei se face de la o adncime de maximum 3 m. - roata elevatoare se folosete pentru ridicarea sfeclei la nlimi de circa 8 m. - pompe pentru sfecl se folosesc pentru ridicarea sfeclei la nlimi de pn la 12 m. Sunt pompe centrifuge cu dimensiuni mari i turaie mic, spre a se evita distrugerea sfeclei. Splarea sfeclei Prin splare se asigur ndeprtarea impuritilor aderente pe suprafaa sfeclei (pmnt, nisip, argil) i impuritile care nu au fost eliminate n fazele anterioare (pietre de dimensiuni mici, paie, frunze etc. ). Cantitatea de ap utilizat la splare este 40 - 50 kg/100 kg sfecl. Durata splrii este de 4 - 6 minute. Sfecla splat este cltit n scopul dezinfectrii epidermei rdcinii, cu: ap clorinat care conine circa 20 mg clor la un litru de ap; sau cu biocid cu activitate la rece n doza de 2 - 6 ppm. -

pierderile de zahr la operaia de splare sunt nensemnate ncazul utilizrii sfeclei sntoase i proaspete. Iar n cazul utilizri isfeclei parial mucegite, ngheate, lezate constituie 0,1 - 0,2 %.
8

Transportul sfeclei pentru cntrire i tiere Dup ce sfecla prsete instalaia de splare este necesar s fie transportat pentru a fi cntrit i tiat. n cele mai multe fabrici, sfecla, dup ce prsete maina de splat, trece ntr-un jgheab vibrant cu fund dublu, care o transport pn la elevatorul de sfecl. Cntrirea sfeclei are ca scop nregistrarea exact a cantitii de sfecl ce intr n fabricaie. Cunoscnd aceast cantitate i coninutul de zahr din sfecl, se poate calcula cantitatea de zahr ce intr n fabricaie i astfel se poate realiza un control al modului cum este condus fabricaia pe ntregul parcurs al procesului tehnologic.

Tierea sfeclei i obinerea tieilor de sfecl. Pentru ca extragerea zahrului din sfecla de zahr s se fac mai rapid i mai complet, sfecla se taie n tiei cu maini speciale dotate cu cuite adecvate. Tieii trebuie s aib urmtoarele dimensiuni: - lungimea 1 cm; - limea 3 - 5 mm; - grosimea 0,5 - 1,5 mm. Tierea se consider calitativ dac 100 gr de tiei aranjai cap la cap au lungimea de 24 - 26 m i rebutul nu depete 0,5 % din masa tieilor. Cntrirea tieilor de sfecl de zahr naintea introducerii n instalaia de extracie tieii de sfecl sunt cntrii cu ajutorul unui cntar automat montat sub banda care transport tieii de la maina de tiat. Cntarul automat trebuie verificat foarte des, pentru a se evita nregistrrile eronate n gestiunea fabricii. Obtinerea zemii de difuzie Scopul industriei zahrului este de a obine o cantitate ct mai mare de zahr cristalizat, plecnd de la sfecla dat. La ora actual zahrul din sfecl se extrage exclusiv prin difuzie. Procesul de difuzie a fost introdus n industria zahrului ntre 1864-1865, n Moravia de ctre Robert. ncepnd din 1802 pn la apariia procedeului propus de Robert, extragerea sucului din sfecl se realiza prin presare. Se supunea presrii sfecla foarte fin mruni, iar sucul reprezenta materialul din care se separa, ulterior, zahrul prin cristalizare.

Denaturarea protoplasmei. n vacuolele esuturilor de parenchim i floem zahrul este dizolvat alturi de nezahr. Pereii celulelor sunt alctuii, n special din celuloz i substane pectice i servesc la schimburile de substane ale celulelor, n funcie de necesitile protoplasmei vii. Vacuola este nchis n pelicula protoplasmatic, ce este izolat de peretele celular prin membrana plasmolem iar de spaiul cu suc de ctre tonoplast. Protoplasma sau citoplasma este numai parial permeabil, ea nu permite dect apei s o traverseze, iar pentru celelalte substane nu este permeabil. De aceea, zaharoza i restul substanelor dizolvate nu o pot traversa dect dup ce-i pierde calitatea natural de semipermeabilitate. Sub aciunea cldurii, ncepnd de pe la 60oC substanele proteice ale protoplasmei ncep s coaguleze iar membrana i pierde semipermeabilitatea, se denatureaz. Studiile lui Schneider au evideniat c vitezele de denaturare ale esuturilor de parenchim i de floem sunt diferite. Floemul care are concentraie de zahr mai ridicat se denatureaz mai lent, ceea ce poate cauza creterea pierderilor n borhot. Protoplasma coagulat i pereii celulari ai esuturilor sfeclei, au rolul unui material filtrant la extracie, ei rein n borhot macromoleculele de proteine i ali alcaloizi ce nsoesc zaharoza vacuolar. Difuziune se numete acel fenomen fizic prin care substanele dizolvate trec libere n partea aceea a soluiei unde concentraia lor este mai mic, pn ce n ntreaga soluie repartizarea moleculelor dizolvate este uniform. n apa rece, zahrul din tieii de sfecl nu va difuza, n soluie trecnd doar zahrul din sucul celular al celulelor care au fost tiate de ctre cuitele mainilor de tiat. Dac tieii ns se introduc n ap fierbinte nclzit la peste 70 oC, se constat c zahrul din tiei a trecut n apa n care au fost introdui, pn ce concentraia n zahr a sucului celular i a apei a ajuns aceeai. Instalaiile de difuziune folosite la noi n ar sunt: baterii de difuzie clasice tip Robert;

- instalaii cu funcionare continu- aparatul de difuzie rotativ, sistem Berg; aparatul de difuzie rotativ, sistem R.T.; instalaia de difuzie continu BMA; instalaia de difuzie Buckau-Wolf; - instalaii de difuzie cu presare-mixte- sistem Steffen;

1.2. Descrierea operatiei de purificare

Purificarea zemii de difuzie Zeama de difuzie extrasa din instalatiile de difuzie nu poate fi prelucrata mai departe in starea in care se afla, deoarece : contine particule in suspensie iar la incalzire se mai adauga albuminele coagulate, acestea trebuind eliminate;
10

particulele aflate in suspensie impiedica procesul de filtrare prin infundarea panzelor de filtru, lichidul obtinut la filtrare fiind opalescent si impur; are reactie acida (~ 0,04% CaO) care, la incalzire duce la scaderea randamentului in zahar prin invertirea acestuia si antrenarea zaharului invertit in melasa; are o culoare inchisa care s-ar transmite cristalelor de zahar; are capacitate mare de spumare datorita continutului de saponine, ceea ce creeaza dificultati ia concentrare si impiedica fierberea si cristalizarea zaharului; In general, zeama de difuzie contine o mare cantitate din nezaharul initial al sfeclei care trebuie eliminata din zeama inainte de concentrare si fierbere cristalizare. In acest scop, se face o purificare a zemii de difuzie obtinandu-se o zeama purificata - zeama subtire - care se concentreaza si cristalizeaza usor, dand cristale pure si o cantitate de melasa mica. Cu toate ca s-au incercat numeroase metode de purificare in decursul timpului, totusi metoda clasica de tratare a zemii de difuzie cu CaO si CO 2 este cea mai eficienta. Procedeele care mai pot fi utilizate la purificarea zemii de difuzie sunt schimbul ionic, electrodializa sau osmoza inversa insa, datorita costurilor ridicate, doar procedeul prin schimb ionic este utilizat ca o purificare suplimentara a zemii de difuzie dupa procedeul de purificare calco-carbonic. Purificarea calco-carbonica se poate realiza in mai multe etape, conform schemei : Predefecarea urmareste precipitarea si coagularea nezaharului, care poate trece in stare insolubila in prezenta varului. Defecarea are scopul de a suplimenta varul adaugat, care se va transforma in CaCO3 si va favoriza filtrarea Carbonatarea I-a realizeaza o purificare suplimentara a zemii prin adsorbtia unei parti din nezaharul dizolvat, mai ales a substantelor colorante si a zaharurilor de calciu, la suprafata particulelor de carbonat de calciu. Carbonatarea a II-a are scopul de a indeparta cat mai complet posibil varul si, in general, ionii de calciu, sub forma de CaCO 3, care este practic insolubil in conditiile realizarii operatiei. Predefecarea Prin tratarea zemii de difuzie cu 0,15 - 0,35% CaO are loc coagularea rapida si masiva a coloizilor. Coagularea este maxima cand se atinge pH-ul optim al zemii predefecate (10,8 - 11,2), respectiv atingerea punctului izoelectric al coloizilor (constituiti din proteine, pectine, saponine, araban, galactan, dextran; levan). Pentru operatiile ulterioare purificarii este necesar ca toti coloizii sa treaca prin punctul izoelectric pentru a coagula, deoarece prin ramanerea lor in zeama ar produce mari dificultati la filtrare, decantare, cristalizare etc. Cantitatea de precipitat coloidal care se formeaza la predefecare reprezinta 05 - l % din cantitatea de zeama.

11

Procedeele de realizare a predefecarii variaza in functie de modul de adaugare a varului, temperaturile de lucru, modul si cantitatile de reluare a precipitatului de CaCO3. Cele mai uzuale procedee de predefecare sunt: predefecarea simpla sau optima (Spengler, Botger); predefecarea prin adaus progresiv de var (Kartasov, Dedek, Vasatko);

predefecarea progresiva prin tratarea zemii de difuzie cu zeama predefecata (Briegel-Mulier, Naveau). Predefecarea simpla sau optima se bazeaza pe principiul tratarii zemii de difuzie, la temperatura de 30 - 40 C, dintr-o data cu toata cantitatea de var necesara atingerii pH-ului optim de 10,8-11,2. Predefecarea progresiva (Briegel-Mulier) se bazeaza pe principiul tratarii zemii de difuzie in contracurent cu zeama predefecata, realizandu-se conditii optime de coagulare si adsorbtie pentru fiecare categorie de coloizi din zeama. Aparatul de predefecare progresiva, cu functionare continua este impartit in mai multe compartimente, in care zeama (cu pH ~ 6) circula in sensul cresterii pHului, in ultimul adaugandu-se cantitatea de lapte de var necesara a se atinge pH-ul optim final. Faptul ca pectinele si proteinele zemii au tendinta de a adsorbi anioni din solutie, datorita unei diferente de potential dintre coloizi si cristalele de carbonat, a contribuit la diversificarea schemelor de purificare prin: recircularea de zeama tulbure de la carbonatarea I-a; recircularea zemii de carbonatarea I-a suprasaturata; reluarea namolului concentrat de la decantare sau chiar a namolului diluat de la filtrepresa. In figura 45 se prezinta variatia pH-ului in timpul predefecarii progresive intr-un aparat cu 7 compartimente, din care se observa atat cresterea pH-ului zemii de difuzie in functie de cantitatea de lapte de var adaugata, cat si variantele de recirculare prezentate mai sus. Defecarea, in cazul unei defecari energice a zemii predefecate, care consta in : adaosul varului (CaO) in zeama la 20 - 30 C in cantitate de 1,5-2% incalzirea si mentinerea amestecului la 75 - 85 C, timp de 10-15min. se realizeaza urmatoarele efecte: * precipitarea compusilor din zeama de difuzie, care reactioneaza cu ionii de Ca2+ si OH- ; * distrugerea substantelor termolabile (substante reducatoare si amide);

* crearea conditiilor ca la carbonatare sa se formeze o masa absorbanta de cristale de CaCO3 ce ajuta la filtrarea zemii carbonatate ;

12

* microorgansimelor.

sterilizarea zemii prin actiunea varului asupra majoritatii

Reactiile importante ce au loc la defecare sunt: descompunerea invertului si saponificarea amidelor : glutamina, asparagina, oxamida, cu formarea sarurilor de calciu si eliberarea amoniacului; formarea acidului oxalic din substantele oxalogene, cu punere in libertate a bazelor (KOH, NaOH) ce formeaza alcalinitatea naturala a zemii purificate; peptizare partiala a complexului proteine - pectine sub influenta concentratiei ridicate a ionilor OH- si in prezenta zaharozei si crestere a gradului de dispersie al particulelor din faza solida.

Se stie ca substantele pectice ajung in zeama de difuzie daca nu se lucreaza corect la difuzie si zeama contine pulpa fina de sfecla in suspensie. La defecare, acidul pectic, rezultat din hidroliza pectinei sub actiunea varului, da pectatul de calciu, un compus gelatinos care, impreuna cu arabanul - ce nu este descompus de var - provoaca foarte mari greutati la filtrare. La defecare sunt descompuse si albuminele coagulate la predefecare, ele fiind transformate in albumoze si peptone. Factorii ce influenteaza operatia de defecare sunt: * regimul optim de temperatura - este de 70 - 85 C, aceste temperaturi asigurand o desfasurare relativ rapida a reactiilor de descompunere si o distrugere a zaharozei neinsemnata; * durata defecarii variaza in functie de temperatura astfel; 15 min/70 75 C;5-10min./75-85C; * alcalinitatea. si sarurile de calciu de la defecare. Alcalinitatea zemii filtrate de la defecare se datoreaza prezentei in ea a Ca(OH)2 si NaOH ce apar din reactiile de precipitare. De asemenea, in solutie se formeaza o serie de saruri de calciu solubile si se afla zaharoza libera sau ca zaharat de calciu, potasiu, sodiu, care, la un loc, participa la alcalinitate. La conducerea operatiei de defecare, in practica trebuiesc respectate 3 etape : 1. adaugarea varului - care se realizeaza inainte de incalzirea zemii datorita solubilitatii mai mari a acestuia la temperaturi scazute; 2. incalzirea zemii la temperatura de defecare, 3. mentinerea zemii in conditiile de temperatura si pH pentru desfasurarea cat mai completa a reactiilor.

13

In practica, pentru a evita pericolul de peptizare a coloizilor se folosesc defecatoare verticale, cu fundul in forma de trunchi de con, prevazute cu dispozitive de amestecare sau cu instalatii interioare de circulatie fortata. La defecare, ca si la predefecare, se utilizeaza oxid de calciu (sub forma de lapte de var. Aceasta prezinta urmatoarele avantaje : laptele de var se obtine usor, in instalatii simple; concentratia de Ca(OH)2 constanta; se pot separa mai usor impuritatile (nisip, pietris) ; se poate doza mai usor.

Dozarea se face in mod automat, in functie de cantitatea de zeama predefecata sau de zeama bruta. Carbonatarea I-a. Scopul acestei operatii tehnologice este de a precipita excesul de var adaugat la defecare sau in timpul carbonatarii sub forma carbonatului de calciu, ce constituie agent de purificare (prin adsorbtie) si adjuvant de filtrare. Pentru a imbina cele doua roluri ale CaCO 3 (ele fiind diametral opuse) este necesar ca la carbonatare sa se mentina un pH scazut (reduce gradul de ionizare al CO2), aceasta realizandu-se prin recirculare de zeama saturata sau prin defecocarbonatare simultana. Mentinerea unui pH optim (care este egal cu cel de la predefecare) este necesara, deoarece coagulul coloidal obtinut la predefecare trebuie sa gaseasca in zeama conditii optime de coagulare pentru a nu peptiza, pana cand ajunge la separare prin decantare si filtrare sau filtrare. Zeama defecata este tratata, pentru saturatie, cu gaz provenit de la cuptorul de var, care contine 26 - 34% CO 2, pana la alcalinitatea de 0,06 - 0,10% CaO, corespunzatoare pH-ului optim de 10,8-11,2. Regimul de lucru la carbonatarea I-a se desfasoara la urmatorii parametrii: temperatura zemii - 85-95 C ; durata procesului de saturare - ~ 8 minute ; concentratia CO in gazul de saturatie - 26 - 34% ; pH-ul final al zemii saturate este cuprins intre 10,8-11,2. Nerespectarea acestor parametri conduce la modificarea caracteristicilor zemii, respectiv scaderea vitezei de filtrare si cresterea coloratiei zemii, precum si o spumare abundenta si necesitatea maririi duratei de carbonatare. Zeama clara obtinuta la carbonatarea I-a trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: varul si nezaharul sa fie precipitat si coagulat cat mai complet; sa prezinte o buna viteza de sedimentare; sa prezinte o viteza de filtrare buna,

14

precipitatul sa aiba o structura granulara cu densitate mare, zeama filtrata sa fie limpede, deschisa la culoare.

In practica, parametrii urmariti la controlul operatiei sunt : alcalinitatea zemii, care trebuie sa se situeze intre 0,08-0,1% CaO; viteza de sedimentare ; capacitatea de filtrare ; gradul de limpiditate al zemii concentrate ; puritatea zemii de carbonatarea I-a.

Carbonatarea a II-a. La carbonatarea a II-a are loc precipitarea cat mai completa a ionilor de calciu ramasi in zeama filtrata de la carbonatarea I-a, pentru aceasta reglandu-se alcalinitatea zemii la valoarea optima. Substantele nedescompuse in etapele anterioare (substantele alcalogene, amidele si zaharul reducator) se descompun la carbonatarea a II-a, iar substantele colorate, de tip melanoidinic formate in etapele purificarii, se adsorb pe carbonatul de calciu. Reactiile chimice fundamentale ce au loc la carbonatarea a II-a sunt: gazul de saturatie (CO2) reactioneaza cu apa ti formeaza acid carbonic care actioneaza asupra varului dizolvat, reducand alcalinitatea zemii: Ca2+(OH)2- + H2+ / CO32CaCO3 + H2O acidul carbonic reactioneaza si cu hidroxizii alcalini, transformandu-i in carbonati: 2 K+/OH- + H2/CO32K2+/CO32- + H2O hidroliza carbonatilor alcalini, care mentine reactia bazica a mediului: K2+/CO32-+ H+/OHKHCO3 + K+/OH ionii de calciu si carbonat formeaza CaCO3 care precipita: K2+/CO32- + Ca2+/A2CaCO3 +2K+/A'

(unde A- este un anion oarecare). In acest mod, continutul de saruri solubile de Ca se reduce, acesta fiind scopul operatiei de carbonatare a II-a. Daca se continua carbonatarea la temperaturi mai mici de 100C, dupa transformarea totala a KOH si NaOH in K2+CO32- si Na2+CO32-, rezulta zeama supracarbonatata (se produc bicarbonati, care sunt mult mai solubili in zeama decat carbonatii); K2+ /CO32- + K+/HCO32 K + /HCO 3 -

15

Ca2+/CO32- + K+/HCO3-

Ca2+/(HCO3)2-

In acest fel continutul de saruri solubile de calciu incepe sa creasca. Regimul de lucru la carbonatarea a II-a este urmatorul: * temperatura - 95 - 96 C : * durata operatiei - 5 - 10 min. ; * * pH optim - 9 - 9,5 ; alcalinitate - 0,01 - 0,02% CaO.

Datorita calitatii inferioare a sfeclei sau daca procesul nu este condus corect temperatura prea ridicata, durata mai mare, apa de difuzie cu pH necorespunzator-, in zeama trec cantitati mari de pectine s zahar invertit, compusi cu azot, care se combina cu calciul, ingreunand astfel eliminarea corespunzatoare a sarurilor de calciu. Rezulta astfel ca, procesul de indepartare a calciului cu ajutorul CO 2 in timpul carbonatarii a II-a este complex, reactiile ce au loc depinzand de compozitia zemii si de prezenta zaharului. In timpul procesului de carbonatare a II-a se urmaresc urmatorii parametrii: * pH-ul - se verifica permanent pentru mentinerea unei valori optime de pH acesta fiind dependent de calitatea sfeclei; * continutul minim de saruri de calciu din zeama de carbonatarea a II-a se regleaza automat ; * temperatura.

Zeama clara obtinuta ia carbonatarea a II-a are o puritate de 86 - 95%, in functie de calitatea sfeclei prelucrate, este transparenta si are o coloratie galben-nai. imprimata de produsii de descompunere ai zaharurilor reducatoare sub actiunea varului. Evaporarea Zeama purificat, care are un coninut de substan uscat cuprins ntre 11-15%, trebuie supus unui proces de concentrare n vederea obinerii zahrului sub form cristalizat. Pentru aceasta este necesar s se ndeprteze apa, ceea ce se realizeaz n dou stadii: Evaporarea cu efect multiplu. ntr-o staie de evaporare cu efect multiplu, zeama subire purificat este concentrat ct de mult este posibil, evitndu-se cristalizarea. n practic, coninutul n substan uscat crete n staiunea de evaporare pn la 60-65%, obinndu-se o zeam concentrat, numit zeam groas sau sirop concentrat.

16

 Concentrare n aparate vacuum. n aparate cu vid, siropul care are 60-65 o Bx este concentrat n continuare, pn la 90-93 oBx, obinndu-se o mas groas care reprezint o suspensie de cristale n sirop-mam. Siropul-mam conine n soluie tot nezahrul aflat n zeama subire, precum i o parte din zahr, pe care impuritile l rein ca necristalizabil. Cea mai mare cantitate de ap se ndeprteaz n staia de evaporaie, aceasta fiind de 90-105% fa de masa sfeclei prelucrate de fabric, ceea ce corespunde la 7-8 kg ap/kg zahr. La evaporaie soluia se supune fierberii unde se concentreaz de la un coninut de substan uscat de circa 15% pn la circa 65%. Cldura necesar este furnizat prin condensarea aburului. Staia de evaporare asigur un sirop cu concentraie constant i adecvat conducerii cristalizrii prin fierbere i furnizeaz abur de nclzire pentru diferitele operaii tehnologice ale fabricii. De asemenea produce o cantitate important de ap condensat, care este folosit pentru alimentarea cazanelor de abur, pentru nclzire i n scopuri tehnologice.

Aparatele pentru realizarea evaporrii sunt: - aparatul de evaporare cu evi verticale (tip Robert); - evaporatorul cu camer de nclzire suspendat; - evaporatorul cu pelicul ( tip Kestner); Tratarea zemii groase n vederea introducerii sale n aparatele de vid pentru concentrare cristalizare, zeama groas este supus urmtoarelor operaii: corectarea concentraiei, neutralizare, decolorare i filtrare. Pentru corectarea concentraiei, zeama groas care iese din evaporare este pompat ntr-un rezervor prevzut cu agitator, unde este amestecat cu cler sau cu zeam subire, dup cum are Bx-ul sub 65o sau mai mare. Pentru decolorarea zemii se utilizeaz crbunele activ i sulfitarea. Prin tratarea zemii concentrate cu bioxid de sulf, se realizeaz n acelai timp i o neutralizare pn la pH=7,5. n locul bioxidului de sulf se poate ntrebuina hidrosulfitul de sodiu care se prezint sub form solid, dozndu-se mai uor. Zeama groas astfel tratat i nclzit este filtrat la o presiune de 0,4-0,5 bar, cu viteza de filtrare de 2,5l/m2 i minut. Se practic urmtoarele procedee de filtrare a zemii groase: - filtrarea prin pnz de filtru, n filtrele cu saci; - filtrarea printr-un strat de pmnt de infuzoriu, prin filtrele cu lumnri;

17

- filtrarea cu instalaii de tip Filtomat i Alfa-Laval. Se obine un sirop limpede, deschis la culoare, care este trimis n rezervorul dinaintea aparatului de fierbere sub vid.

Fierberea i cristalizarea Cristalizarea are scopul de a extrage cu un randament ct mai nalt posibil, sub form de cristale, zahrul din siropul concentrat, obinut din staia de evaporare. Pentru aceasta, siropul concentrat se evapor i cristalizeaz n aparatele vacuum pn n jurul concentraiei de 92o Bx, obinndu-se o mas groas, care este o suspensie de cristale de zahr ntr-un sirop-mam. Acest sirop intercristalin sau sirop de scurgere conine toate impuritile iniiale din mas, puritatea siropului intercristalin fiind deci inferioar puritii masei fierte. Siropul-mam, din care nu mai este rentabil s se obin zahr prin fierbere i cristalizare, se numete melas. Melasa conine aproximativ85% substan uscat i 50% zahr, care constituie o pierdere pentru fabric. Zahrul cristal alb este obinut n aparatele vacuum, fie direct din siropul concentrat primit de la evaporare, fie din siropuri de zahr cu puriti mai sczute, care au suferit un proces de purificare, fie din zahr brut, care a fost afinat, centrifugat i redizolvat. Procesul fierberii i cristalizrii const din trei faze distincte: - formarea cristalelor; - creterea cristalelor formate, pn la obinerea mrimii dorite; - ngroarea final a masei groase.

Centrifugarea Separarea amestecurilor eterogene se poate realiza i cu ajutorul forei centrifuge, care apare la rotirea amestecului cu mare vitez. Operaia de separare sub efectul forei centrifuge se numete centrifugare, iar utilajele cu ajutorul crora se realizeaz se numesc generic centrifuge. Scop i principiu. Masa groas a produsului I, dup ce este adus n malaxoare la temperatura de centrifugare, este supus operaiei de centrifugare, datorit creia cristalele de zahr se separ de siropul intercristalin. Descrcarea masei groase din aparatele de fiert se face prin scurgerea ei sub aciunea forei gravitaiei, n aa-numitele malaxoare sau refrigereni, care sunt amplasate sub aparatele de fiert.

18

Splarea zahrului centrifugat Pentru mbuntirea puritii zahrului brut n vederea formrii siropului standard pentru zahrul alb se poate aplica splarea n centrifug, folosind o cantitate mic de ap. Produsul se supune centrifugrii la 85oC prenclzindu-l n distribuitorul de mas i se albete n dou etape: prima dup separarea siropului intercristalin cu al doilea sirop de la produsul nti i apoi cu ap fierbinte de 90 oC n proporie de 0,03-0,04 fa de mas. Prin folosirea siropului de albire n proporie de 3-4% cu un coninut de substan uscat la 70-72%, la 85 oC, se obine un zahr galben cu o coloraie de 1,4-1,8 o Stammer i puritate de 99,7% care se apropie de zahrul de produs nti i se poate amesteca pentru a fi dat n consum sau se poate folosi n industria conservelor sau panificaie. Afinaia. n cazul maselor ce conin cristale de dimensiuni neuniforme necesitnd pentru splare cantiti de ap mari, se aplic afinaia. Zahrul brut se amestec cu un sirop verde intermediar formnd o magm a crui sirop intercristalin are o vscozitate mai redus i determin o diluare a filmului de melas de la suprafaa cristalelor. Zahrul separat prin centrifugarea acestei magme are puritate ridicat, putnd merge pn la 99% i chiar 99,8%. Siropul de afinaie se folosete la sfritul fierberii, n aparatul de fierbere de produs final. Metoda afinitii este avantajoas deoarece se pot prelucra, cu centrifugi continui i mase cu granulaii neuniforme, mbuntete calitatea siropului standard i reduce volumul masei de produs intermediar cu 18-20%. Afinaia repetat poate mbunti foarte mult coloraia, coninutul de cenu i turbiditatea soluiei. Cenua este ndeprtat cu uurin pn la 85% i mai greu substanele colorante i cele ce dau turbiditatea. Uscarea zahrului tos Pentru ca zahrul sa poat fi pstrat pe o perioad mai lung , trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - umiditate circa 0,05% - pH = 6,8-7,4 - lips zahr invertit i rcit la temperatura mediului ambiant Coninutul de ap al zahrului centrifugat depinde de dimensiunile cristalelor, variind astfel: - pentru cristale de 1,0-1,5 mm, umiditatea este aproximativ 0,5% - pentru cristale de 0,25- 0,30 mm, umiditatea este aproximativ 2,0% Se deosebesc dou forme de uscare: natural i artificial. Uscarea natural se efectueaz n aer liber, fr nclzire artificial. Pentru uscarea artificial a zahrului cristalizat se ntrebuineaz diverse sisteme, n funcie de mrimea cristalelor.
19

Splare Tiere tiei Difuziune

Var stins Ca (OH)2

Borhot

Defecare Carbonatare Filtrare Nmol

CO2

SO2

Sulfitare Obinerea zemei subiri Fierbere Obinerea zemei groase Concentrare Malaxare Centrifugare

Obinerea zahrului tos Uscare Ambalare Depozitare

20

Figura 1. Fluxul tehnologic de fabricaie a zahrului tos

1.3. Descrierea operatiei de centrifugare

Principiul centrifugrii Separarea cristalelor de zahr de siropul intercristalin se realizeaz sub aciunea forei centrifuge dezvoltate prin punerea n micare de rotaie la mare turaie, a masei groase aflat n toba centrifugii. Descrierea operaiei: ncrcarea centrifugei se face n mers, cnd tamburul se nvrtete cu o vitez redus (200-300 rot/min); la aceast turaie, separarea siropului de cristale se face n mic msur nct masa groas rmne destul de fluid i se repartizeaz uniform pe toat nlimea tamburului. Suprafaa interioar a masei groase n centrifug ia forma unui paraboloid de revoluie, asigurnd astfel echilibrarea sistemului tambur-ncrctur. Dac ncrcarea s-ar face atunci cnd tamburul a atins o vitez mare de rotaie, eliminarea siropului mam s-ar face nainte ca masa groas s aib timpul s se repartizeze uniform; stratul de mas groas de pe pereii centrifugei ar prezenta neregulariti, datorit scurgerii neuniforme a masei groase prin jgheaburile de distribuie. Pentru ncrcarea unei centrifuge se deschide registrul corespunztor acesteia i se las astfel s se scurg masa groas din malaxorul distribuitor al bateriei printr-un jgheab care poate fi lsat n jos sau ridicat dup trebuin. Cantitatea de mas care se introduce n centrifug variaz cu dimensiunile acesteia i este de ordinul 300-1000kg. ncrcarea insuficient a tamburului scade randamentul centrifugei, iar ncrcarea cu o cantitate prea mare este duntoare, fiindc surplusul de mas groasse vars peste marginile tamburului i cade n sirop, mrind puritatea acestuia. Dup ncrcarea masei groase, se nchide registrul i dup ce se cur cu atenie jgheabul de resturile de mas groas, se ridic n sus pentru a mpiedica curgerea de sirop n timpul centrifugrii; se evit astfel formarea conglomeratelor de cristale de zahr care nrutesc calitatea produsului finit. Separare siropului verde tamburul se nvrtete din ce n ce mai repede, pn ajunge la turaia maxim. n aceast perioad se ndeprteaz cea mai mare parte din siropul intercristalin. Cu ct fora de expulzare a siropului n exteriorul tamburului este mai mare, cuatt centrifugarea dureaz mai puin. Splarea sau albirea zahrului prin centrifugare, siropul mam nu este separat complet. La suprafaa cristalelor rmne un strat de sirop att de subire nctforele de adeziune ntre cristale i filmul de sirop egaleaz fora centrifug. Cu ct cristalele sunt mai mici, cu att este mai mare suprafaa lor specific i deci i cantitatea de sirop reinut pe cristale. ndeprtarea filmului de sirop de pe cristale se poate face prin splare:

21

cu ap i cu abur; numai cu ap; numai cu abur.

Scopul splrii este de a nlocui acest strat subire de sirop mam printr-un sirop care s conin mai puin nezahr. n timpul centrifugrii, masa groas se spal cu ap fierbinte 70-80C apoi cu abur de 150-160C, pentru a menine temperatura optim de centrifugare pn la descrcarea zahrului. Apa este trimis sub presiune n centifug ntr-un tub metalic prevzut cu duze pentru pulverizat apa. Fiind montat paralel cu generatoarea tamburului el trimite peste cristale un curent de ap n form de picturi fine. Apa, cznd pe stratul de zahr, sub aciunea forei centrifuge trece prin cristalele de zahr i antreneaz cu ea i o parte din siropul aderent. Totodat, n apa de splare, se dizolv o cantitate oarecare de cristale. Puritatea siropului rezultat de la splare - siropul alb - este mai mare dect a siropului verde. Pentru splarea cu abur se ntrebuineaz abur supranclzit (3-6 at). n raport cu greutatea masei groase se consum circa 2% abur, din care 1% se condenseaz pe cristale i trece n siropul alb i 1% este ndeprtat cu ajutorul unei instalaii de ventilaie. Aburul care strbate prin stratul de cristale pe de o parte l nclzete, ceea ce micoreaz vscozitatea filmului de sirop de pe cristale i nlesnete astfel scurgerea lui, pe de alt parte nltur, prin aciune mecanic, o parte din acest sirop. Zahrul obinut este alb, cu o umiditate sczut (0,5%) i fierbinte (circa 70C), ceea ce ajut la uscarea lui ulterioar. Afar de aceasta n timpul splrii, aburul se condenseaz nentrerupt i menine constant temperatura i umiditatea zahrului,nct acesta nu usuc prea tare, nu se lipete i se descarc uor. Frnarea centrifugei cnd albirea zahrului este terminat, se nchide aburul i se oprete ct mai repede tamburul centrifugei. n cazul cnd centrifugele sunt acionate individual cu motor electric trifazic, se ncepe frnarea prin trecerea de la viteza superioar la viteza inferioar. Aceast faz trebuie s fie ct mai scurt, nu numai pentru c reprezint timp neproductiv, ci i stratul de zahr se usuc prea tare. Cristalele, la nceput independente, se sudeaz unele de altele prin uscare i formeaz o mas compact, care se desface foarte greu i cade din tambur sub form de blocuri de diferite mrimi. Descrcarea zahrului cnd tamburul este oprit, se dau la o parte capacele de deasupra, se ridic conul de nchidere a orificiului de descrcare, apoi se taie cu plugul stratul inferior de zahr, restul cade singur. Separarea siropurilor obinute la centrifugare siropurile care se scurg din centrifuge sunt supuse unei noi operaii de fierbere i cristalizare, n scopul de a extrage din ele maximum posibil de zahr. Se tie, de asemenea, c dintr-o mas groas cu puritate mai ridicat se obine zahr de calitate mai bun. ntruct siropul verde are o puritate mai sczut dect siropul alb, este important s nu se amestece, pentru a putea fi trimise respectiv la fierberea maselor groase cu puritate corespunztoare nivelului lor de puritate. Injectarea de abur
22

ntre manta i tambur mbuntete separarea, deorece sita,fiind nclzit, siropul verde devine mai puin vscos i se scurge mai repede.

Centrifuga cu fund conic

Este o main cu descrcare rapid i cu o capacitate bun de lucru. Astfel la ocapacitate de umplere medie de 500kg, o turaie de 1000 ture/min i diametrul tobeide 1220 mm poate realiza 36 arje/or. Este o main de tip suspendat, a crei tob este construit astfel nct zahrul separat se descarc sub greutatea proprie, la oprirea centrifugii. Toba centrifugii care n partea de jos este uor conic se obine prin presare fr puncte de sudur i este sudat de capac i de rozeta arborelui. Toba centrifugii (tamburul) este confecionat din oel aliat rezistent i are grosimea de 5-7 mm sau mai subire. Toba este perforat avnd orificii rotunde sausub form de fante, cu o suprafa liber de cernere de peste 20%.Partea superioar a tobei este deschis i o traverseaz arborele fixat de tob prin rozeta de la baza sa. n interiorul tobei se pune o sit de distanare confecionat din mpletitur de srm de alam, sau galvanizat, sau din inox, cu ochiuri mari. Pe aceast sit se pune sita centrifugii ( de filtrare) propriu-zis care este confecionat din tabl de alam sau cupru avnd perforaii foarte dese n funcie de tipul masei de centrifugat. Toba centrifugii se rotete n interiorul unei mantale cilindrice fixe, concentric cu toba i montat astfel c ntre tob i manta rmne un spaiu inelar cu limea de150-200 mm. Siropul rezultat prin centrifugare este proiectat pe suprafaa interioar a mantalei, se scurge n jurul ei i se adun n ulucul circular de la partea inferioar a spaiului dintre tob i manta. De aici printr-o conduct este dirijat fie n jgheabul de sirop verde, fie n cel de sirop alb, dup caz. Dezavantajele centrifugii cu fund conic constau n: umplerea defectuoas, mai ales la masele cu puriti ridicate i cristale de granulaie mare, precum i n apariia vibraiilor; la produsele vscoase, forma necorespunztoare a tamburului nu permite splarea uniform, care este insuficient n zona inferioar; cere o atenie deosebit la splarea cu ap, operaie ce trebuie fcut n momentul cnd umiditatea zahrului este cuprins ntre 1,5-2,5%; splarea cu abur supra nclzit (la zahrul tos) trebuie fcut chiar nainte de descrcare pentru a evita ntrirea zahrului n centrifug i ngreunarea autodescrcrii; evacuarea nu se realizeaz totdeauna n bune condiii.

Totui, acest tip de centrifug este simplu n construcie i uor de ntreinut, iar sita se uzeaz puin.

23

1.4. Forma de Igiena i Protectia Muncii

- centrifugele de zahr tos trebuie s fie prevzute cu capace. - este obligatoriu ca fiecare operator s comunice, la terminarea schimbului, starea centrifugelor, n special a celor automatizate i continue. - la fiecare centrifug se recomand s existe un mecanism pentru ridicarea conului de nchidere i lsarea lui n jos. - este interzis suprancrcarea centrifugelor. n jurul centrifugelor se vor monta podee de o nlime astfel aleas nct lucrtorul s poat deservi uor centrifuga. - dispozitivele de pornire i oprire vor fi astfel construite nct s nu permit pornirea accidental. Dac dup pornire se observ c centrifuga funcioneaz anormal (oscileaz), are trepidaii, zgomot etc. aceasta trebuie oprit imediat i se va anuna maistrul de schimb. - pe marginea centrifugelor este interzis aezarea oricror obiecte ce ar putea s cad n centrifug i s o scoat din turaia normal. - descrcarea centrifugelor neautomatizate se va face numai la oprirea lor complet. - este cu desvrire interzis urcarea pe centrifug n timpul mersului, chiar dac este acoperit cu capace. - toate frnele la centrifug trebuie verificate continuu pentru a fi n perfect stare. - se interzice frnarea centrifugelor cu lopei sau alte obiecte. - este interzis a se folosi glei, cni pentru splarea zahrului n centrifug. - se vor prevedea covoare de cauciuc n faa centrifugei continue. - muncitorii care deservesc centrifugele vor purta haine bine strnse pe corp, iar pe cap bonet. - rezervoarele i jgheaburile de scurgere ale siropurilor de la centrifuge trebuie s fie acoperite. - axele centrifugelor vor fi vopsite la exterior cu vopsea galben. - n timpul funcionrii centrifugelor se interzice prsirea locului de munc. Acestea vor fi supravegheate permanent.

24

- se interzice a lucra la staia de centrifuge personal neinstruit. - este obligatorie verificarea n remont a strii de uzur a tamburilor i axelor. - este interzis mrirea numrului de turaii a tamburului centrifugei. - electromotoarele i toate prile centrifugelor care pot fi puse accidental sub tensiune trebuie s fie legate la nulul de protecie i la pmnt. - fiecare centrifug va fi prevzut cu iluminat local la tensiunea de 24 V. - n cazul ntririi zahrului n centrifug se interzice evacuarea cu descrctorul. arja se va evacua prin splare cu ap cald. - dac la tamburi apar pendulri, operatorul este obligat s opreasc centrifuga din funciune. - vor fi ntocmite i afiate instruciuni de exploatare i de protecie a muncii pentru fiecare grup i tip de centrifuge conform celor prevzute n cartea tehnic ct i de proiectant. Muncitorii trebuie sa cunoasca caracteristicile constructive si functionale ale instalatiilor, utilajelor si masinilor care lucreaza, sa aplice intocmai normele de functionare si intretinere acestora, normele si instructiunile de protectia muncii si prevenirea incendiilor. Muncitorii trebuie sa foloseasca si sa pastreze in conformitate cu regulile stabilite echipamentul de protectie si de lucru. Muncitotii si celalat personal operativ trebuie sa-si indeplineasca intocmai indatoriile de setrviciu, si previne orice fapte ce ar putea pune in pericol securitatea personalului si integritatea instalatiilor, utilajelor, masinilor si a altor bunuri, sa inlature operativ orice situatie care ar putea constitui o sursa de pericol. Se interzice personalului muncitor sa introduca sau sa consume in unitate bauturi alcoolice, ori sa faciliteze savarsirea acestor fapte. Persoanele care se prezinta la programul de munca sub influenta alcoolului li se interzice accesul in unitati si li se aplica sanctiunile prevazute de lege. Se interzice fumatul sau introducerea de tigari, chibrite, materiale ori produse care ar putea incendii sau explozii, in locuri de munca unde fumatul sau introducerea acestora este oprit. Fiecare om al muncii este obligat inainte de predarea schimbului de munca sa faca ordine si curatenie perfecta. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, este obligatorie legarea la nulul de protectie si legarea individuala la centura de inpamantare a masinilor, utilajelor si a echipamentelor actionate electric. Se interzice racordarea intre ele a doua sau mai multe utilaje, dintre care numai unul este racordat la conductorul principal al intalatiei de protectie prin legare la pamant.
25

Efectuarea unei asemenea legaturi numita in serie este periculoasa si ca atare interzice legarea la pamant a utilajelor mobile ( pompa transpotoare cu banda, compresoare, etc. ), se va face prin conducator de cupru fixat cu piulite cu flutur si electrod de 2 2 m lungime.

Capitolul II 2.1. Bilanul de materiale

Difuzie Capacitatea = 2100/24h S: RT = 110% S - sutirajul pentru instalaia de difuziune RT t = 70 min. t timpul = 1030 kg/m3 - densitatea

2100 10 3 C= = 1,458 10 3 = 1458kg / min 24 60 Qz = 1458 x 110% = 1603,8 kg/min

Qz - debitul de zeam de difuzie

QVZ =

QZ 1603,8 = = 1,557 m 3 / min = 1557litri / min Z 1030

Qvz- debitul volumic de zeam

26

Predefecarea

Cantitatea de lapte de var - 0,3 kg la 100kg sfecl Se folosete Ca(OH)2 ce conine 206g CaO/l

100 kg sfecla.........0,3 kg CaO 1458 kg min. sfecla...X X = 1458 0,3 = 4,374kg / min CaO 100

1 litru Ca(OH)2................................206g /lCaO Y ..................................4374g/min CaO

Y=

4374 = 21,23litri / min Ca (OH ) 2 206

QVP = QVZ + QVlapte var = 1557 + 21,23 = 1578,23litri / min

QVP- debit volumic predefecare

Defecarea

- tratamentul mai avansat cu lapte de var introducndu-se n plus 1,8 kg CaO la 100kg sfecl - timpul 70 minute

100 kg sfecl.............................1,8 kg CaO

27

1458 kg/min sfecl ...................

Z=

1458 1,8 = 26,24 x10 3 kg / min CaO = 26240kg / min 100

1 litru Ca(OH)2.........................206 g CaO B ...........................26240 g/min CaO

B=

26240 = 127,37litri / min Ca (OH ) 2 206

QVD = QVp + QVp var = 2029,305 + 127,37 = 2156,67 kg/m3

QVD- debit volumic la defecare

Saturaia

100 kg zeam....................................0,04 kg CaO 1603,8 kg/min zeam .......................X X = 1603,8 0,04 = 0,64kg / min CaO , pentru aciditate 100

QmZD = QVD + = 2156,67 1030 = 2221,37 kg / m 3 QmZD- debitul masic al zemii de difuzie 100 kg zeam ......................................0,08 kg CaO 2221,37 kg/min zeam .......................Y

Y=

2221,37 0,08 = 1,777 kg / min CaO , pentru alcalinitate 100

CaO total= CaO predefecare + CaO defecare CaOtotal = CaOpredefecare + CaOdefecare = 4,374+26,24=30,614 kg/m3 CaO

28

CaO care reacioneaz = 30,614 ( 0,95+1,777) = 27,887 kg/m3 CaO 50 kg CaO...........................................44 kg CO2 30,614 kg/min.....................................Z Z= 30,614 44 = 24,05kg / min CO2 56 M CO2

VCO2 =

24,05 = 12,64m 3 / min CO2 1,977

Evaporarea

SUZS = 10-15% SUZG = 60-65% 44 kg CO2 .................................100 kg CaCO3 24,05 kg/min ............................. X = X

24,05 100 = 54,65kg / min CaCO3 44

QZS = QZD QCaCO3 = 2221,37 54,65 = 2166,72 Kkg / min QZS- debitul de zeam subire ZS SU ZS = ZG SU ZG ZG = ZS SU ZS 36,11 15 = = 8,333kg / s SU ZG 65

2166,72 = 36,11kg / s 60

ZS - zeama subire SUZS - substana uscat a zemii subiri ZG - zeama groas SUZG substana uscat a zemii groase W = ZS ZG = 36,11 8,333 = 27,777 kg / s

29

W- apa evaporat

Fierberea

SUMG = 92-95% SUZG = 60-65% ZG = MG + W ZG SU ZG = MG SU MG MG = ZG SU ZG 8,333 65 = = 5,701kg / s SU MG 95

MG- masa groas W = ZG MG = 8,333 5,701 = 2,632kg / s ap evaporat Centrifugarea

M = 5,701 kg/s Zh = 83,62% Nezah = 8,38% A = 8%

Sv : Zh = 61% Nezah =11,61% A = 27,39% Sv- sirop verde

Sa : Zh = 66,9% Nezah = ? A=? Sa- sirop alb

Zt : Zh = 98% A = 2%

Zt- zahr tos

Sv (sirop verde) reprezint 24% din masa groas A (apa) reprezint 1,5% din masa groas W (abur) reprezint 2,5% din masa groas
30

Sv =

24 5,701 = 1,36kg / s , sirop verde 100

A=

1,5 5,701 = 0,085kg / s , apa 100

W =

2,5 5,701 = 0,142kg / s , abur 100

I. M + U + W = Sa + Zt + Sv 100 + 1,5 + 2,5 = Sa + Zt + 24

Sa + Zt = 80 Zt = 80 Sa

M Z M = Sa Z Sa + Zt Z Zt + Sv Z Sv 100 83,62 = Sa 66,9 + Zt 98 + 24 61 8362 = Sax66,9 + (80 Sa ) x98 + 1464 6858 = 66,9 Sa + 7840 98Sa Sa= 30,28 Zt= 80 30,28= 49,72 Zt = Sa = 50 5,701 = 2,85kg / s , zahr tos 100 30 5,701 = 1,71kg / s , sirop alb 100

II. M = Zb + Sv
Zb = M Sv = 100 24 = 76%

Zb =

76 5,701 = 4,32kg / s 100

III. M Nezah = Sa NezahSa + Sv NezahSv 100 8,38 = 30 NezahSa + 24 11,61

31

30 NezahSa = 838 278,64 NezahSa = 18,64% Apa = 100 Zh Nezah = 100 66,9 18,64 = 14,46% IV. M = Zb + Sv M NezahM = Zb NezahZb + Sv NezahSv 100 8,38 = 76 NezahZb + 24 11,61 NezahZb = 7,36% M AM = Zb AZb + Sv ASv 100 8 = 76 AZb + 24 27,39 AZb = 1,87% Z Zb = 100 ( NezahZb + AZb ) = 100 (7,36 + 1,87) = 90,77%

Zb: Zh = 90,77% Nezah = 7,36% A = 1,87% V. = Zt Z Zt 100 M ZM

2,85 98 100 5,701 83,62

= 58,59%

32

3.3. Reprezentarea grafic a bilanului de materiale

Bilanul de materiale reprezint latura cantitativ a transformrilor de natur fizicomecanic, chimic, biochimic pe care un material le sufer n timpul unui proces tehnologic. Pe baza bilanurilor de materiale se pot stabili consumurile specifice de materii prime, dimensionarea utilajelor. Bilanul de materiale poate fi reprezentat sub form de: - tabel

Reprezentarea sub form de tabel Nr. crt operaia material 1. centrifugare masa groas apa abur Total M A W Kg/s Kg/s Kg/s 5,92 5,701 0,165 3,14 Materiale intrate Simbol U.M. Valoarea operaia Materiale ieite Simbol U.M. Valoarea

material centrifugare zahr cristal sirop verde sirop alb Total Zt Sv Sa Kg/s Kg/s Kg/s 5,92 2,85 1,36 1,71

33

Bibliografie:
1. http://www.scribd.com/doc/33211604/Tehnologia-de-Fabricare-a-Zaharului 2. http://www.scribd.com/doc/44316017/Tehnologia-Zaharului-Centrifugarea 3. http://www.scribd.com/doc/57907436/7/Descrierea-proceselor-de-produc

%C5%A3ie
4. http://chimie-biologie.ubm.ro/Cursuri%20on-line/GIURGIULESCU %20LIVIU/TEHNOLOGIA%20ULEIULUI%20SI%20ZAHARULUI/Tehnologia %20zaharului.pdf

34