COORDONATOR STANCIU MONICA

MARIA ADELINA CONSTANTINESCU IPA ID ANUL III

 ONU a creat Comisia Codex Alimentarius (sau Codex) în 1963 prin intermediul
Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură (OAA) şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
(OMS), pentru a promova controlul alimentelor şi practicile „corecte“ în comerţul global cu
alimente.

Comisia Codex Alimentarius este o organizaţie inter-guvernamentală cu 170 ţări

membre. Comisia coordonează activitatea unor organizaţii guvernamentale şi ne-
guvernamentale (ONG-uri) în ceea ce priveşte standardele alimentare. Majoritatea ONG-
urilor internaţionale participante la întrunirile Codex-ului o reprezintă teribilele corporaţii
trans-naţionale. Organizaţiile non-guvernamentale au statut de observatori, dar nu au drept
de vot.
Codex-ul a devenit principala organizaţie internaţională care stabileşte standardele în
comerţul global cu alimente şi este găzduit de sediul central al OAA din Roma.

Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate,
semipreparate sau crude și pentru distribuția către consumator, prevederi în ceea ce
privește igiena alimentară, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de contaminare,
etichetare și prezentare, metode de analiză și prelevare.[4]

Codexul mai cuprinde 30 de comitete şi organizaţii inter-guvernamentale găzduite de

diferite ţări, fiecare ocupându-se de aspecte specifice ale producţiei de alimente, de la
brânzeturi, cereale, produse din carne, mâncare organică, alimente modificate genetic
(GM), aditivi alimentari, suplimente alimentare, pesticide etc. până la igiena alimentelor.
Cele aproximativ 300 de reguli şi standarde ale Codex-ului sunt utilizate de ţările
membre ca o bază a legilor lor regionale şi naţionale, precum şi de către Organizaţia
Mondială a Comerţului (OMC) ca punct de plecare pentru reglarea disputelor legate de
comerţul internaţional. Codex-ul adopta deciziile prin vot al delegaţilor guvernamentali
prezenţi la întruniri. Prezidiul poate să anuleze orice decizie iar ONG-urile pot să influenţeze
hotărârile luate dar nu au drept de vot. Cele mai multe decizii adoptate de Codex sunt deja
luate înainte de întruniri, de către ţările participante cu cea mai mare influenţă.

Codex-ul a deviat mult de la obiectivele sale iniţiale, care erau centrate la modul
declarativ pe nevoia de a proteja consumatorul prin asigurarea de alimente lipsite de
contaminanţi şi pesticide. În prezent, Codexul decide în realitate nivelurile „acceptabile“
pentru orice: pesticide, la aditivi chimici, alimente modificate genetic, metale grele etc.
Codex-ul lucrează după un set de reguli toxicologice discreţionare când vine vorba de
controlul alimentelor. Astfel, se bazează pe cercetări făcute asupra toxinelor studiate fiecare
izolat şi nu ia în considerare totalitatea chimicalelor la care suntem expuşi. Tipurile şi
nivelurile chimicalelor şi contaminanţilor considerate ca „ne-periculoase“ sunt stabilite prin
aşa-numitul „consens ştiinţific internaţional“, adică după bunul plac al marilor producători.
De fapt, oamenii de ştiinţă implicaţi sunt plătiţi şi cumpăraţi de către cele mai mari companii
producătoare de alimente şi medicamente din lume. Aceşti oameni de ştiinţă stabilesc care
alimente modificate genetic pot fi folosite ca hrană (bazându-se pe foarte puţine date
ştiinţifice, dar ascultând fără crâcnire poruncile venite de la stăpânii lor, proprietarii marilor
companii producătoate de monştri transgenici) şi sunt gata să facă compromisuri în ce
priveşte practicile pe care se bazează agricultura organică […]. În acest fel,
supermarketurile şi companiile internaţionale de distribuţie a alimentelor beneficiază de pe
urma preţurilor ridicate, pe care mai ales cei din Vest sunt gata să le plătească pentru a
beneficia de hrană „organică“.

Cine îşi permite să nu joace cum îi cânta Codexul?

Ironia e că tocmai ţările europene ar trebui să ştie cel mai bine cât te costă dacă nu
dansezi cum îţi cânta Codexul! Europa plăteşte anual amenzi de câte 117 milioane $ către
USA şi 11 milioane $ către Canada pentru că refuză să importe carne şi produse lactate
provenite de la vite hrănite cu hormon de creştere bovina recombinat (rbGH). Pe scurt,
Codexul spune că nu e dăunător să consumi carne cu rbGH şi în consecinţă orice ţară care
nu accepta astfel de produse e amendata de OMC. Ţineţi minte că astfel de amenzi sunt
anuale şi vor continua până când ţara care le plăteşte va accepta să respecte regulă prin a
cărei încălcare e penalizata.
Poate că plata acestor amenzi e floare la ureche pentru o super-putere ca Europa care
colectează taxe de la 500 milioane de oameni, dar ţările mici care se opun nu îşi pot
permite să plătească atât de mult OMC-ului.
Sper că acuma înţelegeţi de ce legiuitorii pun aceeaşi placă celor care se opun Codexului.
Se spune repetat: „De ce vă temeţi de Codex, e un sistem voluntar… Noi, guvernanţii,
trebuie să ne supunem Codexului în privinţa exportului, dar nu îl vom impune în teritoriu“..
Problema e că guvernele şi Codexul insista ca regulamentele Codexului au fost stabilite
în mod ştiinţific la nivel internaţional (cu toate că noi considerăm că datele ştiinţifice pe care
se bazează nu sunt corecte). Ca atare, exista o presiune crescândă să se aplice Codexul
nu numai la nivel de exporturi ci şi în interiorul fiecărei ţări.
Venind înapoi la chestiunea cărnii conţinând hormon de creştere bovina (rbGH) se pare
că Europa nu îşi mai permite să o evite mult timp. Astfel, Comisia Europeană se pregăteşte
ca renunţe la moratoriul care ţine deja de 8 ani, împotriva produselor modificate genetic.
Aceasta se petrece pe fondul unei campanii (susţinute de guverne şi de companii biotech
precum Monsano) campanie bazată pe informaţii false cum că produsele modificate genetic
nu au efecte negative şi sunt necesare asigurii necesarului de hrană al lumii.
Totul se bazează pe dezinformare (voita sau nu) şi dacă noi, publicul, nu ne opunem,
comercializarea produselor conţinând doze extrem de scăzute de vitamine şi minerale
precum şi a alimentelor modificate genetic, va deveni norma obligatorie pentru toţi.

Am arătat mai sus cum o parte a legislaţiei europene, Directiva europeană în privinţa
suplimentelor, a fost luată ca model pentru Codex în ceea ce priveşte vitaminele şi
mineralele. Necazul e că avem de-a face cu o cascadă de directive şi regulamente care
tocmai se pregătesc în UE şi cu multe alte regulamente ale Codexului pe cale să fie
definitivate.
Contrar multor dezinformări în ce priveşte Codexul, acesta se ocupă numai de alimente
şi nu de medicamente. Se ocupa deci cu fiecare aspect al alimentaţiei incluzând alimentele
modificate genetic, aditivi alimentari, pesticide s.a.
Se pare că pe viitor Codex va aproba tot mai mult utilizarea de aditivi alimentari, a
alimentelor modificate genetic, va coborî standardele în privinţa produselor „organice“, va
reduce dozajele suplimentelor alimentare (numai sub dozajele respective vor fi considerate
suplimentele ca fiind alimente şi nu medicamente). Totodată se va limita folosirea
ingredienţilor, inclusiv vegetali, care pot fi consideraţi alimente sau suplimente alimentare.

Codex Alimentarius isi face loc si in Romania !

Ordonanta de Urgenta 43 a Guvernului Romaniei, data in ziua de 23 mai 2007, priveste

introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic
(GM). Nu mai putin de 182 de deputati, dintr-un total de 196, au aprobat proiectul de lege
cu pricina. Se doreste eliminarea produselor naturale si raspandirea celor modificate
genetic, lucru trecut cu vederea parca in mod voit de cei aflati la conducerea.

In data de 26 mai 2009, Parlamentul Romaniei a adoptat si el Codex Alimentarius,

adoptand proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei 43 din 23 mai 2007. Prin aceasta
se ridica interzicerea de pe sapte dintre substantele chimice interzise anterior. Aceste
substanta fusesera interzise, in mod unanim, in 176 de tari.

La data de 31 decembrie 2009, Romania, alaturi de alte 165 de state semnatare (95%
din populatia planetei), semneaza implementarea Codex-ului. In mai putin de o luna de la
acceptarea Codex-ului, la inceputul lunii ianuarie, Romania devine primul stat care accepta
folosirea in agricultura a compusului chimic numit "initium", ingredient activ impus de Codex
Alimentarius. Plantele modificate genetic si aditivii alimentari constituie prim pas in
implementarea Codex-ului.

In lunile septembrie-octombrie 2009, Institutul de Sanatate Publica din Bucuresti a

acordat avizul sanitar pentru produsele "Orvego" si "Enervin", ambele continand substanta
activa "initium". Compozitia acestora este urmatoarea: 300g/l initium si 225 g/l dimetomorf
(Orvego); 12% initium si 44% metiram (Enervin). Produsele vor fi produse si distribuite de
compania germana BASF SE.

Folosirea de "initium" s-a facut inca din anul 2007, intr-ascuns, la Institutul Gheorghe
Inescu Sisesti, aflat in subordinea Academiei Agricole si Silvice. Ministerul Agriculturii
spune ca produsele testate in perioada anilor 2007-2008 nu s-au comercializat. Folosirea
de "initium" in agricultura a inceput din luna iulie 2010, dupa intalnirea de la Roma. Potrivit
declaratiei firmei germane BASF SE, produse obtinute in anul 2010 cu ajutorul substantei
"initium" nu vor fi comercializate. Inca sunt numai teste.

Substanta chimica numita "initium" va fi folosita, pentru inceput, asupra culturilor de:
struguri, cartofi, ceapa, rosii si castraveti. In fata adevaratelor intentii se pun urmatoarele
doua: combaterea daunatorilor si micsorarea duratei de obtinere a roadelor. Se urmareste o
productie mai buna, prin folosirea chimiei, cu toate ca 70% din suprafata tarii ramane inca
necultivata.

Substanta "initium", ajunsa in organismul uman, intra foarte rapid in combinatii chimice
daunatoare, crescand astfel rata riscului de cancer de colon cu 65%. Organismul uman nu
are capacitatea de a elimina aceasta substanta in timp util. Astfel, pentru a fi eliminat din
organism, 1 miligram de initium are nevoie de un an de zile. Daca este sa ne gandim cate
miligrame din aceasta substanta ajung in corpul nostru, raspunsul este simplu: aceasta nu
va putea fi niciodata eliminata.

Toate produsele naturiste vor fi interzise, in locul lor fiind produse nu mai putin de 28 de
produse chimice de sinteza. Cei 28 de produsi de sinteza farmaceutica, inlocuitori definitivi
ai tuturor suplimentelor alimentare, disponibili numai in farmacii, vor putea fi luati numai pe
baza de reteta.

Produsele modificate genetic vor fi comercializate fara nici o obligatia privind informarea
consumatorilor asupra provenientei si a modului lor de producere. Inca si mai mult, tratarea
cu antibiotice si hormoni a animalelor va deveni obligatorie pentru toti cetatenii supusi
acestei legi.

Printre obiectivele Codexului se află protejarea sănătăţii consumatorului şi asigurarea

practicilor loiale în comerţul cu produse alimentare, promovarea coordonării tuturor acti-
vităţilor din sfera elaborării normelor alimentare la nivel de organizaţii guvernamentale
internaţionale şi neguvernamentale, stabilirea unei ordini a priorităţilor, pregătirea
proiectelor de norme prin organizaţii competente şi punerea în practică a normelor
elaborate, după acceptarea lor de guverne şi publicarea într-un Codex Alimentarius.

Codex Alimentarius Commission (CAC), organismul cu putere de decizie în privinţa

Codexului, a adoptat recent cinci probleme-cheie legate de industria suplimentelor
alimentare: recomandări privind fundamentarea ştiinţifică a efectelor pretinse că ar avea loc
asupra sănătăţii, susţinute de IADSA. Acest text ia în considerare datele ştiinţifice relevante
avute la dispoziţie şi evaluarea dovezilor aduse în sprijinul efectelor pretinse că ar avea loc
asupra sănătăţii. De asemenea, se stabilesc principiile de analiză a riscului nutriţional
susţinute de IASDA.

Acest text cuprinde aceleaşi principii şi recomandări făcute în anul 2006 de FAO/OMS
în legătură cu raportul de evaluare a riscului nutriţional şi utilizarea vitaminelor, mineralelor
şi a altor substanţe ce se găsesc în suplimentele alimentare. Codexul cuprinde şi
prevederile referitoare la guma arabic, la nivelul propus de 10 mg/kg, susţinute de IADSA,
norme privind utilizarea a opt coloranţi în suplimentele alimentare, definirea fibrelor
alimentare şi lista de condiţii pe care trebuie să le îndeplinească acestea.

În perioada 29.06-4.07.2009, la Roma, Italia, a avut loc cea de-a 32-a sesiune a
Comisiei Codex Alimentarius, în care s-au discutat şi rapoartele Comitetelor Codex privind
etichetarea alimentelor, aditivii alimentari, contaminanţii, metodele de analiză şi
eşantionare, igiena alimentelor, nutriţia şi alimentele cu utilizări speciale dietetice, importul
de alimente şi sistemele de inspecţie şi certificare a exporturilor, reziduurile medicamentelor
de uz veterinar în alimente, reziduurile de pesticide şi rapoartele Comitetelor Regionale.
BIBLIOGRAFIE

1. https://codexalimentarius.ro

2. https://en.org/wiki/Codex_Alimentarius

3. https://www.fao.org/fao-who-codexalimentarius/en

4. https://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/ce-este-codex-alimentarius-517322.html