UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR

SPECIALIZAREA Chimie Alimentară și Tehnologii Biochimice

Cuprins
Introducere……………………………………………………………………

Istoria cimbrului……………………………………………………………….

Descriere……………………………………………………………………….

Cultivare si îngrijire.............................................................................................

Îmulţire................................................................................................................

Vrietăţi................................................................................................................

Compoziţie chimică.............................................................................................
2.Istoria apariţiei cimbrului

Thymus Vulgaris L. Cimbru de cultura; Thyme (eng); Thym (fr); Thymian

(ger) este o plantă perenă din genul Satureja, familia Labiatae.

Cimbrul preferă verile lungi, calde, secetoase, iar iarna supraviețuiește la

temperaturi scăzute. Florile cimbrului sunt mici și au o culoare albă sau roz-palid.
Frunzele au forma lanceolat-ovală, sunt netede și au un miros specific.Este o planta
care se cultivă anual, erbacee, cu aspect de tufă ramificată, începand de la bază,cu
tulpina înaltă de 30-70 cm. Frunzele sunt liniare sau liniar-lanceolate, cu vârful
ascuţit, suprafaţa netedă, de culoare verde închis.Florile sunt mici, delicate, dispuse
cate 2-5 la un loc, de culori diferite- violacee, alburii.Înflorirea este esalonata, î
ncepand din iulie si pana in octombrie.. Recoltarea se face la declansarea
infloritului, manual, prin taierea plantelor de la suprafata solului, apoi se leaga in
buchete si se usuca in locuri aerisite si uscate.

Aceasta esten cultivată în Spania,Italia,Grecia,Franţa,Maroc,Portugalia,ţări care

sunt si principalele producatoare de ulei volatil.Uleiul volatile se obţine prin
antrenare cu vapori,din partea aeriana a plantei,recoltată în timpul înfloririi,uscată
sau partial uscată în prealabil.Randamentul în ulei volatile este de 0,7%,dar
depaşeşte uneori 1%,în funcţie de condiţiile de dezvoltare ale plantei.Sunt
cunoscute doua tipuri de ulei volatil,uleiul rosu si uleiul alb,cel de-al doi-lea
obţinându-se prin redistilarea primului.
 In Grecia Antică, cimbrul era un ingredient care se folosea des în
alimentaţia tinerilor războinici,deoarece se spunea ca le amplifică încrederea şi
curajul.Cercetătorii spun ca denumirea stiintifica a cimbrului "Thymus" vine de la
grecescul "thymos", care înseamnă curaj. Medicii greci si apoi cei ai evului mediu
foloseau cimbrul pentru pacientii care erau slăbiti fizic si psihic, deoarece avea
efecte revigorante. De asemenea, numele grecesc al cimbrului este pus in legatura
cu thymos-spirit care la origini însemna fum si verbul thyeim-a afuma, a oferi
ofrande de tămaie,şi era ars si în templele greceşti pentru mirosul plăcut pe care îl
emana. Cimbrul era utilizat si de vechii egipteni in procesele de mumuificare,
pentru a îmbalsama mumiile.
Cunoscut de un cerc foarte restrans de "initiati", uleiul de cimbru prevenea si ajuta
la combaterea ciumei, a holerei, a tuberculozei pulmonare, a frigurilor galbene.[2]
Bibliografie .