Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Modul 6- Verificarea calitatii materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite din industria
extractiva
Dezodorizarea
3.
Fabricarea margarinei
3.1.1. Generalitati
3.1.2. Materii prime si auxiliare
3.1.3. Procesul tehnologic de fabricare a margarinei
descojirea semintelor
organice ( paie, pleava, seminte de buruieni sau alte plante cultivate, seminte seci,
carbonizate sau sparturi). Impuritatile transmit uleiurilor substante odorante nedorite, uzeaza utilajele.
In ceea ce priveste umiditatea, intensitatea respiratiei semintelor este minima in
cazul umiditatii reduse si creste pe masura cresterii acesteia. Daca umiditatea creste peste valorile
normale ( 6-7% pentru floarea soarelui, 6% pentru soia), creste intensitatea respiratiei si se poate
ajunge la faza de germinare, cand semintele sunt secatuite , prin consumului uleiului si proteinelor si
devin inutilizabile. ! Ca rezultat al respiratiei mai intense , care secatuieste semintele este si producerea
de caldura , care poate atinge valori foarte ridicate, in zonele cu impuritati sau umede din masa de
seminte, ajungandu-se la incingerea semintelor, fenomen nedorit , care conduce la deprecierea
uleiurilor din seminte la degradarea lor.
! Pentru a evita aceste efecte nedorite se executa :
Precuratirea sau curatire initiala, inainte de depozitare, prin care se elimina
circa 50% din impuritatile initiale. Se utilizeaza pentru precuratire - vibroaspiratorul tip Sagenta, si
Buhler.
1
1.2.
Macinarea semintelor
Pentru a usura procesele de presare si extractie a uleiului este obligatorie maruntirea materiilor
timpul
macinarii,
se
rup
membranele
celulare
si
se
destrama
structura
citoplasmei( oleoplasmei) care contine ulei. Din aceste celule deschise , uleiul se poate extrage usor
prin presare, in timp ce , din celule inchise uleiul se poate recuperadoar prin extractie cu dizolvanti, dar
nici in acest mod integral.
In fabricile de ulei se supun macinarii materiile prime oleaginoase, , turtele de presa (brochenul),
si daca este necesar si srotul rezultat la extractie. In acest scop se utilizeaza:
1.3.
de pregatire, este degresata. In vederea extractiei, materialul oleaginos se amesteca cu dizolvantul, timp
in care uleiul impreuna cu dizolvantul formeaza miscela, iar ceea ce ramane dupa extractie, adica
materialul degresat, reprezinta srotul.
Extractia cu dizolvanti se aplica la:
-
Daca brochenul de floarea soarelui are un continut de ulei de 18...22% acesta se pregateste,
inainte de extractie, prin prajire si paietare.
Daca continutul de ulei al brochenului este de 13...14% se pregateste numai prin macinare.
Deci, extractia in acest caz, al materiilor prime bogate in ulei , se utilizeaza in completarea presarii.
Ca dizolvanti mai des folositi sunt cei din grupa hidrocarburilor alifatice, dintre care in tara
noastra amintim: benzina de extractie.
In fabricile moderne, se folosesc trei metode de extractie continua:
metoda scufundarii materialului oleaginos in dizolvantul care circula in
contracurent realizandu-se o circulatie continua atat a macinaturii cat si a miscelei si dizolvantului;
4
Recuperarea dizolvantului
Ca urmare a desfasurarii procesului tehnologic de extractie a uleiului , atat in miscela, pe langa
ulei, cat si in srot raman cantitati importante de dizolvant care trebuie recuperate.
o Pentru recuperarea dizolvantului din miscela, se foloseste ca principiu de baza
volatilitatea diferita a componentelor din acest amestec.
Recuperarea dizolvantului din miscela se realizeaza in 2 faze si anume:
-
temperatura de 95...110 C.
o Recuperarea dizolvantului din srot
Dupa extractie, in macinatura epuizata in ulei, adica in srot, ramane o cantitate mare de
dizolvant. Procesul de eliminare a dizolvantului si a umiditatii din srot, cu ajutorul caldurii, sunt
similare uscarii , regimul termic fiind insa determinat de evitarea denaturarii proteinelor si evitarea
pericolului de explozie.
Se impun anumite conditii :
-
Recuperarea dizolvantului din srot in instalatiile cu functionare continua are loc in uscatoare cu
melc sau in toastere. In fabricile de ulei moderne, dezbenzinarea este asociata cu o prajire
umeda( toastare).
Dupa eliminarea dizolvantului din srot continutul final de benzina trebuie sa fie de 0,05...0,07%
iar pentru evitarea autoaprinderii, inainte de depozitare, sroturile trebuie racite pana la 35C.
1.5.
dezmucilaginarea
neutralizarea
spalarea
uscarea
decolrarea
deceruirea (vinterizare)
dezodorizarea
polisarea.
1.5.1.Dezmucilaginarea
Daca se prelucreaza seminte inainte de maturitatea tehnologica se obtin uleiuri cu un continut
mare de mucilagii care se prelucreaza greu la rafinare.
Mucilagiile au o compozitie complexa reprezentata de :
- Fosfatide, albuminoide, hidrati de carbon, rasini.
Scopul operatiei : mucilagiile se indeparteaza pentru ca aceste determina spumarea, trec in
sapun in timpul neutralizarii si antreneaza ulei, determina instabilitate la pastrare.
6
separarea soapstockului ( sapunul de rafinare - care este format in urma reactiei dintre
Eliminarea apei se realizeaz prin operaia de uscare a uleiului, prin aceasta evitndu-se
fenomenele nedorite ce au loc n prezena apei (hidroliza grsimilor i creterea aciditii libere,
scderea puterii de decolorare a adsorbanilor folosii ulterior).
Procedeele de uscare a uleiului pot fi realizate discontinuu sau n flux continuu, sub vid, cu
agitare mecanic.
Regimul de lucru depinde de tipul de procedeu aplicat:
-
total - conduce la saturarea tuturor legturilor duble, rezultnd acizi grai saturai
parial - saturarea incomplet a dublelor legturi ale acizilor grai ; astfel c se obin
uleiuri solidificate care conin un amestec de acizi grai saturai cu acizi grai nesaturai, n principal cu
o dubla legtur.
Adiia hidrogenului la dubla legtur a acizilor grai decurge prin reacia de cataliz
eterogen, conform schemei:
activitatea i cantitatea catalizatorului folosit cu cat catalizatorul este mai activ, cu atat
presiunea de lucru;
distribuirea uniform i continu a hidrogenului n toat masa, ceea ce conduce la creterea vitezei
de hidrogenare.
Prelucrarea final a uleiurilor hidrogenate comestibile se face prin rafinare, ncepnd cu
neutralizarea alcalin, dac aciditatea liber a uleiului trecut la hidrogenare este > 0,05%.
Dac aciditatea liber corespunde acestei limite este suficient numai dezodorizarea.
Fabricarea margarinei
3.1.1. Generalitati
Fabricarea margarinei i are originea n secolul 19, cnd Mege-Mouries a efectuat unele
cercetri cu intenia de a nlocui untul. Ulterior, margarina s-a impus ca produs de sine stttor,
datorit proprietilor specifice.
11
Margarina este o emulsie stabil concentrat, de tipul A/U, obinut din uleiuri, grsimi
vegetale i, eventual, grsimi animale, cu ap sau lapte, asemnndu-se cu untul datorit
proprietilor ei : plasticitate, consisten, culoare, gust i miros.
13