Cicoarea

04/07/2012,

Cicoarea este o planta cunoscuta in termeni stiintifici sub denumirea de Cichorium intybus, are flori albastre, albe sau trandafirii si este cunoscuta pentru beneficiile aduse organismului. Aceasta planta este cunoscuta de pe vremea Egiptului Antic, atunci cand era folosita impotriva bolilor hepato-biliare si renale. In ziua de astazi, radacinile acestei plante sunt un locuitor de succes al cafelei, iar partile aeriene sunt folosite in medicina sau la prepararea diferitelor feluri de mancare. Inlocuirea cafelei cu cicoarea dateaza din secolul XVIII si un avantaj in plus pe care il are este ca nu produce dependenta de cofeina. Cicoarea creste pretutindeni, chiar si pe marginea drumurilor, dar se si cultiva pe suprafete mari pentru radacinile sale. Din punct de vedere al consumului, aceasta planta este chiar indicata. Studiile au demonstrat ca radacina cicoarei este o sursa incontestabila de vitamina A, B, C, E si K si, mai mult de atat, contine si substante minerale precum potasiu, calciu, fosfor, zinc si magneziu. In plus, radacina cicoarei are in compozitie si inulina, o glucida asemanatoare cu amidonul care are capacitatea de a scade riscul imbolnavirii de cancer la colon si are grija de sistemul osos. De asemenea, prin consumul radacinei de cicoare se favorizeaza scaderea colesterolului, se va intari sistemul imunitar, iar sansele aparitiei bolilor intestinale vor fi scazute. Mod de cultivare Anotimpul de semanare a cicoarei este primavara, in luna mai, si se face in randuri distantate de 40-50 centimetri. In ceea ce priveste cultivarea soiurilor de frunze, radacinile se sadesc iarna sau primavara, dupa varza alba sau conopida. Dupa patru saptamani de la sadire, frunzele sunt bune de intrebuintare. Pentru a avea un gust mai bun, frunzele se inalbesc. Pentru a inalbi frunzele de cicoare trebuie sa le acoperiti cu o pelicula neagra (pentru a fi ferite de razele solare). Este important de stiut ca frunzele inalbite se pot utiliza in stare cruda, in timp ce frunzele neinalbite se vor fierbe inainte de utilizare. In ceea ce priveste solul, planta il prefera pe cel fertil si bine afanat. Modul de inmultire al acestei plante se face cu ajutorul semintelor. In primul an de cultura nu se

utilizeaza ingrasaminte, insa dupa aceasta perioada se va folosi ingrasamant organic fermentat. Intretinere si ingrijire La maturitate, cicoarea este rezistenta la frig si nu trebuie udata des, insa inainte de maturitate aceasta nu are o foarte mare rezistenta la temperaturi mici, de aceea trebuie protejata de temperaturi sub 5 grade Celsius si are nevoie de multa lumina. In urma studiilor specialistii au demonstrat ca aceasta planta are capacitatea de a stimula pofta de mancare. In cazul afectiunilor precum guta, infectii ale pielii, febra, greata si probleme ale ficatului specialistii recomanda consumul de radacina de cicoare. De asemenea, in cazul bolnavilor de diabet aceasta planta are capacitatea de a stimula secretia de insulina. Se va face o infuzie de radacina de cicoare si se va administra cate un litru pe zi. In plus, cicoarea actioneaza benefic asupra sistemului nervos si este indicata in cazuri precum astenie sau stari de somnolenta. Nu in ultimul rand, impotriva durerilor reumatice cataplasmele sunt foarte eficiente: se aseaza plantele de cicoare intrun vas peste care se pune alcool. Vasul se lasa la soare aproximativ doua saptamani dupa care cu lichidul obtinut se vor face cataplasme in zonele afectate.

Cultura de cicoare
Categorie: Plante medicinale 14 Iunie 2013

Cicoarea (Cichorium intybus), planta cu flori albastre si cu un gust amar, este una dintre cele mai cunoscute plante pentru efectele ei curative. Desi indicatiile terapeutice ale cicorii sunt numeroase, efectele ei protectoare asupra ficatului si bilei sunt cele mai importante.Specialistii spun ca cicoarea este una dintre cele mai generoase surse de vitamine (A, B, C, E si K), cu un continut bogat in saruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, zinc si magneziu), in ulei volatil, dar si in compusi amari, precum inulina, substanta care scade riscul aparitiei cancerului de colon si ajuta la sanatatea oaselor. In zilele foarte aglomerate sau in perioada examenelor, pentru a face fata eforturilor intelectuale si stresului, fitoterapeutii ne recomanda sa bem cafeluta de cicoare". Cafeaua de cicoare este recomandata pentru stimularea poftei de mancare, in tratamentul adjuvant al afectiunilor biliare si hepatice, dar si in

combaterea acneii si constipatiei. Radacina de cicoare contine si insulina, fiind o speranta de viata pentru diabetici. Cafeaua de cicoare nu prezint riscul dependentei, calmeaza durerile abdominale si nu creeaza insomnii. Totodata, acest sortiment de cafea revigoreaza memoria, ajuta in cazul activitatilor intelectuale intense, combatand oboseala. In astfel de situatii, se recomanda un consum zilnic de doua cani. Acest sortiment de cafea se poate prepara in casa prin macinarea radacinii de cicoare prin rasnita de cafea sau se poate procura de la magazinele cu produse naturiste. Infuzia de cicoare are efecte excelente in combaterea digestiei lenese, a tusei si anemiilor. Consumata zilnic, infuzia este foarte buna si pentru problemele digestive, asociate stresului, cum ar fi scaderea sau cresterea poftei de mancare. Infuzia de cicoare este un filtru care ajuta la eliminarea toxinelor din organism si are beneficii in tratamentul unor boli, precum guta,

reumatismul si artrita. Cicoara pretinde soluri usoare, nisipoase, permeabile si curate de buruieni. Se seamana dupa cereale paioase, care elibereaza terenul devreme si se poate face doua araturi. Nu se va semana dupa trifoiste sau lucerniere. Merge bine pe terenuri gunoite cu 1-2 ani inainte. Se va asigura 150 kg/ha azot, 60 kg/ha fosfor si 40 kg/ha potasiu. Fiindca este pretentioasa la tasarea solului este necesar ca nivelarea sa se faca in toamna. Cea mai buna lucrare este cu combinatorul la adancimea 2-3 cm. Semantul se efectueaza cand temperatura solului ajunge la 8-9 grade C, la adancimea de 0,11cm. Distanta intre randuri este de 45 cm, iar cantitatea de samnata este de 4-8 kg/ha. Dupa semanat se executa, obligatoriu tavalugitul cu un tavalug neted pentru asigurarea acoperirii semintei. Se va executa o prasila oarba la 10 zile de la semanat. Raritul se executa cand plantele au ajuns la 3 frunze in doua etape distincte. Dupa rarit se executa doua prasile mecanice. Recoltarea trebuie sa se faca inaintea aparitiei cavernei sub colet. Recoltarea se face inainte de caderea primelor brume de toamna intrucat sistemul foliar nu rezista la acestea. Pierderile prin deshidratare sunt foarte mari si e necesar ca in 48 de ore gramezile de cicoare sa ajunga la

bazele de receptie. Intrucat radacinile se rup foarte usor se va face o aratura pentru a se aduna portiunile rupte.

Cicoarea stopeaz cancerul de colon

Cicoarea este cunoscut de foarte mult vreme pentru proprietile ei vindectoare. Dac vechii egipteni o cultivau i o foloseau pentru tratarea afeciunilor hepatice i renale, europenii au utilizat-o mult vreme n locul cafelei. Maica Eutasia de la Mnstirea Agapia a pstrat cteva dintre leacurile mnstireti cu cicoare ce au dat rezultate n vindecarea unor boli de ficat, pancreas sau a cancerului de colon. Aceste leacuri pot fi eficiente prin infuzii, decocturi, fierturi sau macerate. Cur corpul de toxine nc din perioada Egiptului Antic, aceast plant ncnttoare se gsea pe puni i fnee, pornind din zonele de cmpie i pn la dealurile submontane. Dup ce i-au fost descoperite proprietile curative, a nceput s fie cultivat pe zeci de mii de hectare, n vederea tratrii afeciunilor hepatice, abdominale i neurovegetative. Egiptenii consumau mari cantiti de cicoare, deoarece credeau n puterea acesteia de a cura sngele i ficatul de toxine. La nceput, cicoarea se cultiva pentru rdcina sa, pe care oamenii o mcinau i o foloseau ca butur energizant, aceasta fiind apropiat ca gust, dar i ca proprieti de cafea. n timp, au nceput s fie folosite ca leac i frunzele i florile. La noi n ar, cicoarea s-a cultivat nc din anul 1920, iar de-a lungul vremii a cunoscut denumiri populare extrem de variate, precum: cicoar, cicoare de cmp, cicoare de var, cicoare slbatic, cicorie amar, dorule, dudu, floarea secerei, ncingtoare, scai voinicesc, scluse de cas sau sporis. Stimuleaz digestia i secreia pancreasului Avnd n vedere varietatea zonelor n care crete cicoarea, la mnstiri, clugrii prefer s o cultive ei nii. Putei cumpra cicoare i de la magazinele naturiste, dar, dac v hotri s o culegei singuri, e bine s tii c florile i frunzele ei se recolteaz dimineaa, dup ce se ridic roua, n timpul nfloririi (iulie i august), iar rdcinile se scot din pmnt primvara (martie i aprilie) i toamna (septembrie i octombrie). Dup ce se spal sub jet de ap, rdcinile se usuc la umbr, apoi se pstreaz n sculei de pnz. Planta conine acid cichoric, nrudit cu cinarina din frunzele de anghinare, principii amare i o substan din grupa zaharurilor, numit inulin. Alturi de acestea, are n componen sruri minerale (fier, fosfor, calciu, potasiu, cupru i magneziu) i vitamine (A, B1, B2, C, K i PP). Datorit acestor compui, ceaiul de cicoare este coleretic, ajutnd secreia de bil

i determinnd creterea diurezei. Aceast plant stimuleaz digestia i secreia pancreasului, este un bun colagog, antispastic intestinal, expectorant i antiseptic al cilor respiratorii, hipoglicemiant i antidiabetic i sporete att funciile hepatice, ct i pe cele digestive i renale. Dar cel mai important lucru este faptul c ajut la eliminarea substanelor toxice din organism. Combate constipaia Urmtoarele dou remedii sunt indicate pentru stoparea tumorilor la nivelul colonului, stimularea funciilor ficatului, favorizarea aciunii laxative n combaterea constipaiei, grbirea tranzitului intestinal, neutralizarea radicalilor liberi, calmarea durerilor de stomac, ndeprtarea bolilor de ficat, alungarea neplcerilor cauzate de reumatism, combaterea febrei i, nu n ultimul rnd, pentru reducerea riscului apariiei metastazelor n cancerul de colon i stoparea tumorilor. Pentru primul remediu punei la fiert 250 ml de ap plat sau de izvor. ntre timp se iau dou lingurie cu rdcini uscate de cicoare i se dau prin maina de rnit cafea, adugndu-se n momentul n care apa ncepe s clocoteasc. Se fierb cinci minute, dup care se acoper vasul cu un capac i se mai las la infuzat nc zece minute. Se strecoar i se fracioneaz n trei pri egale. Lichidul se poate bea rece sau cldu, naintea celor trei mese principale. Cura dureaz zece zile i poate fi reluat din dou n dou luni. Pentru cel de-al doilea remediu, care se urmeaz n paralel cu primul, fierbei n clocot 200 ml ap de izvor, dup care stingei focul i adugai dou lingurie cu plant (amestec de frunze i de flori), care se las la infuzat timp de zece minute. Dup aceea se strecoar i se mai ine deoparte, pn cnd acesta devine cldu. Ceaiul se bea cu nghiituri mici, de preferin nainte cu aproximativ o or de mesele de diminea i de sear. Spunei adio migrenelor! La prepararea unui remediu pentru calmarea durerilor de cap i chiar a colicilor biliare este nevoie de un litru de vin alb de ar i de 20 g flori uscate de cicoare. Acestea se vor mruni bine, se pun ntr-o sticl de 1,5 l, dup care se adaug vinul. Recipientul se nchide ermetic i se agit bine de cteva ori, dup care se las la macerat timp de zece zile. Dup acest interval, lichidul se strecoar printr-un tifon, se toarn napoi n sticl i se pstreaz n cmar. Se pot bea 50 ml din vinul obinut, de dou-trei ori pe parcursul unei zile. Cei care vor pot s-l ndulceasc folosind miere atunci cnd l beau.

Fiertur pentru diabetici Pentru prepararea acestei fierturi este nevoie de 250 g de rdcini proaspete, care se fierb ntregi n 500 ml ap, punndu-se pe foc n acelai timp, cnd apa este nc rece. Se fierb aproximativ zece minute, dup care se scot pe un ervet uscat, se toac mrunt i se combin cu dou linguri cu ulei de msline. Cantitatea preparat se consum pe parcursul unei singure zile. Se recomand diabeticilor, durata tratamentului fiind nelimitat. Se ntrerupe doar atunci cnd glicemia se stabilizeaz. Atenie! Persoanele care au pietre la rinichi nu pot face tratamente cu rdcin de cicoare, aceasta avnd un continut ridicat de oxalai.