UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ A BANATULUI ”REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI”

DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

SPECIALIZAREA:INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN TURISM

REFERAT
Disciplina: MERCEOLOGIE

Coordonator:
Dr. Ing. PÎRVULESCU Luminița

Student:
BINIŞAN Claudiu Alexandru

Timişoara
2017
 CARACTERIZAREA
MERCEOLOGICĂ A BERII
Cuprins
 Introducere

Berea este băutura cu cea mai mare importanță comercială dintre băuturile alcoolice,
este slab alcoolică, nedistilată și este obținută prin fermentarea alcoolică a mustului de malț.
Folosită în cadrul evenimentelor religioase, cât și ca medicament, a fost fabricată încă
din antichitate de către babilonieni, egipteni etc. În Europa s-a format o tradiție în fabricarea
berii, în special în Germania și Belgia, iar primul producător de bere mondial este Auheuser
Bush Companies (SUA). [1]
Berea este o combinație de ingrediente sută la sută naturale : apă, malț, hamei, drojdie
și se împarte în două sortimente: bere blondă și bere neagră. Berile se împart in două mari
categorii: „Ale” și „Lager”. [4]
Tipurile „Ale” sunt berile proaspete, obținute prin fermentare rapidă, în timp ce
categoriile „lager” se prepară prin fermentație mai lentă și primesc gustul final la rece după o
anumită perioadă de timp la rece, fiind mai deschise la culoare, mai slab alcoolizate și mai
spumoase. Unicitatea gustului fiecărei beri provine din combinația de soiuri de hamei
utilizate. Există sute de soiuri, de unde și incredibila diversitate a berilor, de la cele 3000 de
tipuri belgiene la cele peste 5000 doar din statele centrale ale SUA. [4]
Considerată, de-a lungul timpului ofrandă adusă zeilor sau medicament, bautură
alcoolică, racoritoare sau aliment, berea este cea mai veche băutură creată de om. [4]
Datorită conținutului relativ mic de alcool, a prezenței sărurilor minerale (în special
fosfați) și a vitaminelor din grupa B, la un consum moderat berea are un efect benefic asupra
organismului. Cercetătorii de la Universitatea Okoyama au descoperit că aminele
heterociclice, care se produc prin fierberea cărnii și care exercită asupra organismului
consumatorilor un efect cancerigen sunt inhibate în acțiunea lor cancerigenă prin ingestia de
bere. Oamenii de știință austrieci susțin că berea reduce riscul unui accident vascular cerebral
și prelungește durata de viață. Totodată consumul de bere îmbunătățește circulația sanguină,
previne apariția cancerului, protejează organismul împotriva hepatitei, malariei, pojarului si a
colesterolului. [4]
Berea este o băutură răcoritoare naturală, foarte indicată ca bautură „nepoluată” de
ingrediente sintetice ale multor răcoritoare care se consumă în proporții uriașe, cu efecte mai
puțin cunoscute, dar în timp nocive. [4]
 Capitolul 1. Importanța economică a materiei prime

La fabricarea berii se utilizează următoarele materii prime: orz, alte cereal

nemalțificate ( porumb, grâu, brizura de orez ), zahăr ( sub formă de sirop ), hamei, apă și
drojdie. [1]
Orzul este originar din estul Asiei (Japonia, Tibet), este o cereală cu boabe ovale, lungi
de 8-12 mm și îmbrăcate în palee care reprezintă 11-13% din masa bobului. Principala
particularitate a acestei specii este conținutul mare în enzyme active (amilaze) care determină
folosirea ei cu prioritate în industria berii și a alcoolului. [1]
Importanța economică a orzului ține cont de urmatoarele aspecte:
- datorită conținutului mare de amidon, se folosește în industria berii ( la obținerea malțului ),
la fabricarea dextrinei, glucozei și la prepararea unor făinuri;
- datorită conținutului ridicat de amidon și protein, boabele de orz împreună cu paiele se
folosesc ca furaje pentru animale;
- orzul este o cereal folosită în cantități mari la obținerea crupelor ( de exemplu : arpacașul de
orz ). [1]

Tabelul 1 Suprafața totală cultivată de orz în România 2010-2014

Anul 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafața cultivată,
hectare 258727 196459 206991 269637 303969

Sursa : www.statistici.insse.ro/
 1200000

1000000

800000

600000

400000

200000

0
1 2 3 4 5 6

Figura 1 Producția de orz în România 2010-2015

Sursa : www.statistici.insse.ro/

Hameiul este una din materiile prime indispensabilă pentru fabricarea berii, acesta
conferă gustul amar și aroma specifică. [6]
Componentele chimice ale hameiului contribuie la stabilitatea și limpezirea mustului,
dar și la îmbunătățirea însușirilor de spumare a berii. Singura parte a plantei de care se
folosește la fabricarea berii este conul de hamei care reprezintă inflorescența femelă. Conurile
de hamei trebuie culese la maturitate ( în decursul a 10 zile după atingerea maturității). În
compoziția conurilor intră atât substanțe comune tuturor vegetalelor, cât și substanțe specific
care dau caracteristică și valoare pentru fabricarea berii, ca substanțele amare și uleiurile
esențiale aduse de hamei. [6]
Componentele specifice hameiului sunt:
- uleiuri eterice: sunt în proporție de 1% și se prezintă sub forma unui lichid transparent de
culoare galben-aurie, cu gust slab amărui și aroma plăcută;
- acizi amari: sunt componenții cei mai importanți a conurilor de hamei. Ei contribuie la
formarea spumei;
- rașinile: rășinile din hamei se impart în două categorii: 1.rășinile moi au gust amar, exercită
o acțiune antiseptic puternică și asigură persistența spumei berii; 2.rășinile tari sunt
considerate ca având o slabă putere amară, dar cu o bună solubilitate în must și în bere;
- substanțele tantante: participă la culoarea și gustul berii. [6]
 Tabelul 2 Suprafața totală cultivată de hamei în România 2010-2014

Anul 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafața
cultivată,
hectare 215 177 226 239 243

Sursa : www.statistici.insse.ro/

2500

2000

1500

1000

500

0
1 2 3 4 5 6

Figura 2 Producția de hamei în România 2010-2015

Sursa : www.statistici.insse.ro/
 Capitolul 2. Calitatea materiei prime

Calitatea orzului este apreciată în funcție de utilizări. Este necesar ca orzul pentru bere
să aibă un conținut de proteina de 8-12%. Acesta se obține în condițiile unui climat umed și
răcoros care favorizează acumularea unei cantități mai mari de amidon și mai scăzut de
proteină. [7]
Proteina îngreunează limpezirea berii, micșorează randamentul în procesul de
fabricație, pe când un conținut ridicat de amidon favorizează extractul berii. [7]

2.1 Compoziția chimică a orzului

Ca structură morfologică a orzului, compoziția chimică este complexă. Bobul de orz

este compus din apă (12-20% ) și substanță uscată (88-80% ). Substanța uscată este formată
din compuși organici și minerali. [2]
Conținutul în apă a orzului variază în funcție de condițiile de climă din timpul
recoltării cât și de metoda folosită. Orzul recoltat manual pe un timp cu puține precipitații are
umiditatea 12-14% spre deosebire de o perioadă cu multe precipitații când bobul poate atinge
18%. [2]
Compoziția chimică a hameiului: Principiile active din hamei fac parte din grupa oleo-
rezinelor. Uleiul volatil (cca 0,50%) este format din mircen, humulen, farnesen, izovalerianat
de bornil și canaben. Rezina este constituită din lupulonă principiu amar de natură cetonică,
humulonă, tricetone cu ciclu pentagonal; humuliona și hulupona. [8]
Principiile amare menționate sunt de cca.10% din greutatea uscată a conurilor de
hamei. Alături de aceste principia active, în conuri mai există substanțe de natură flavonică
(xantohumolul, glicozide ale cvercetolului și cameferolului), tannin, trimetilamină, colină,
substanțe estrogene, grăsimi, săruri minerale etc. [8]
 2.2 Caracteristici de calitate

Caracteristicile organoleptice și fizico-chimice ale orzului:

1. Caracteristici organoleptice:
Aspect – boabele ajunse la maturitate trebuie să fie sanatoase, aproximativ de aceeași
mărime și formă, să aibă un aspect lucios. Nu trebuie să fie necoapte, șiștave, arse, încolțite,
atacate de dăunători sau de boli, cu resturi organice sau minerale sau cu aspect mat. [1]
Culoarea – este în funcție de soi: galben auriu, galben deschis; galben roșcat sau
cenușiu. Modificarea culorii se poate produce din următoarele motive: umectare, încingere,
alterare, mucegăire, uscare sau depozitare necorespunzătoare. [1]
Mirosul – trebuie să fie caracteristic, se poate determina pentru boabe întregi sau
sparte. Nu trebuie să conțină: miros de încins, mucegai, alterat, putrefacție, rânced; miros
caracteristic infestării cu dăunători ( insecticide, buruieni, contaminare cu ciuperci, miros de
miere specific produselor infestate cu acarieni etc. ). [1]
Gustul – are un gust dulceag care nu se determină la produsele alterate, mucegăite,
atacate de dăunători sau care au urme de îngrășăminte sau produse chimice. [1]
2. Caracteristici fizico-chimice:
A.Caracteristici ponderale – aceste caracteristici, conform STAS 6123/1 – 1999, sunt:
masa relativă, masa absolută, masa specifică și masa hectolitrică. [1]
B.Caracteristici technologice de prelucrare (caracteristici de macinare): dimensiunile
boabelor (diametru, lungime, lațime), uniformitatea și mărimea boabelor, conținutul de
corpuri străine, umiditatea cerealelor și conținutul în substanțe minerale. Primele trei
caracteristici sunt importante la stabilirea parametrilor de lucru a utilajelor (în procesul de
măcinare) și pentru separarea corpurilor străine din masa de cereale. [1]

Tabelul 3 Compoziția chimică a unui orz:

Orzul
Fracțiunea Conținutul raportat la substanța uscată (%)
Amidon 57 – 65
Zaharoză 1–2
Zahăr reducător 0,1 – 0,2
Alte zaharuri 1
Gume solubile 1 – 1,5
 Hemiceluloze 8 – 10
Celuloză 4–5
Lipide 2–3
Proteină brută 9 – 11.5
Albumine 0,5
Globuline 3
Hordeină 3–4
Gluteline 3–4
Aminoacizi și peptide 0,5
Acizi nucleici 0,2 – 0,3
Substanțe minerale 2
Alte substanțe 5–6

Sursa : …..-Tehnologia berii și a malțului-Ceres,1981

 Capitolul 3. Calitatea produsului alimentar bere

Semifabricatul de bază folosit la fabricarea berii este malțul obținut prin încolțirea
(germinarea) boabelor de orz, apoi prelucrarea orzului încolțit. Se utilizează orzul cu boabe
uniforme, mari cu masa hectolitrică și masa a 1000 de boabe ridicate și cu putere mare de
germinare. Se obțin 3 feluri de malt: malt blond (uscat), malt brun (prăjit la 150°C) și malt
negru (prăjit la 170-200°C). Tipurile de malt, respective proporțiile în care se realizează
amestecul acestora, determină culoarea berii și concentrația mustului primitiv. [1]
Puritatea și tipul de drojdie utilizată contribuie în mod direct la formarea calității berii.
Se folosesc culturi pure de „Saccharomyces Carlsbergensis” care determină fermentații joase
și „Saccharomyces Cerevisiae”, drojdii de fermentație superioară. [1]
Compoziția chimică a berii diferă în funcție de sortiment și cuprinde: apă 92 – 95%,
alcool până la 6%, azot solubil 0,06 – 0,08 g/l, săruri minerale (fosfați și alte săruri de potasiu)
0,14 – 0,18 g/l, dioxid de carbon 0,32 – 0,40%, acizi organici (lactic, succinic, malic și
acetic), vitamin hidrosolubile (B1, B2, B6, PP, acid pantotenic), taninuri. [1]

3.1 Gama sortimentală a beriiâ

În primul rând berea se poate clasifica în funcție de conținutul de alcool prezent:

1. bere fără alcool;
2. bere slab alcoolică: 0,5 – 1,5%;
3. bere obișnuită: 3 – 4,5%;
4. bere cu peste 4,5% alcool. [1]
În funcție de rețetă, tehnologie, proprietăți senzoriale și fizico-chimice berea se
clasifică în următoarele categorii și tipuri:

Tabelul 4 Categorii și tipuri de bere

Bere blondă Bere brună Bere specialitate

slab alcoolică obișnuită slab alcoolică
ușoară superioară Dietetică
obișnuită Porter Nutritive
 superioară fără alcool
Pils Caramel

Sursa : Pîrvulescu Luminița-Merceologia produselor agroalimentare-Orizonturi Universitare,2007

În funcție de tipul de drojdie utilizat există :

1.Bere de fermentație inferioară
Berea blondă, de tip Pilsen (standard) de fermentație inferioară are culoarea galben-
pai, este puternic hameiată, cu aroma fină de hamei și spumare intensă. [1]
Berea brună, de tip Munchen este o bere de fermentație inferioară, de culoare
închisă, slab hameiată, în care predomină aroma de malț. [1]
Berea de tip Dortmund, de fermentație inferioară, are o culoare galben-aurie, mai
slab hameiată, mai puțin amară decât berea standard și cu mai mult corp(extract). [1]
2.Bere de fermentație superioară- tipurile de bere de fermentație superioară se
regăsesc printer cele englezești: Ale, Stout, Porter și cele germane: Albă de Berlin, de Koln,
Porter germane etc. [1]
Din punct de vedere al concentrației mustului primitov, berea blondă se fabric în cinci
tipuri: 12%, 12,5%, 13%, 14% și 17% extract primitiv, iar berea brună în trei tipuri: bere
obișnuită cu 12% și 13% extract primitiv, bere specială cu 16% Ep. și bere Porter cu 20%
extract primitiv. [1]

3.2 Caracteristici de calitate ale berii

Caracteristicile organoleptice ale berii:

Din punct de vedere al caracteristicilor senzoriale berea trebuie sa fie limpede, fără
sediment sau impurități, cu aroma de hamei, gustul amărui plăcut caracteristic fiecărui tip,
fără miros și gust străin. [1]
Turnată într-un pahar special, berea trebuie să formeze o spumă compactă și
persistentă, iar bulele de dioxid de carbon să se degaje lent. Spuma trebuie să aibă o înălțime
de 30 – 40 mm care dispare în timp de 3 minute. [1]
Caracteristicile fizico-chimice ale berii :
Dintre caracteristicile fizico-chimice, importante pentru evaluarea calității sunt:
conținutul de alcool, extractul real, concentrația mustului primitiv, conținutul de dioxod de
carbon și aciditatea. [1]
 Concentrația mustului primitiv exprimă conținutul de substanță solubilă a mustului
care se supune fermentației primare. Se determină prin calcul pe baza extractului real si a
conținutului de alcool. [1]

Tabelul 3 Caracteristici fizico-chimice ale berii

Categorii de bere
Bere blondă Bere brună Bere specialitate

slab alcoolică, dietetică,

Caracteristici de
slab alcoolică

calitate

Fără alcool
superioară

superioară
obișnuită

obișnuită

nutritivă

caramel
ușoară

Porter
Pils

Extract primitiv, 6-7 7-11 11-17 12-17 11-12 12-14 14-16 20 9-12 12
Ep.,% min.
Alcool, % vol. max min. min. min. min. min. min. max max max max
1,5 2,4 3,0 3,4 3,6 3,3 3,7 5,4 1,8 0,5 1,8
Aciditate totală, 2,2 2,6 3,0 2,8 3,2 4,0 4,6 2,4 2,8
grade max.
Dioxid de carbon 0,31 0,33 0,34 0,36 0,32 0,34 0,32
g/100ml min.
Culoare, unități max max max max max max min min max min
EBC 8,8 19,0 20,0 17,0 12,3 36,0 42,0 44,5 20,0 44,5
Valoare amară, BE 12 16 22 24 27 22 26 18 -
min.

Sursa : Pîrvulescu Luminița-Merceologia produselor agroalimentare-Orizonturi Universitare,2007

3.3 Ambalarea și depozitarea berii

 După limpezire și stabilizare, berea se îmbuteliază în cele mai multe cazuri pentru a
putea ajunge la locul de consum. Indiferent de natura buteliilor, principul îmbutelierii este
același. Este necesară asigurarea unor contrapresiuni mai mari decât cea a bioxidului de
carbon din bere, cât și a unei presiuni egale în butelie cu cea a recipientului de stocare. [2]
Doza, sticla și PET-ul sunt trei dintre cele mai întâlnite ambalaje în care este
îmbuteliată berea. În afară de dozele de aluminiu, care au de obicei aceeași formă, sticlele și
PET-urile de bere diferă la formă, culoare sau dimensiune în funcție de brand-ul și de marca
pe care o reprezintă. Fiecare consumator iși alege berea în funcție de gustul și aroma acesteia,
dar și în funcție de ambalajul preferat. Există bautori de bere care preferă sticla de sticlă în
locul PET-ului sau dozei de bere. Ambalajul are rolul de a proteja berea de factorii care ar
putea să diminueze calitatea acesteia. [10]
Sticla de bere reprezintă un ambalaj clasic pentru acest produs. Aceasta se găsește pe
rafturile magazinelor în diferite forme, volume sau culori. Berea ambalată la sticlă iși
păstrează caracteristicile pentru o perioadă lungă de timp. Sticla este un material preferat
pentru ambalarea acestei băuturi pentru că nu intră în reacție cu produsul. [10]
Pentru că sticla transparentă nu poate proteja berea de razele solare pentru
îmbutelierea acesteia se folosește sticla colorată, cafenie sau verde. Sticlele închise la culoare
au rolul de a proteja produsul de acțiunea razelor ultraviolete. Nici sticla transparentă nu este
total lipsită de pe rafturile cu sticle de bere, aceasta fiind aleasă în special din motive
comerciale. [10]
Doza de aluminiu este un alt ambalaj destul de întâlnit în industria berii. Aceasta are
o greutate mică, fiind preferată deoarece poate fi răcită ușor. Berea la doză are o valabilitate
destul de îndelungată, aceasta expirând la un an de la îmbuteliere. [10]
Doza, ca ambalaj pentru bere este destul de răspandit pentru că protejează produsul de factorii
nocivi, este ușor de manevrat și depozitat. Dozele de aluminiu sunt ambalaje ecologice și
100% reciclabile. [10]
PET-ul este, de asemenea, un ambalaj cu o arie largă de răspândire în acest domeniu.
Acesta protejează berea de lumină, oxigen și difuzia dioxidului de carbon. [10]
Berea la PET se găsește în volume mai mari (începând de la 1 l până la 2,5 l), dar prezintă
dezavantajul că în timp își pierde gustul și calitatea. [10]
 Capitolul 4. Analiza calității berii

4.1 Metodologia de aplicare a metodei indicatorului sintetic integral al

calității

S-a ales produsul alimentar bere blondă, oferit de următoarele firme producătoare :
- Heineken România S.A.;
- Ursus Breweries S.A.;
- Birra Peroni S.R.L.;
- Arcobrau Brauerei;
- Brauerei Gebrüder Maisel GmbH.
Dintre aceste firme producătoare, berea de la Heineken este aleasă ca produs de
referință deoarece are un gust mai bun.
Principalele caracteristici de calitate alese sunt:
- limpiditate;
- consistența spumei;
- gust-miros;
- conținut de alcool %;
- aciditate totală.
Transformarea în puncte a caracteristicilor de calitate atributive, pe o scară general
aleasă 0-1.
- 1-foarte bun
- 0,75- bun
- 0,50- normal
- 0,25- satisfăcător
Firma Limpiditate Consistența spumei Aspect miez
Heineken 1 1 1
Arcobrau 0,75 0,75 0,75
Gebrüder 0,75 0,50 0,75
Peroni 0,50 0,75 0,50
Ursus 0,50 0,25 0,50
 Acordarea ponderilor caracteristicilor de calitate, utilizând metoda expertizei ce constă
în acordarea de note de la 1 la 10 de către un grup de specialiști, în funcție de importanța
caracteristicilor.

Caract. de calitate Punctaj acordat Si Pi=Si/T

I II III IV V
Limpiditate 9 8 8 9 9 43 0,2311
Consistența spumei 10 9 10 9 10 48 0,2580
Gust-miros 8 7 7 8 6 36 0,1935
Conținut de alcool 6 5 6 7 7 31 0,1666
Aciditate 5 6 5 7 5 28 0,1505
T=186 0,9997

Centralizarea datelor într-un tabel .

Produs de Caracteristici direct proporționale cu calitatea Caracteristici
referință și invers
produsele proporționale cu
analizate calitatea
Limpiditate Consistența Gust - Conținut alcool Aciditate totală
spumei miros % vol. %
Heineken 1 1 1 5 13
Arcobrau 0,75 0.75 0,75 4,9 15
Gebrüder 0,75 0,50 0,75 5,1 16
Peroni 0,50 0,75 0,50 5,1 15
Ursus 0,50 0,25 0,50 5 16
Ponderile
caracteristicilor de 0,2311 0,2580 0,1935 0,1666 0,1505
calitate

Realizarea calculelor pe baza metodei Icq.

Varianta 1 de calcul -Formula indicatorului complex
n
x ai n
x
Icq=∑ ∗P i+¿ ∑ rj ∗P j ¿
i=1 x ri j=1 x aj
Heineken – Icq=1

Arcobrau
0,75 0,75 0,75 4,9 15
Icq = × 0,2311+ ×0,2580+ × 0,1935+ × 0,1666+ ×0,1505
1 1 1 5 13
Icq= 0,1733 + 0,1935 + 0,1451 + 0.1632 + 0,1736
Icq= 0,7030

Gebrüder
0,75 0,50 0,75 5,1 16
Icq= × 0,2311+ ×0,2580+ × 0,1935+ ×0,1666+ × 0,1505
1 1 1 5 13
Icq=0,1733 + 0,129 + 0,1451 + 0,1699 + 0,1852
Icq= 0,8026

Peroni
0,50 0,75 0,50 5,1 15
Icq= × 0,2311+ ×0,2580+ × 0,1935+ ×0,1666+ × 0,1505
1 1 1 5 13
Icq= 0.1155 + 0,1935 + 0,0967 + 0,1699 + 0,1736
Icq = 0,7492

Ursus
0,50 0,25 0,50 5 16
Icq= × 0,2311+ ×0,2580+ × 0,1935+ ×0,1666+ ×0,1505
1 1 1 5 13
Icq= 0,1155+0,0645+0,0967+0,1666+0,1852
Icq= 0,6285
Varianta 2 de calcul - Formula indicatorului complex la care se adaugă prețul de
vânzare

Icq=¿
Heineken- Icq=1

Arcobrau
Icq =

( 0,751 × 0,2311+ 0,751 ×0,2580+ 0,751 × 0,1935+ 4,95 × 0,1666+ 1513 × 0,1505) × 3,205
5
Icq= (0,1733 + 0,1935 + 0,1451 + 0.1632 + 0,1736)×
3,20
5
Icq= 0,7030× = 0,7011
3,20

Gebrüder
Icq=

( 0,751 × 0,2311+ 0,501 ×0,2580+ 0,751 × 0,1935+ 5,15 ×0,1666+ 1613 ×0,1505 )× 5,40
3,20
5,40
Icq= (0,1733 + 0,129 + 0,1451 + 0,1699 + 0,1852)×
3,20
5,40
Icq= 0,8026× = 0,6532
3,20

Peroni
Icq=

( 0,501 × 0,2311+ 0,751 ×0,2580+ 0,501 × 0,1935+ 5,15 ×0,1666+ 1513 × 0,1505 )× 3,60
3,20
3,60
Icq= (0.1155 + 0,1935 + 0,0967 + 0,1699 + 0,1736¿ ×
3,20
3,60
Icq = 0,7492× = 0,8428
3,20

Ursus

Icq= ( 0,501 × 0,2311+ 0,251 ×0,2580+ 0,501 × 0,1935+ 55 × 0,1666+ 1613 ×0,1505 ) × 3,15
3,20
3,15
Icq= (0,1155+0,0645+0,0967+0,1666+0,1852) ×
3,20
3,15
Icq= 0,6285× = 0,6186
3,20
 4.2Interpretarea rezultatelor

1.2

0.8

0.6 Icq
Icqp
0.4

0.2

0
Heineken Arcobrau Gebrüder Peroni Ursus

Figura 3 Interpretarea rezultatelor

În concluzie, după calcularea indicatorului Icq rezultă că produsele de analizat
sunt inferioare calitativ produsului de referință, pâine de la Brutăria Peștiș, după cum
urmează:

Brutăria Peștiș- Icq=1

Brutăria Prioritar- Icq= 0,833
Brutăria B&B- Icq= 0,7563
Brutăria DIVA- Icq = 0,7028
Brutăria CAN-LEO- Icq= 0,5915

După calcularea indicatorului Icqp, rezultă că produsele de analizat sunt

superioare produsului de referință:

Brutăria Peștiș- Icq=1

Brutăria Prioritar- Icq= 0,6941
Brutăria B&B- Icq= 0,5672
Brutăria DIVA- Icq = 0,4978
Brutăria CAN-LEO- Icq= 0,5422
 Bibliografie
1. Pîrvulescu Luminița-Merceologia produselor agroalimentare-Orizonturi Universitare,2007
2. Tehnologia berii și a malțului-Ceres,1981
3. Diacon Vasile-Berea la români,Volumul I, Pagini de istorie,2007
4. Diacon Vasile-Berea la români,Volumul II,Pagini de istorie,2009
5. www.statistici.insse.ro/
6. www.gabrielg1991.wordpress.com/
7. http://www.scritub.com/
8. http://www.selene.ro/
9. http://www.creeaza.com/
10. www.roambalaje.ro/