Sunteți pe pagina 1din 2

Stejar rosu - Quercus Rubra

Arbori Foioase|Plante pentru amenajare gradina

Stejar Rosu

Pret:80.00LEI
in stoc

Stejarul rosu este o specie originar din America de Nord, unde vegeteaz n
sud-estul Canadei, formnd arborete pure sau amestecuri cu pinul strob i
nucul negru. n Romnia este introdus n culturi forestiere (Mihieti, Lipova,
Rnov, Cristian-Braov, Sabed-Mure) i n scop ornamental.
Are o larg amplitudine climatic, fapt ce a determinat introducerea speciei de
la cmpie pn n zona montan inferioar; ea este reprezentat prin multe
ecotipuri adaptate la climate continentale sau nordice, cel mai recomandat
fiind un climat continental clduros.
La noi, specia d rezultate bune n subzona fgetelor de deal i a celor
montane, iar la cmpie doar n condiii de precipitaii bogate.
Reclam soluri fertile, afnate, uoare, cu umiditate suficient; pe soluri
srace, argiloase, compacte, n climate reci are o cretere nceat.
Suport umbrirea mai bine dect celelalte specii indigene de stejar.
Arbore exotic, de mrimea a I-a, n staiuni favorabile putnd depi 30 m
nlime i 1 m diametru.
nrdcinarea este profund, cu numeroase rdcini laterale subiri.
Tulpin dreapt, cilindric, bine elagat n masiv strns.
Scoara cenuiu-verzuie, mult timp neted i subire, spre maturitate
formeaz crpturi distanate ca la tei.
Lemnul este cafeniu deschis, cu inele anuale mari, de calitate inferioar n
raport cu stejarul sau gorunul.
Coroan mare, cu frunzi bogat, iar lujerii sunt roii-bruni, lucitori, muchiai,
cu lenticele glbui.
Muguri alterni, rocai, lucitori, ovoconici, cu numeroi solzi, deprtai de lujer.
Frunze de 11-22 cm, lobate, cu lobii adncii pn la mijlocul jumtii
limbului, scurt i neregulat lobulai i terminai cu vrfuri prelungite; pe fa
sunt verzi nchis, iar pe dos verzi deschis cu smocuri de peri ruginii n axila
nervurilor; toamna devin pieloase i se coloreaz n galben apoi n rou, foarte
decorativ.

Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate n ameni, iar cele femele cte
dou la subsuoara frunzelor, apar pe lujerii n curs de cretere.
Fructele (ghindele) sunt achene scurt pedunculate, lat ovoide, 2 cm, cu
tegumentul gros, aezate cam 1/3 ntr-o cup conic sau n form de taler.
Maturaia este bienal, ghindele se coc prin septembrie-octombrie, n toamna
primului an fiind de mrimea unui mugure; maturitatea este la 25-30 ani, iar
periodicitatea fructificaiei o dat la 2-3 ani, fructificaiile fiind abundente.
Longevitate circa 300 ani.