Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București

Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală – filiala Călărași

Filiera Grâului

Profesor coordonator: Student:

Șef lucrari Deiu Andi
Dr. Nicoleta Oltenacu Grupa 1

Călărași 2022
Capitolul 1
Datorită importanţei deosebite, grâul reprezintă cultura cu cea mai mare răspandire pe plan
mondial, în ţara noastră ocupând anual puţin peste 2 milioane ha.
Grâul este cultivat în peste 100 de țări și reprezintă o importantă sursă de schimburi
comerciale.
Cultura grâului este cea mai importantă cultură agricolă din România. Cereala păioasă a
înregistrat în 2017, dar și în 2018 recolte record de peste 10 milioane de tone la hectar la
nivel național cu o producție medie la hectar de 4.655 de kilograme în 2018(sursa INSSE).
Soiurile de grâu, tehnologia de cultivare, fertilizarea cerealelor, tratamentele efectuate la timp
și volumul de precipitații sunt factorii de care depinde recolta de grâu în fiecare an.
Una dintre principalel cereale exportate de România este grâul, cu ponderi medii anuale de
45% din totalul exportului de cereale al ţării (atât ca volum, cât şi în termeni valorici).
Competitivitatea grâului românesc pe piaţa externă a crescut în ultimii ani, fapt datorat unui
complex de factori. Exporturile de grâu ale României au devenit atractive pentru principalii
importatori, inclusiv cumpărătorii tradiţionali de grâu din Rusia (Turcia, Egipt şi Iran), având
în vedere poziţia sa geografică, mai apropiată de ţările din Orientul Mijlociu şi Africa, dar şi
pe fondul creşterii producţiei interne a ţării noastre.
Comerțul care se practică pe piața liberă cu grâu are unele particularități și caracteristici care
îl deosebesc în numeroase privințe de cel care se efectuează cu alte mărfuri, neagricole.

Noțiunile generale ale grâului, care determină încheierea tranzacțiilor comerciale în anumite
condiții, sunt următoarele:
- producția de grâu este diferențiată în timp, în sensul că recoltarea este sezonieră și durează
numai câteva zile dintr-un an, pe când consumul este permanent. Nivelarea acestor diferențe,
între timpul scurt de recoltare și durata lungă de consum, se face prin intermediul comerțului;
- producția de grâu este diferențiată în spațiu, în sensul că în unele zone recolta este
excedentară, iar în altele este deficitară. Echilibrarea între excedent și deficit se realizează
prin operațiunile de vânzare-cumpărare;
- grâul este indispensabil pentru hrana oamenilor și furajarea animalelor, din care cauză
prezintă importanța națională și chiar mondială, fiind considerat în anumite conjuncturi, din
punct de vedere economic, o mărfă de interes strategic;
- tranzacțiile comerciale cu grâu se încheie, în funcție de împrejurari, prin: prezentarea mărfii
în totalitate sau numai a unei probe reprezentative, prezentarea unei fișe descriptive;
- încheierea tranzacțiilor cu grâu se face atât în situația când vânzătorul posedă efectiv
cantitatea respectivă, cât și în cazul când grâul este în stadiul de cultură sau abia semănat;
- tranzacțiile cu grâu se lichidează atât prin materializarea livrării, cât și prin compensarea
între contracte;
- caracteristicile calitative ale grâului determină influențe, în anumite sensuri, asupra prețului,
bonificațiilor și penalizărilor valorice;
- însușirile de higroscopicitate, termodifuziune, autosortare, conservabilitate etc. Ale grâului
determină luarea anumitor măsuri și stipularea anumitor condiții contractuale, în special la
tranzacțiile cu termen viitor (lung) de livrare.
Importanța grâului
Importanţa deosebită a grâului este relevată prin următoarele elemente:
conţine substanţe hrănitoare necesare organismului uman, În cantităţi bine proporţionate:
peste 67% extractive neazotate, pană la 13,5-14% proteine, 2% grăsimi, 1,6% substanţe
minerale, vitaminele B, E, PP;
transformat În făină, se foloseşte la fabricarea painii; făina se mai foloseşte la fabricarea
pastelor făinoase, a prăjiturilor, biscuiţilor, grişurilor; boabele de grâu se folosesc în industrie,
la fabricarea amidonului, dextrinei, glucozei.
Tăraţele, obţinute la măcinarea grâului, reprezintă un nutreţ concentrat foarte valoros, bogat
in proteine, grăsimi, săruri minerale; un număr însemnat de oameni le consumă ca produs
dietetic şi de slăbire sau pentru producerea borşului;
Conferă posibilităţi nelimitate de mecanizare a culturilor şi de obţinere a unei producţii la un
cost scăzut. Boabele pot fi păstrate timp îndelungat sau transportate la distanţe mari, fără să
se altereze;
Prezintă posibilităţi de cultivare în cele mai diferite condiţii de climă şi la altitudini pană la
4000 metri.

Specii de grâu
Grâul comun - (Triticum aestivum) Specia hexaploidă cea mai cultivată în lume.
Einkorn - (T. monococcum) Specie diploidă, există atât în varietăți cultivate cât și în varietăți
sălbatice. Una din primele specii de grâu, rar cultivată astăzi.
Emmer - (T. turgidum var. dicoccum) Specie tetraploidă, cultivată sau sălbatică. În antichitate
era foarte cultivată, în zilele noastre mai rar.
Durum sau Grâu arnăut - (T. turgidum var. durum) Forma tetraploidă de grâu cultivată azi.
Alac Spelt - (T. spelta) Altă specie hexaploidă cultivată pe scară restrânsă.

În România, sunt cultivate numeroase soiuri de grâu, în tabelul următor am prezentat soiurile
de grâu cultivate în România, dar și zonele în care se cultivă:

Zonarea soiurilor de grâu de toamnă în România

 Zona de cultivare a grâului
1 Sudul țării irigat
2 Sudul țării neirigat
3 Oltenia
4 Zona piemonturilor sudice
5 Vestul țării
6 Zona colinară din vest
7 Transilvania
Soiuri
Boema I, Crina, Dor F,
Dropia, Faur F, Glosa,
Gruia, Izvor, Alex Ciprian,
Lovrin 34, Romulus LV,
Kuskun Serina, Renesensa,
G.K.Cipo, G.K.Gobe, G.K.
Elet, G.K. Othalom,
Kraljevica, Apache
Boema I, Crina, Dor F,
Dropia, Glosa, Izvor, Alex,
Lovrin 34, Romulus LV,
Kuskun Serina, G.K. Elet,
G.K.Miska, G.K.Palma,
G.K.Petur, Mv Magvas,
Apache
Briana, Șimnic 30, Crina,
Dor F, Dropia, Glosa, Gruia,
Izvor, Ciprian, Lovrin 34,
PKB Kristina, Kraljevica,
Renesensa
Albota, Trivale, Dor F,
Glosa, Gruia, Crișana,
Apache
Alex Ciprian, Lovrin 34,
Romulus LV, Crișana,
Briana, Dor F, Dor F,
Dropia, Glosa, Kuskun
Serina, PKB Kristina,
G.K.Cipo, G.K.Elet,
G.K.Gobe, G.K.Kalasz,
G.K.Miska, G.K.Othalom,
G.K.Petur, Mv Magvas, Mv
Palma, Kraljevica, Apache,
Cezanne, Enesco, Renan.
Renesansa, Bercy
Crișana, Arieșan. Ciprian,
Dor F, Glosa, Eliana Pl,
Apache, Cezanne.
Apullum, Ardeal 1, Arieșan,
Transilvania, Turda 95,
Turda 2000, Crișana, Dor f,
Drobeta, Dumbrava,
Delebrad 2, Faur F, Glosa,
Esențial, Eliana P1,
Gasparom, lași 2, Suceava
84, Voroneț, Kuskun,
Serina, G.K.Cipo, G.K.Elet,
G.K.Kalasz, G.K.Miska,
G.K. Petur, Mv Magvas, Mv
 Palma, Apache, Cezanne,
Enesco, Renan, Bercy, Beti
P1
8 Moldova centrală și de sud Gabriela, Moldova 83,
Eliana P1, Delabrad 2, lași
2, Ardeal l, Turda 95,
Boema l, Dor F, Dropia,
Faur F, Izvor, Glosa, Cruia,
G.K.Elet, Mv Magvas. Mv
Palma, Enesco
9 Nordul Moldovei Aniversar, Eliana Pl,
Esential, Gabriela,
Cașparom, lași 2. Moldova
83. Suceava 84, Voroneț,
Arieșan, Delabrad 2,
Drobeta, Dumbrava,
Crișana, Turda 95, Turda
2000. Faur F, Kuskun
Serina, G.K.Cipo, G.K.Elet,
G.K.Kalasz, G.K.Petur. Mv
Palma, Apache, Cezanne,
Enesco, Bercy, Beti P1
10 Alte soiuri Aximut, BC Renata, Felix,
Ilinca. Litera, Mv Kolo, Mv
Marsall, Mv Regiment, Mv
Toborzo, PKB Rodika, PKB
Roxanda, PKB Vizelika,
Pobeda, Șimnic 50, Zimbru,
Cato, Joseph

Capitolul 2
2.1 Denumire. Obiect de activitate
S.C. Deiu Andi Service S.R.L.
J51/xxxx/2020
RO38577732
Cod CAEN 0111
2.2 Condiții naturale. Așezare. Clima. Sol
Comuna Cuza Vodă se află în zona centrală a județului, la zona de contact a Bărăganului
Sudic cu Terasa Călărași, la vest de municipiul Călărași pe malul de nord al lacului Călărași.
Este traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Lângă Ceacu,
din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ306, care leagă comuna spre nord
de Dragoș Vodă (unde se termină în DN3A). În satul Ceacu, din DJ306 se ramifică DJ310, o
șosea județeană ce duce spre est la Ștefan Vodă (unde se termină în DN21).
Orice exploataţie agricolă îşi desfăşoară activitatea pe bază de plan. Planificarea reprezintă
stabilirea şi fundamentarea obiectivelor, a sarcinilor de realizare a lor şi a resurselor necesare
pe o perioadă corespunzătoare planului pe o perioadă corespunzătoare planului (de
perspectivă, anual, trimestrial, lunar).
Planurile anuale de producţie ale exploataţiilor agricole detaliază anual, printr-un sistem de
indicatori adecvat, sarcinile din planurile de perspectivă ale exploataţiilor agricole aducând
corecţii în cazul apariţiei unor factori sau împrejurări noi (modificări neprevăzute ale
volumului resurselor, ale cerinţelor pieţei interne, externe, etc.). Planurile operative sau
curente programează producţia pe perioade mai scurte de timp (trimestre, campanii, luni,
decade, zile, etc.).

Nivelul ierarhic este format din totalitatea organelor şi posturilor de conducere plasate în plan
orizontal în cadrul structurii de conducere. Nivelurile ierarhice exprimă poziţiile pe care le au
organele şi posturile de conducere unele faţă de altele. Numărul de niveluri ierarhice este
direct proporţional cu dimensiunea întreprinderii, complexitatea activităţilor operaţionale
desfăşurate şi invers proporţional cu competenţa managerilor.

Județ / Localitate / Comuna: Călărași, Ceacu

Temperatura medie anuală: (0C) 12,7 0C
Precipitațiile medii anuale: (mm) 500 mm
Tipuri de sol predominante în zona: cernoziomuri

2.3 Suprafețe pe categorii de folosință

Nr. Crt. Total suprafață HA %
1 Agricol total 240 100
2 Arabil 240 100
3 Irigat 0 0
4 Neirigat 240 100
5 Vie 0 0
6 Pomi 0 0
7 Fânețe 0 0
8 Neagricol total 0 0
9 Curți, drumuri 0 0
2.4 Dotare exploatație
Nr. Starea
crt. Specificare nr de funcționare
Tractoare:
1 U650 (65cp) 1 Acceptabilă
2 Case (280cp) 1 Acceptabilă
3 New Holland (120cp) 1 Acceptabilă
4 Valtra (250cp) 1 Foarte bună
5 Kubota (95cp) 1 Bună

Utilaje agricole
1 Plug 6 trupite 2 Foarte Bună
2 Disc 6m 1 Foarte Bună
3 Combinator 6m 1 Foarte Bună
4 Met 18m 1 Foarte Bună
5 Meau 18m 1 Foarte Bună
6. Semanatoarea paioase 2.6m 1 Satisfacatoare
7. Semanatoare prasitoare 6 randuri 1 Foarte Buna
8. Prasitoare 1 Foarte Buna
9. Remorca 7tone 4 Satisfacatoare
10. Cisterna 9mp3 2 Satisfacatoare
11. Header paioase 3m 1 Foarte Buna
12. Header paioane 6m 1 Foarte Buna

 
  Mașini autopropulsate
   Combina Vector 420 (220cp) 1    Buna 
   Combin Fend (307cp) 1    Foarte Buna 
         
Capitolul 3. Date tehnice
Nr. Crt. Lucrarea Utilaj Data Consum Valoare Valoare
efectuarii motorina/l lei/ha totala
1. Arat Case + Septembrie 25 167.4 40.176
plug 6
brazde
2. Discuit Case + Septembrie 10 83.7 20.088
15cm disc 6m
3. Fertilizat Valtra + Septembrie 8 66.96 16.070,4
NPK Mea 2.4 T
4. Discuit Valtra + Octombrie 8 66.96 16.070,4
15cm disc 6m
5. Combinator Valtra + Octombrie 8 66.96 16.070,4
comb. 6m
6. Semanat Kubota + Octombrie 8 66.96 16.070,4
sem. 2.6m
7. Fertilizat Valtra + Februarie 8 66.96 16.070,4
Azot Mea 2.4T
8. Erbicidat Kubota + Aprilie 8 66.96 16.070,4
Met 2400l
9. Transport Kubota + Iulie 10 83.7 20.088
2 remorci
7/T

3.2 Necesar îngrășăminte

Nr. Crt. Produs Cantitea/HA Data Valoare Valoare
aplicarii lei/HA totala
1. NPK 16-16- 100 kg Septembrie 460 110.400
16
2. Azot 100 kg Februarie 460 110.400
3. Grandstart, 5.4 Aprilie - Mai 189.2 45.408
Faster,
Cerestim 100

Capitolul 4
Cultura GRÂULUI. Importanță. Utilizari
4.1 Sistematica. Hibrizi. Soiuri

Graul constituie cereala de baza in alimentatia omului in Europa, America de Nord,

Australia si partial in America Centrala si de Sud, Africa si Asia. El se cultiva anual pe o
suprafata de peste 200 milioane de hectare, situandu-se, ca suprafata cultivata pe primul loc.
In tara noastra, cultura de grau ocupa 26 -35 % din suprafata agricola a tarii, situandu-se pe
locul doi dupa cultura porumbului.
 Suprafata agricola, destinata culturii graului este impartita in zone, fiecare din cele trei
zone, fiind caracterizata de un anumit potential agricol

Graul face parte din familia Graminee genul Triticum. Dupa numarul de cromozomi, se
disting trei clase : diploide – cu 14 cromozomi; tetraploide – cu 28 cromozomi; hexaploide –
cu 42 cromozomi. 

A. DIPLOIDE  – (14 cromozomi) cuprinde urmatoarele specii :

1. TRITICUM AEGILOPODES;

2. TRITICUM URARTHU;

3. TRITICUM MONOCOCUM.

B. TETRAPLIODE – (28 cromozomi) cuprinzand speciile:

1. TRITICUM CHALDICUM;

2. TRITICUM DICOCCOIDES;

3. TRITICUM DICOCCUM;

4. TRITICUM PIERSICUM;

5. TRITICUM TIMOPHEEVI;

6. TRITICUM PALEOCOLCHICUM;

7. TRITICUM TURGIDUM;

8. TRITICUM ORIENTALE

Soiul de grau GLOSA a fost obţinut la INCDA Fundulea din combinaţia hibridă complexă
Delabrad”S”/Dor”S”//Bucur, prin selecţie individuală în urma homozigotării rapide prin
sistemul Zea.Plantele hibride F1 cultivate în seră au fost polenizate cu polen de porumb,
obţinându-se embrioni haploizi. Aceştia au fost cultivaţi in vitro, iar plăntuţele obţinute au
fost tratate cu colchicină pentru dublarea numărului de cromozomi, obţinându-se genotipuri
complet homozigote. Aceasta a asigurat o uniformitate superioară a plantelor acestui soi.
CARACTERISTICI MORFOLOGICE GRÂU GLOSA, INCDA FUNDULEA

Soiul Glosa are tufa plantei semierectă, în fază de înfrăţire. Frunza steag are
portul semiaplecat după faza de înflorit, iar limbul şi teaca au o cerozitate slabă în a doua
parte a perioadei de umplere a boabelor. Înălţimea medie a plantei este de 85-95 cm,
fiind asemănătoare sau uşor superioară celei a soiurilor Flamura 85 şi Fundulea 4.

Spicul este alb, aristat, de formă cilindrică şi are o densitate medie.

Boabele sunt de mărime mijlocie, de formă alungită, au culoarea roşie şi, în condiţii normale
de cultură, au masa a 1000 de boabe de 42-43 g şi masa hectolitrică de 76-79 kg/hl.

CARACTERISTICI FIZIOLOGICE GRÂU GLOSA, INCDA FUNDULEA

Soiul Glosa este un soi precoce, asemănător sau puţin mai precoce decât soiul Flamura 85.
Are rezistenţă bună la cădere, este rezistent la iernare şi la secetă şi arşiţă şi are o rezistenţă
bună la încolţirea în spic. Soiul Glosa are rezistenţă mijlocie la rugina brună şi este rezistent
la făinare şi la actualele rase de rugină galbenă.

CAPACITATEA DE PRODUCŢIE GRÂU GLOSA, INCDA FUNDULEA

Soiul Glosa a depăşit cu 13% producţia soiului martor Flamura 85, în testările multianuale în
staţiunile din reţeaua ASAS. Sporul de producţie s-a datorat, în principal, capacităţii sale de a
forma lanuri mai dese.

CALITATEA GRÂU GLOSA, INCDA FUNDULEA

Soiul Glosa se caracterizează prin gluten tare, având un indice de sedimentare asemănător

soiurilor Dropia şi Flamura 85, dar net superior soiului Fundulea 4. Conţinutul de proteine şi
volumul pâinii au fost, în medie, asemănătoare cu cele ale soiului Flamura 85.

ZONA DE CULTURĂ GRÂU GLOSA, INCDA FUNDULEA

Soiul Glosa s-a extins rapid în cultură, fiind recomandat cu precădere pentru zonele de sud,
de vest şi de est ale ţării. De asemenea, soiul Glosa a avut o comportare bună şi
în experimentările internaţionale, fiind în prezent înregistrat şi în Ungaria sub denumirea
de Khungloria. sursa: INCDA Fundulea
4.2 Zone de cultura
Pe întreg teritoriul Romaniei, în zonele de câmpie (C. Română, C. de Vest, C. Transilvaniei,
C. Moldovei)
4.3 Plante premergatoare
Pentru cultura de grâu, putem enumera toate urmatoarele plante: rapiță, porumb, floarea
soarelui, grâu (principalele plante cultivate în Romania).
4.4 Sământa și semănatul
Semănatul grâului în perioada optimă! Perioada de semănat are o mare influență pentru
viitoarea recoltă de grâu, întrucât prin aceasta se realizează o bună înfrățire a plantelor din
toamnă, permițând în același timp și acumularea substanțelor de rezervă necesare în sezonul
rece și o bună rezistență la iernare. Alegerea perioadei optime de semănat se face în funcție
de temperatură, sol și zona de cultură.
Datele experimentale au reliefat ca cele mai bune rezultate se obțin atunci când în cele 40-50
de zile de la răsărire la intrarea în iarnă, când temperatura scade sub 5°C, se acumulează o
sumă de grade de temperatura de 450-550°C. Aceasta corespunde cu începerea semănatului
când temperatura aerului scade la 13-15°C și se încheie atunci când temperatura atinge valori
de 8-9°C

4.5 Recoltarea. Producții. Indici de calitate a semiței

Momentul optim de recoltare a graului este la maturitatea deplina, atunci cand boabele ajung
Ia 14 – 15% umiditate; in acest stadiu masinile de recoltat lucreaza fara pierderi si boabele se
pot pastra in bune conditii, fara a fi necesare operatiuni speciale de uscare. De regula se
incepe recoltatul mai devreme, cand boabele au 18% umiditate, din cauza suprafetelor mari
cu grau care trebuie recoltate, pentru a preintampina intarzierea si a limita pierderile de boabe
prin scuturare (datorita supracoacerii sau a vremii nefavorabile); in acest caz, este absolut
necesara uscarea boabelor, pentru a le aduce la umiditatea de pastrare si a evita deprecierea
calitatii lor. Lucrarea de recoltare trebuie incheiata cand boabele au ajuns la circa 12 -13%
umiditate; mai tarziu graul trece in faza de supracoacere si se amplifica pierderile prin
scuturare.
Perioada optima de recoltare a unui lan de grau este de aproximativ 5-8 zile.Lanurile de grau
sunt recoltate, dintr-o singura trecere, cu ajutorul combinelor universale autopropulsate.
Trebuie respectate recomandarile de a reface reglajele combinei de 2 – 3 ori pe zi (in functie
de evolutia vremii), cu scopul de a realiza treieratul fara a sparge boabele. Recoltarea directa
cu combina se efectueaza in conditii bune in lanurile dezvoltate uniform, neimburuienate si
necazute. In situatiile cand nu sunt intrunite aceste conditii, se apeleaza la recoltarea divizata
(in doua faze), care se realizeaza prin secerarea (taierea) plantelor cu vindroverul Ia inaltime
de 15 – 20 cm, lasarea lor in brazda cateva zile pentru uscare, urmata de treieratul cu
combina, prevazuta cu ridicator de brazda. In tehnologia de recoltare folosita la noi, dupa
recoltare paiele raman pe teren in brazda continua.

4.6 Producții și suprafețe la nivel national și mondial

În schimb, cea mai mare suprafață cu grâu cultivată în ultimele trei decenii s-a consemnat în
2011, când România a avut 2.546.260 ha, în ordinea recordurilor urmând anii 1995
(2.480.832 ha), 2005 (2.475.974 ha), 1994 (2.412.120 ha) și 1997 (2.408.280 ha).
În 2019, din totalul suprafeței cultivate cu grâu (2.177.726 ha), 1.030.813 ha au fost cultivate
în exploatații agricole individuale, diferența însemnând pesemne ferme și asociații cu
personalitate juridică.

În ultimul an de raportare a INS (2019), cele mai mari suprafețe cu grâu s-au înregistrat în
Regiunea Sud-Muntenia (591.268 ha), urmată de Sud-Est (460.642 ha), Sud-Vest Oltenia
(410.631 ha), Vest (292.454 ha), Nord-Est (163.639 ha) și Nord-Vest (147.601 ha).

Pe județe, cele mai mari suprafețe provin din Dolj – 201.584 ha, Constanța – 181.664 ha,
Teleorman – 163.766 ha, Olt – 144.996 ha,Timiș – 133.657 ha, Arad – 132.374 ha, Călărași –
122.558 ha, Ialomița – 104.948 ha, Tulcea – 88.703, Bihor – 84.900 ha și Giurgiu – 84.273
ha, județe care corespund, ca așezare, cu cele mai bune clase de fertilitate și zone de
favorabilitate din România (pentru grâu).

Producții totale de grâu

În cifre absolute, vorbind despre producția totală de grâu, doar în trei ani recolta a depășit 10
milioane de tone: 2017-10.034.955 tone, 2018 – 10.143.671 tone și 2019 – 10.297.107 tone.
Cele mai mici producții totale s-au consemnat în 2003 – 2.479.052 tone, an urmat de
producțiile din 2007 – 3.044.465 tone și 1996 – 3.143.818 tone. În 1990 producția a fost de
7.289.344 tone, cifră care reprezintă 79,79% față de recolta totală din 2019. Pe regiuni de
dezvoltare, cea mai mare cantitate de grâu a fost obținută în Sud-Muntenia (3.024.497 tone)
și Sud-Est (2.103.387 tone).

Pe județe, evident, se detașează, în 2019, Dolj – 894.700 tone, urmat de Constanța – 862.386
tone, Teleorman – 823.526 tone, Olt – 752.687 tone, Timiș – 735.018 tone și Călărași –
709.792 tone.

Recolte medii/unitatea de suprafață

Ca medie la unitatea de suprafață, cea mai mare producție din ultimii 30 de ani s-a înregistrat
în 2017 – 4.888 kg/ha, urmat de 2018 (4.793 kg/ha) și 2019 (4.749 kg/ha). Cei trei ani sunt
singurii, de altfel, cu medii de peste 4 mii de kilograme de grâu la hectar. La polul opus, cele
mai mici recolte au fost consemnate în anii 2003 – 1.429 kg/ha, 2007 – 1.541 kg/ha, 1996 –
1.765 kg/ha și 2002 – 1.924 kg/ha, ani pe care ar trebui, cumva, să-i legăm de secetele severe.
În anul 2019 cele mai bune medii/ha s-au înregistrat în regiunile Vest – 5.269 kg/ha și Sud-
Muntenia – 5.116 kg/ha.

Pe județe, cele mai bune rezultate s-au consemnat în Călărași –  5.792 kg/ha, Timiș – 5.501
kg/ha, Ialomița – 5.313 kg/ha, Buzău – 5.235 kg/ha, Olt – 5.191 kg/ha, Arad – 5.184 kg/ha,
Brăila – 5.118 kg/ha, Prahova – 5.058 kg/ha și Teleorman – 5.029 kg/ha. Peste media
națională din 2019 (4.749 kg/ha) au mai obținut județele Giurgiu și Vâlcea. Marele
producător, am numit Constanța, s-a oprit la o recoltă medie de 4.748 kg/ha.
Raportând recolta medie din 1990 (3.235 kg/ha) la cea din 2019 (4.749 kg/ha) nici nu știm cât
a contribuit, la creșterea acesteia, fondurile europene pentru tehnologizarea fermelor,
inputurile noi prezente în procesul de producție; ne temem totuși că am rămas încă prea mult
la discreția climei, în condițiile în care irigațiile sunt, din păcate, cum sunt.

Pe de altă parte, există bănuiala că datele INS, preluate din statisticile Ministerului
Agriculturii și colectate de direcțiile agricole, nu sunt foarte reale. Că exacte nu sunt în mod
clar! Asta pentru că producțiile din exploatările individuale sunt estimate de specialiști, fără o
consultare certă în teren sau declarații ferme ale agricultorilor. Nici în privința societăților
comerciale n-avem siguranța că producțiile sunt cele declarate, deoarece nici aici nu există o
astfel de obligativitate; anumite cifre reale pot fi găsite doar în contabilitatea fiecărei ferme cu
personalitate agricolă în parte.

Ceea ce știm sigur este că în exploatațiile individuale producțiile sunt mai mici, iar în cazul
fermelor mari fluctuează, la tehnologii identice, în funcție de zonă, de condițiile de irigare
etc. Sunt însă tehnicieni care au obținut producții de două ori cât media într-un județ sau altul,
respectiv, 6-7.000 kg/ha.

4.7 Prețuri înregistrate în perioada 2019-2021

ANUL PREȚUL MEDIU (județul Călărași)/lei

2019 0.6

2020 0.85

2021 0.65

Sursa www.anaf.ro

4.8 Situația privind schimburile comerciale în România. Import. Export. Clasament

inportatori, explotatori la nivel Mondial
Valoarea totală a comerţului internaţional al României, în luna ianuarie a anului 2020, a fost
de 12.703,4 mil. euro, în creştere cu 3,4% faţă de luna ianuarie a anului 2019, exportul
înregistrând o creştere la 5.691,6 mil. euro (+3,3%), iar importul o creştere la 7.011,8 mil.
euro (+3,4%). În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României a crescut cu 3,7%,
de la nivelul de -1.273,0 mil. euro (la 31 ianuarie 2019), la -1.320,2 mil. euro (la 31 ianuarie
2020).

Multe țări din întreaga lume cresc grâu, deoarece acesta a fost mult timp un boabe de cereale
foarte populare. După orez și porumb, este a treia marfă agricolă cea mai răspândită și este o
hrană de bază a miliardelor de oameni de pe tot globul. Potrivit bazei de date FAOSTAT,
China se află în fruntea listei țărilor care produc cea mai mare cantitate de grâu în tone. De
fapt, producția în ultimii ani sa ridicat la aproximativ milioane de tone metrice de grâu 120 pe
an. Cu toate acestea, India în apropiere câștigă teren pentru chinezi, iar cele două țări se
combină pentru a produce aproape o treime din totalul mondial. Chinezii sunt urmate apoi de
India, Statele Unite, Federația Rusă, Franța, Canada, Germania, Pakistan, Australia, Ucraina,
Turcia și Iran. Piața internațională a grâului este în creștere, iar exporturile de grâu la export
au crescut global la 47.6 în 2014. Aceasta este o creștere remarcabilă de nu mai puțin de 45%,
care este măsurată pe o perioadă de cinci ani. De la 2013 la 2014 totuși, a existat o scădere cu
2.7% a valorii exporturilor la nivel mondial de export de grâu. Dintre toate continentele, țările
situate în Europa au fost responsabile pentru cea mai mare valoare dolar a transporturilor de
grâu, în valoare totală de $ 23.5 de dolari SUA pe întreg continentul. Lista completă a
primelor cincisprezece țări care acumulează cea mai mare valoare în dolari a exporturilor de
grâu în 2014 include Statele Unite ale Americii la miliarde USD 7.8 (16.3% din exporturile
globale de grâu), Canada la $ 7.2 miliarde (15.1%), Franța la $ 5.4 miliarde (11.4%),
Australia la miliarde de dolari 5.3 (11.2%), Rusia la $ 5.3 miliarde (11.2%), Germania la $
3.1 miliarde (6.4%), Ucraina la $ 2.3 miliarde 4.8%, India la $ 1.3 miliarde (2.7%),
Kazahstan la $ 1.1 milioane (2.3%), Polonia la $ 960 milioane (2%), Bulgaria la $ 806.9
milioane (1.7% 691.3 milioane (1.5%), Argentina la $ 646 milioane (1.4%) și Cehia la $
603.6 milioane (1.3%)

Canada a avut cele mai mari cantități de grâu net pozitiv în 2014. Exporturile nete sunt
definite ca valoarea exporturilor totale ale unei țări, sub valoarea importurilor totale. Urmând
Canada în această listă sunt Statele Unite ale Americii la miliarde de dolari 6.8 (până 9%),
Australia la miliarde de dolari 5.3 (până 42.3%), Franța la $ 5.3 miliarde (până 17.8%), Rusia
la $ 5.2 miliarde (până 152.7% ), Ucraina la $ 2.3 miliarde (până 152.8%), Germania la
miliarde de dolari 1.9 (până 80.2%), România la miliarde de dolari 1.1 (până 221.3%), India
la miliarde de dolari 1.1 (în jos -1192.7%), Kazahstan la $ 957.9 milioane de dolari (până
5.2%), Polonia de la $ 687.5 milioane (până la 695.0%), Bulgaria de la $ 682.8 (până la
54%), Lituania de la $ 615.3 (până 155.2%), Argentina la $ 603.6 milioane %) și Republica
Cehă de la $ 33.1 (până la 569%).

4.9 Utilizarile și aplicatiile grâului pe filiera

Filiera cerealelor se studiază începând cu importanţa economică şi nutriţională a

acestora, continuă cu producţia la fermă, transportul şi depozitarea,
l u c r a r e a , distribuţia şi consumul. Componentele filierei sunt redate sub forma
unui cerc figura 1, care surprinde interdependenţa ce există între acestea, continuitatea
şi complexitatea acestei filiere. Materialul bilogic utilizat, modul cum sunt
efectuate lucrările agricole,fertilizarea şi irigarea şi modul cum sunt recoltate
cerealele vor influenţa producţia la hectar, care, la rândul ei, prin cantitate şi calitate, va
determina eficienţa sau pierderea pe filieră

5.0 Cauze care îngreunează performanța producției

Pentru o cultură de grâu sănătoasă și productivă, este foarte important să îi asiguri condițiile
necesare pentru plantare și să ții cont de epoca optimă de semănat. Și, nu în ultimul rând,
acordă cea mai mare atenție protejării culturii de grâu împotriva buruienilor, bolilor și
dăunătorilor, care pot produce pierderi masive de producție.

Indiferent de provocările cu care te confrunți, firmele care comercializeaza pesticide au

experiența, cunoștințele și soluțiile necesare pentru a-ți proteja investiția în cultura grâului de
la început până la sfârșit și te va ajuta să obții maximum din fiecare hectar. Așadar, pe măsură
ce lucrezi pentru atingerea scopurilor tale de producție, poți avea încredere că potențialul de
randament ridicat și calitatea cea mai înaltă îți sunt la îndemână

5.1 Metode de creștere a valorii adaugate pe filiera grâului

Valoarea adăugată reflectă creșterea valorii produsului peste costurile inițiale ale
materialelor, bunurilor intermediare etc. Această analiză vine în ajutorul unei echipe care
urmărește să privească în mod critic pașii separați ai unui proces, în scopul diferențierii
pașilor (etapelor) care adaugă valoare de cei (cele) care nu adaugă valoare.

5.2 Forme de sprijin. Legislatie nationala

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente
de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022;
- Ordinul nr. 45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a
modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin.
(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi
a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022;
- Ordinul nr. 46/2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul
2021;
- Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru
reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, cu modificările și completările
ulterioare;
- Ordonanța de Urgență nr.12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe
filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, cu modificările și completările
ulterioare;
- Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din
sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 1846/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin (1) din Legea nr.
145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul
agricol, cu modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 20/ 2015 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr.
145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul
agricol, cu modificările și completările ulterioare.

BIBLIOGRAFIE

www.google.ro

www.wikipedia.ro

www.agro.basf.ro

www.rodbun.ro